corturi

corturile.ro

Sanatate pentru prieteni feed

Translate

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Intreruperea respiratiei in somn - Apneea

Descriere

Apneea de somn reprezintă întreruperea respiraţiei în timpul somnului; poate fi vorba de una sau mai multe pauze respiratorii şi este caracterizată prin faptul că nu există mişcări ale muşchilor respiratorii. Este o afecţiune foarte gravă care poate pune în pericol viaţa şi care este mult mai frecventă decât se credea.
Cei care  au risc mai mare de a face apnee de somn sunt persoanele supraponderale, hipertensive, cei care sforăie zgomotos şi cei care au anumite probleme la nivelul nasului, gâtului  sau altor părţi ale căilor aeriene superioare.
Folosirea alcoolului şi a sedativelor cresc frecvenţa şi durata pauzelor în respiraţie. Cei care suferă de apnee de somn netratată încetează să mai respire pe perioade scurte, dar în mod repetat, de nenumărate ori ( 20-30 pe oră, uneori chiar mai multe). Ceea ce înseamnă că – în timpul apneei de somn – creierul, dar şi restul corpului nu primesc suficient oxigen.
Între episoadele de apnee apar sforăituri. Apneea de somn mai este caracterizată şi de senzaţia de sufocare. Întreruperile frecvente ale somnului profund, odihnitor duc adesea la cefalee matinală şi somnolenţă excesivă pe parcursul zilei.
În timpul apneei persoana nu primeşte oxigen şi nu elimină dioxidul de carbon ceea ce duce la nivele sangvine scăzute de oxigen şi crescute de dioxid de carbon. Acest lucru alertează creierul să reia respiraţia şi determină trezirea persoanei.
sus

Factorii de risc

- persoanele de sex masculin sunt mai expuse acestei afecţiuni;
greutatea excesivă;
- vârsta peste 65 de ani;
fumatul;
consumul de alcool sau sedative;
- dimensiunea mare a gâtului (circumferinţă peste 43 cm);
- dimensiunea mare a amigdalelor, limbii, osului maxilar;
- antecedente în familie de apnee de somn
- rasa neagră este mai afectată la categoria de vârstă sunb 35 de ani;
- obstrucţie nazală din cauza unei deviaţii de sept, a unor alergii sau a unor afecţiuni ale sinusurilor.
sus

Există două tipuri de apnee de somn

1. Apnee obstructivă de somn – cea mai frecventă formă, fiind cauzată de un blocaj al căilor respiratorii, de obicei atunci când ţesutul moale din partea posterioară a gâtului (faringelui) se relaxează intermitent în timpul somnului.
2. Apnee de somn centrală – spre deosebire de cea prezentată mai sus, căile respiratorii nu sunt blocate, dar creierul nu mai transmite semnale corespunzătoare muşchilor implicaţi în respiraţie.
Apneea de somn poate fi asociată cu:
hipertensiune arterială
- infarct miocardic (atacuri de cord);
- insuficienţă cardiacă, bătăi neregulate ale inimii (aritmii);
- accidente vasculare cerebrale;
- somnolenţă pe parcursul zilei;
- risc crescut de accidente rutiere;
În context general, apneea de somn poate fi responsabilă de perfomanţa slabă în activităţile de zi cu zi (la muncă, la şcoală) sau accidente cu autovehicule.
Simptome ale apneei de somn:
• Depresie;
• Uscăciune a gâtului la trezire;
• Iritabilitate;
• Tulburări de memorie;
• Tulburări de atenţie;
• Schimbări de dispoziţie;
• Sforăit care poate fi zgomotos şi persistent, de obicei mai evident în apneea obstructivă;
• Urinări nocturne;
• Treziri bruşte însoţite de scurtarea respiraţiei, care indică mai curând apnee centrală decât cea obstructivă;
• Insomnie (dificultăţi de menţinere a somnului);
sus

Cauze

Anumite probleme mecanice şi structurale ale căilor respiratorii produc întreruperi ale respiraţiei în timpul somnului. Apneea apare:
• Când musculature gâtului (faringelui) şi a limbii se relaxează în timpul somnului şi blochează parţial deschiderea căilor respiratorii.
• Când musculatura palatului moale de la baza limbii şi uvula se relaxează şi se îndoaie, căile respiratorii se blochează, iar respiraţia devine greoaie, dificilă şi zgomotoasă şi chiar se opreşte;
• La persoanele supraponderale când execsul de ţesut la nivelul căilor respiratorii determină îngustarea acestora;
• Când, deşi căile aeriene sunt îngustate, persoana continuă să facă eforturi pentru a respire, dar aerul nu poate trece cu uşurinţă  înăuntrul şi înafara gurii şi a nasului;
Cauzele apneei obstructive:
• Obezitatea;
• Dimensiuni mari ale limbii sau amigdalelor în raport cu deschiderea traheei;
• Forma capului şi a gâtului care deetrmină a dimensiune mai mică a căilor respiratorii;
• Relaxarea mai mult decât normal a musculaturii faringiene şi a limbii;
Cauzele apneei centrale:
Includ orice afecţiune sau boală cerebrală care diminuează semnalele date sistemului respirator pentru a respire, ca şi procesul de îmbătrânire care limitează capