Translate

Sanatate pentru prieteni - canal YOUTUBE

joi, 3 noiembrie 2016

Beneficiile consumului de dovleac


In funcție de soi și preferințe, dovleacul poate fi consumat crud, copt, fiert, sub formă de plăcinte, tarte, shakeuri, salate, supe etc. Principalele elemente nutritive sunt luteina, alfa şi beta-carotenul, vitamina A, proteinele, zincul, acestea având, în principal, rolul de a regenera organismul. În componența chimică a dovleacului mai găsim și carbohidrați, grăsimi, acizi grași esențiali omega-3 și omega-6 (acid linoleic), fibre, fitonutrienți, folați, zeaxantină, vitaminele B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, T, K, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, seleniu, mangan și fier.
Seminţele de dovleac au rol energizant și conțin ulei, protide, lecitină, acizi grași mono-nesaturați, aminoacizi, proteine, minerale, rezine și enzime care combat viermii intestinali. Pentru combaterea viermilor intestinali se face o pastă din 100g semințe crude, 100ml apă și lapte și 3 lingurițe de miere de albine. Cantitatea se împarte în 3 porții care se conaumă până la masa de prânz, din oră în oră. Se face o pauză de 3 ore, după care se ia o lingură cu ulei de ricin. Cura durează între 4 și 6 zile, până la eliminarea completă a paraziților. În cazul copiilor cu vârste între 9-12 ani, pasta se prepară din 50g semințe, iar pentru cei cu vârste cuprinse între 5 și 7 ani, cantitatea se reduce la 25g de semințe.

Astfel, dovleacul:
  • reduce apariția diabetului, reglează glicemia (beta-carotenul, care este antiinflamator și antioxidant, reglează valoarea glicemiei în sânge. 30 g de seminţe curăţate se fierb la foc mic, timp de o oră, în 500 ml de apă, iar zeama obţinută se consumă în două etape: prima porţie se bea dimineaţa (pe stomacul gol), iar a doua, seara, înainte de culcare. Cura se face câte trei zile pe săptămână, un interval de 2 luni.)
  • ține colesterolul sub control și ajută în curele de slăbire (sărac în calorii - 20 calorii la 100g, bogat în minerale și vitamine. Se consumă 1.5kg de dovleac într-o zi, împărțit în 5 porții. Se pot consuma și semințe de dovleac)
  • menține sănătatea pielii, a unghiilor, a părului, a ochilor și a mucoaselor (vitamina A. 100g de dovleac asigură 70% din necesarul zilnic de vitamina A)
  • previne îmbătrânirea, apariția ridurilor, a petelor pigmentare care apar odată cu înaintarea în vârstă (vitamina E)
  • ameliorează simptomele premenstruale, echilibrează dereglările sistemului reproducător (vitamina E)
  • îmbunătățește circulația periferică (vitamina E)
  • favorizează digestia, previne depunerile de grăsime (vitamina T sau carnitina - are rolul de a regla metabolismul carbohidraților, al proteinelor și al grăsimilor, transformă hrana în energie, accelerează anumite procese în organism care contribuie la diminuarea masei grase şi a țesutului adipos, contribuind la creşterea masei musculare)
  • îmbunătățește funcțiile aparatului reproducător masculin (zincul și fosforul)
  • diminuează oboseala (semințele de dovleac)
  • stimulează libidoul (semințele de dovleac)
  • combate anemia (complexul de vitamine B, în special acidul folic, fier)
  • recomandat femeilor însărcinate sau care vor să rămână însprcinate (acid folic)
  • îmbunătățește memoria (consumul de semințe de dovleac, bogat în acizi grași esențiali omega-3 și omega-6, vitamina A)
  • previne cancerul și este adjuvant în tratamentul bolii (antioxidanți, vitaminele A, C, E. Vitamina A are un rol esențial în prevenirea cancerului, cataractei și aterosclerozei, este un antioxidant puternic. Pulpa dovleacului este bogată în alpha și beta caroten, antioxidanți foarte puternici. Contribuie la micșorarea tumorilor)
  • stimulează activitatea rinichilor, previne pietrele la rinichi (se consumă 15-20g de semințe zilnic)
  • previne apariția bolilor cardiovasculare
  • reglează tulburările hormonale
  • cresc imunitatea ficatului (se mănâncă zilnic câte 500 g de pulpă crudă sau coap­tă şi se beau 1-2 pahare de suc de dovleac, proaspăt stors. Totodată, rețeta este bună și pentru combaterea greutății corporale)
  • menține sănătatea sistemului circulator și nervos
  • combate insomniile, depresiile, anxietatea și migrenele (Pentru insomnii se bea înainte de culcare 50 ml de suc de dovleac proaspăt, amestecat cu o linguriţă de miere de albine. Dimineața vor dispărea şi pungile de sub ochi, care apar în timpul somnului. Pentru celelalte, se pot consuma semințe de dovleac, bogate în triptofan, aminoacid care înlătură simptomele depresiei, vitamina B6)
  • întărește oasele, previne fracturile, osteoporoza (se consumă semințe de dovleac)
  • ajută organismul în procesul de regenerare celulară
  • combate retenția de lichide din organism (are propietăți diuretice și laxative. Se consumă o pastă obținută din fierberea a 1.5-2.5kg de pulpă de dovleac fiartă din lapte. Se poate condimenta cu cimbru, miere sau tarhon, fără sare, deoarece sarea reține apa în organism. Cura durează 5 zile)
  • combate constipația (jumătate de kilogram de pulpă se face piure, folosid și o parte din lichidul rezultat în timpul fierberii. Se consumă pe parcursul unei zile)
  • protejează împotriva apariției emfizemului pulmonar, scade riscul apariției cancerului pulmonar (vitamina A)
  • detoxifiază organismul (se bea câte un pahar cu 100 ml de suc proaspăt de dovleac, în amestec cu ceai de afin, timp de 10-12 zile, și nu se consumă alimente condimentate, grase sau afumate)
  • întărește sistemul imunitar (vitamina C)
  • luptă împotriva candidozei (are efect anti-micotic)
  • ajută la refacerea organismului după efortul fizic (potasiul echilibrează electroliții din organism. Dovleacul conține mai mult potasiu decat bananele).
Consumul de dovleac crud este contraindicat persoanelor care suferă de gastrită, celor care au aciditatea sucului gastric scăzută, celor care au ulcer gastric și diabet în stare avansată. Persoanelor care suferă de balonări și celor care au episoade acute ale bolilor cronice de stomac le este recomandat consumul de dovleac în cantități mici.
*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte a de începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.
SURSA :  http://www.doxologia.ro/stil-de-viata/beneficiile-terapeutice-ale-dovleacului

duminică, 30 octombrie 2016

Spondiloza cervicala - tratament natural

Spondiloza cervicala, cunoscuta si sub numele de osteoartrita, este o conditie de sanatate prezenta la foarte multe persoane, ea afectand articulatiile de la nivelul gatului. Spondiloza apare din cauza uzurii cartilajelor, tesuturilor si oaselor cervicale. Aceste modificari pot include discuri deshidratate, hernie de disc, pinteni sau ligamente rigide.
In afara de varsta, alti factori de risc pentru spondiloza cervicala includ anumite leziuni de la nivelul gatului, postura incorecta in timpul mersului, postura incorecta chiar si atunci cand se sta pe scaun acasa sau la birou, fumatul, obezitatea, stilul de viata sedentar, dar si factori genetici.


vineri, 28 octombrie 2016

Tratament puternic pentru durerile de spate

Fiind afectat zilele trecute de o durere cumplita de spate, probabil din cauza vremii, am tinut sa caut neaparat un tratament pentru a ma scuti de aceste dureri care nu incetau, inclusv noaptea.



Am tot cautat, pana cand am gasit un tratament natural, o crema care pur si simplu “mi-a luat durerea cu mana”. Cand spun asta, mi-o asum cu toata raspunderea..



Dupa ce am folosit-o (mi-am aplicat seara inainte de culcare) pot sa va spun ca a fost prima noapte, dupa nenumarate nopti, in care am dormit linistit, fara sa mai caut nu stiu ce pozitie pentru a reusi sa adorm.
Cititeste mai jos cum sa-ti prepari singur crema miraculoasa impotriva durerilor de spate:

vineri, 21 octombrie 2016

Gutuia-deliciu si leacuri de sanatate


Nelipsite din odaia bunicilor noastre, unde tronau pe dulapuri şi în fereastră, aseme­nea unor lampioane aurii, gutuile sunt nelipsite şi din amintirile copilăriei, parfumate încă de mireasma lor dulceagă-amăruie. Cât despre deli­ciile preparate din ele - dulceţuri, peltele şi prăjituri - ele sunt atât de prezente pe lista de bucate a iernii, încât e greu să te mai gândeşti că gutuile pot fi folosite şi ca leacuri de sănătate, într-o mulţime de boli.

Descrierea plantei

Rudă bună cu mărul şi părul, gutuiul este uşor de identificat, fiind nelipsit din livada cu pomi fructiferi a gospodarului de la ţară. Fructul lui, gutuia, are culoarea galbenă, este acoperită până la coacere cu un puf cafeniu, are miezul tare, aromat şi as­tringent.

Recoltare şi uscare

În scopuri terapeutice, de la gutui se folosesc fructul (Fructus cydoniae), frunzele (Folium cydoniae) şi seminţele (Semen cydoniae). Recoltarea fructelor se face toamna târziu, dar înaintea îngheţurilor, fiind printre ultimele fructe adunate din grădi­nile cu pomi fructiferi. Odată ajunse la maturitate, puful ce le acoperă se des­prinde foarte uşor. Fructele se păstrează bine până în primăvară. Există un obi­cei, în gospodăriile de la ţară, să fie puse câteva gutui în ferestre ca ornament, iar prin mirosul plăcut, datorat unor uleiuri volatile, se asigură dezinfecţia şi odori­zarea încăperii în care au fost aşe­zate. Frunzele de gutui se recoltează când au ajuns aproape de sfârşitul ci­clului vege­tativ, cu câteva zile înainte de căderea lor din pom, când culoarea le devine arămie (galben-ruginie). Se lasă la uscat în spaţii bine aerate, în strat subţire, răscolindu-se zilnic, pentru a se evita mucegăirea lor. Au conţinut mic în apă, deci randamentul la uscare este destul de bun 2:1 (din 200 g proaspete rezultă 100 g frunze uscate). Semin­ţele de gutui se scot din fructe când se fac compoturi, dulceţuri, peltele şi marmelade. Din păcate, acest lucru se face destul de rar, cu toate că aceste seminţe sunt foarte indicate în tratarea diferitelor afecţiuni, aşa după cum se va arăta în continuare. Se usucă pe cale naturală, în tăvi, sau pe coli de hârtie, în strat sub­ţire. Se poate grăbi uscarea, prin introducerea tăvilor în cuptorul aragazului, la foc mic, cu uşa întredes­chisă. În cazul cuptoarelor electrice, temperatura se setează la 80 de grade, timp de 30 minute.

Compoziţia chimică

Miezul de gutuie conţine zaharuri simple (fructoză şi glucoză), uşor asimilabile în organism. Reamintesc faptul că zaharurile sunt absolut necesare pentru orga­nism, ca surse de energie, dar ele trebuie luate din fruc­te, şi nu din cartofi sau grâu, bogate în amidon, o substanţă greu de asimilat şi interzisă în diabet. Gu­tuile mai conţin vitamine hidrosolubile (B, C, PP), acizi organici, minerale (în principal pota­siu), celulo­ză şi pectine. (Pectinele, alături de celuloză, sunt prin­cipalii constituenţi ai fibrelor alimentare, foarte apre­cia­te azi în tratamentul bolilor aparatului digestiv.) Frunzele conţin în plus tanin, iar seminţele, mucilagii.

Preparate farmaceutice din gutui

Gutuia se consumă ca atare, crudă, coaptă, fiartă sau conservată sub formă de compoturi, dulceţuri, marmelade. Aduce organismului o serie de nutrienţi necesari atât pentru menţinerea activităţii vitale, cât şi pentru ameliorarea unor afecţiuni. Dacă avem în gospodărie o centrifugă electrică pentru obţinerea de sucuri din fructe, putem să preparăm un suc natural din gutui, de foarte bună calitate, mai uşor acceptat la consum decât gutuia crudă, ea fiind destul de tare şi puternic astrigentă, făcând "gura pungă".

Infuzia
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate şi mărunţite groscior se opăresc şi se lasă la infuzat timp de 30 minute, cu 250 ml de apă, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.

Decoctul
Dacă dorim să obţinem un ceai mai concentrat, folosim decoctul, după urmatoarea tehnică:
Mod de preparare: 4 lin­guri frunze uscate şi mă­runţite gros­cior se fierb la foc mic, timp ­de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas, de preferinţă din inox sau emailat. La final se com­pletează apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală, umectată cu puţină apă înaintea filtrării. Se îndulceşte cu miere, ca şi infuzia.

Maceratul
Această tehnică este indi­cată în cazul semin­ţelor de gutui, care conţin mucilagii so­lu­bile în apă rece.
Mod de preparare: 2 linguri de seminţe de gutui uscate şi zdrobite se lasă cel puţin 30 minute, în 200 ml de apă, la temperatura camerei, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.

Tinctura
Mod de preparare: 20 g de frunze uscate şi mărunţite groscior se pun în 100 ml alcool alimentar, sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină lim­pe­zire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în fla­coane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de vala­bi­litate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se ob­servă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic
Mod de preparare: Peste 4 linguri de frunze us­cate şi mărunţite groscior se toarnă 1 litru de vin alb fierbinte. Se lasă la macerat 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Când perioada expiră, vinul se filtrează fără stoarcerea reziduului, apoi se lasă alte câteva zile, când vinul limpede se va separa de reziduul depus la fundul vasului. Se completează cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în fla­coane de 200 sau 250 ml. Termenul de vala­bilitate este de 1 an de zile, la tempera­tura ca­merei, dacă vinul folosit la pre­parare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concen­tra­ţiei alcoolice mai mici de 11 gra­de, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conţinutului în al­cool al tincturii şi vinu­lui, nu li se reco­mandă spre folosire con­du­că­torilor auto sau persoanelor cu intoleranţă la alcool.

Oţetul medicinal
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate de gu­tui, mărun­ţite groscior, se ţin la macerat timp de 10 zile, în 500 ml oţet, de preferat obţinut din vin. Ur­mea­ză apoi filtrarea şi condiţionarea în flacoane brune. Se utilizează extern, în diferite boli.

Tratamente interne

* Diaree neinfecţioasă
Se foloseşte miezul de gutuie fiert sau copt, trans­format în piure. Datorită conţinutului în pectine, gelifică bolul fecal. Dacă diareea este pronunţată şi cronică, poate duce la deshidratare, în acest caz se recomandă în plus administrarea decoctului, câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust. O altă variantă ar fi folosirea sucului obţinut din miezul de gutuie.

* Constipaţie
Se tratează cu macerat din seminţe de gutui, 2 căni pe zi, seara şi dimineaţa. Mucilagiile din seminţele de gutui înmoaie materiile fecale, uşurând astfel defe­caţia. Un macerat complex pentru combaterea consti­paţiei se poate obţine din 2 linguri seminţe de in şi o lingură seminţe de gutui, după tehnica prezentată mai sus. Se bea o cană, seara, la culcare.

* Reglarea motilităţii intestinale
Un rol important în reglarea motilităţii intestinale îl joacă consumul de fibre alimentare în dieta zilnică, componentele cele mai importante ale acestor fibre fiind pectina şi celuloza, care se găsesc în cantităţi apreciabile în gutuie. Este foarte indicat, în acest sens, consumul regulat de marmeladă obţinută din gutuie.
Cuvântul marmeladă provine din limba por­tu­ghe­ză: marmelo, care însemnă gutuie. Marme­lada a fost foarte apreciată şi folosită în trecut, în ali­mentaţie. Astăzi este pe cale de dispariţie, iar cea existentă pe piaţă nu are calitatea celei din trecut. (Mâncarea de gutui, uşor de pregătit în casă, poate înlocui mar­me­lada.

* Hipertensiune arterială
Marea majoritate a schemelor de tratament pentru hipertensiunea arterială conţin un diuretic (nefrix, furosemid, indapamid) pentru eliminarea apei din organism. Prin diureză, se reduce tensiunea arterială, în schimb, este antrenat şi eliminat potasiul, a cărui lipsă produce slăbiciune musculară, paralizie, insufi­cienţă respiratorie şi tulburări cardiace. De aceea, se recomandă ca terapie complementară con­su­mul regu­lat de preparate din gutui, care sunt bogate în potasiu.
Maceratul: se administrează câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, în­dulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.


* Expectorant şi emolient în afecţiunile pulmonare - hemoptizie (expectoraţie cu sânge), bronşite însoţite de tuse neproductivă
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Maceratul: se administrează câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Răceală şi gripă
Sunt două boli de natură virotică, pe care le con­tactăm foarte des în sezonul rece. Ceaiurile călduţe sunt nelipsite din schema de tratament a acestor afecţiuni. Un ceai obţinut din frunze de gutui şi flori de tei are efecte benefice.
Se prepară astfel: 2 linguri frunze uscate de gutui se fierb câteva minute în 200 ml apă. Se adaugă apoi 2 linguri flori de tei şi se lasă la infuzat aproximativ 15 minute. Se îndulceşte cu miere. Se bea călduţ, câte 2 căni pe zi.

* Detoxifiant general
Taninul prezent în gutuie are o foarte mare impor­tanţă în detoxifirea organismului, pentru că absoarbe toxinele de la nivelul tubului digestiv (toxine­le pro­venite din alimente sau produşilor de degradare ai alimen­telor). Se recomandă cure periodice cu:
Decoct: se admi­nistrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzie: se adminis­trează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de păpădie.
Vin: se adminis­trează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Retenţie de apă în organism - ascită
Ascita reprezintă o acumulare de lichide în abdo­men. Cele mai frecvente boli care provoacă ascită sunt ciroza, cancerul hepatic şi insuficienţa cardia­că congestivă.
Decoct: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.

* Hemoroizi sângerânzi (sunt întreţinuţi de constipaţie)
Se recomandă să se combată constipaţia, folosind maceratul de seminţe de gutui. Se administrează câte o cană, seara.

* Revigorant şi trofic
Ceaiul din frunze de gutui poate înlocui tradiţio­nala ceaşcă de cafea servită dimineaţa sau cu diferite ocazii.
Nota farmacistului: Binecunoscutul ritual britanic al Ceaiului de la ora 5 (Five o'clock tea) se pare că a prins şi în România, când, de cele mai multe ori, se bea ceai chinezesc. Vă propun ca în locul lui să folo­siţi ceaiul din frunze de gutui, care are o aromă şi o savoare deosebite.

* Medicină pediatrică - boala diareică la copii, destul de frecventă, se poate trata folosind o ceaşcă de suc de gutuie, de 2 ori pe zi.

Tratamente externe

* Gargarisme pentru boli ale cavităţii bucale - afte, gingivite, stomatite, abcese dentare
Se face gargară după fiecare masă, folosind infuzie, sau decoct din frunze de gutui, sau macerat din seminţe de gutui.

* Băi de şezut în boala hemoroidală
Se foloseşte decoctul din frunze de gutui. Toa­leta­rea zilnică a anusului după fiecare defecaţie este o cerinţă esenţială pentru cei ce suferă de hemoroizi sau fisuri anale. Se pot aplica apoi tratamente topice, un­guente şi supozitoare specifice bolii hemoroidale. Far­macia Faltis prepară o multitudine de asemenea remedii.

* Tamponări locale - în alergii cutanate de natură alimentară sau medicamentoasă, însoţite de prurit
Se foloseşte oţetul medicinal obţinut din frunze de gutui.

UTILIZĂRI COSMETICE

Sucul de gutuie este mult mai performant în curăţarea feţei decât sucul de lămâie, folosit de femei în mod curent. E bine, cel puţin pentru alternanţă, să fie folosit şi acest suc, înainte de aplicarea unor creme cosmetice.

SURSA :  http://www.formula-as.ro/2015/1148/medicina-naturii-44/din-retetele-domnului-farmacist-bobaru-fructele-iernii-gutuile-cydonia-oblonga-18653

marți, 4 octombrie 2016

Cele mai folosite plante pentru tratament



Plantele au fost folosite inca din Antichitate in medicina naturista datorita proprietatilor curative, in vindecarea sau ameliorarea unor afectiuni. Mai mult de o treime din medicamentele folosite pentru tratarea afectiunilor contin substante active extrase din plante. Exista insa cateva plante mai cunoscute pentru efectele benefice asupra organismului in tratarea unor boli sau tonifierea acestuia.
Musetelul
Este una dintre cele mai folosite plante medicinale in tratamentele naturiste. Musetelul este un antibiotic natural, cu proprietati antiinflamatorii, antiseptice si calmante si este benefic in calmarea spasmelor muschilor stomacali, in afectiunile tractului digestiv, reduce inflamatiile, este dezinfectant si cicatrizant pentru ranile deschise sau inflamatiile gingivale, precum si in inflamatiile bacteriene sau virale.
Galbenelele
Galbenelele se folosesc in terapiile medicinale naturiste, in special sub forma de infuzie, pentru a trata sau ameliora gastritele sau ulcerele, datorita efectului calmant si cicatrizant. Sunt de asemenea recomandate in afectiunile hepatice si biliare. Substantele active din galbenele sunt antiinflamatorii si antiseptice si ajuta in caz de intepaturi de insecte, degeraturi si arsuri, infectii ale pielii, sau de plagi care se vindeca greu. Sunt de asemenea recomandate in afectiuni ale aparatului uro-genital.
Aloe Vera
Aloe Vera este deseori folosita in fitoterapie si pe scara larga in cosmetica si medicina naturista, datorita proprietatilor de reintinerire, vindecare si analgezice. Poate fi de asemenea benefica pentru tratarea gastritelor, ulcerelor, constipatiei, diabetului, infectiilor fungice, urticariei, si a multor alte afectiuni. Aloe Vera e un stimulant al sistemului imunitar, accelereaza metabolismul, regenereaza vilozitatile intestinale si e un bun detoxifiant general pentru organism.
Echinaceea
Unele specii de echinaceea sunt folosite in medicina alternativa datorita efectelor benefice asupra sistemului imunitar, in previnerea si ameliorarea racelilor, sau a infectiilor.
Urzica
Urzica e o planta foarte mult utilizata in medicina naturista. Planta este curativa de la radacina pana la flori. Este foarte benefica ca bactericid in afectiunile sistemului respirator, favorizand secretia bronhica si expectoratia, in cazurile de bronsita sau astm. Este stimulenta pentru sistemul digestiv, ajutand la secretia bilei, a pancreasului, stomacului sau intestinului. De asemenea are proprietati vitaminizante, remineralizante si sustine sistemul imunitar. Ajuta in cazuri de anemie sau impotriva viermilor intestinali, scade glucoza din sange, si fluidizeaza sangele
Ghimbirul
Ghimbirul este o radacina folosita in gastronomie sau medicina naturista. Ghimbirul stimuleaza digestia si are proprietati analgezice, sedative si antibacteriene. Este utilizat in cazuri de raceli, constipatii, crampe musculare, spasme stomacale, indigestie, dureri de cap, sau tuse. Poate fi benefic in bolile contagioase, si in urma cercetarilor, s-a demonstrat ca poate preveni cancerul de piele si cancerul ovarian.
SURSA :  http://lyla.ro/sanatate/cele-mai-folosite-plante-in-tratamente-naturiste-si-functiile-lor/

Brinca ursului - indicatii terapeutice

 

Descriere

Brânca ursului este o plantă este răspândită în pădurile din Europa. Frunzele sale se aseamănă cu laba ursului. Încă din Antichitate se cunoştea faptul că toţi cei care consumau brânca ursului erau feriţi de boli ale organelor genitale.
 În scop terapeutic de la plantă se folosesc rădăcinile, seminţele, florile, mugurii  şi frunzele. 

Brânca ursului - Compoziţie

Brânca ursului conţine urocumarine, poline, colină, fitosteroli, acizi organici, bioflavonoide, taninuri şi uleiuri volatile.

Brânca ursului - Acţiune

Fitoterapia pe bază de brânca ursului are drept scop creşterea dorinţelor sexuale ale partenerilor (afrodisiac).
afrodisiaca (creste dorinta sexuala a partenerilor), are acţiune vasodilatatoare (îmbunătăţeşte fluxul de sânge genital), scade tensiunea arterială, vasodilatator periferic puternic, acţiune sedativă, antihisterică (în special seminţele), calmantă a sistemului nervos, stimulatoare a activităţii locale nespecifice (la nivel renal şi genital), antiblenoragic (seminţele), antispastic uterin şi digestiv, carminativ mediu.

Brânca ursului - Indicaţii terapeutice

Preparatele de brânca ursului sunt indicate în caz de sterilitate, atât feminină cât şi masculină, insuficienţă ovariană cu amenoree secundară, frigiditate, impotenţă, boli neuropsihice, anxietate, stări de nelinişte, hipertensiune arterială, menopauză instalată prematur, boli venerice (Gonoree, Sifilis, Chlamidya), îmbătrânire precoce, boli digestive (ale ficatului, stomacului, vezicii biliare), tulburări de digestie, traumatisme, răni, plăgi, dureri nevralgice (aplicaţii locale).

Administrare:
Pulbere de brânca ursului - se obţine prin măcinarea florilor, frunzelor, seminţelor uscate, apoi cernerea lor pentru a obţine o pulbere fină; pulberea nu se păstrează mai mult de 10 zile în recipiente ermetic închise, la loc răcoros. Se poate administra câte o linguriţă de 3 ori pe zi, pentru amenoree, sterilitate feminină, frigiditate, impotenţă.
Tinctura - poate fi eficientă pentru tratarea epilepsiei la copii (câte 20 de picături de 3 ori pe zi).
Macerat obţinut din brânca ursului ţinută în apă la temperatura camerei timp de 8 ore (de seara până dimineaţa). Se poate pune sub formă de cataplasmă la nivelul ulcerelor pe piele, muşcături de insecte, câine, antrax.
Se pot pune comprese cu frunze proaspete de brânca ursului, zdrobite bine pe o planşetă de lemn, ca o măsură de prim ajutor sau ca adjuvant.
Decoctul din brânca ursului se obţine prin fierberea timp de 5 minute a unui pumn de frunze şi flori, apoi se mai lasă vasul acoperit la infuzat timp de 10 minute. Poate ajuta la întreţinerea luciului şi sănătăţii părului.
Gemoderivat din muguri de brânca ursului - se administrează de 2 ori pe zi câte 50 de picături.

Brânca ursului - Precauţii şi contraindicaţii

Nu se administrează femeilor gravide, persoanelor cu afecţiuni ale prostatei, în caz de hipotensiune arterială; în tratamentul extern cu branca ursului este interzisă expunerea la soare deoarece planta are acţiune fotosensibilizantă.

SURSA:  http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/branca-ursului-heracleum-sphondylium-11510760/

luni, 3 octombrie 2016

Supermarket online-cu de toate

                               evomag.ro

                                 
Am pregatit o gama larga de promotii mai ales pentru TV-uri si proiectoare. Gasiti toata gama online.
Este o perioada buna de vanzari mai ales pe categoriile ce au legatura cu acest Campionat Mondial.
                     


                              
 

Link catre selectia ce cuprinde intreaga oferta de telefoane mobile Iphone 7: Click AICI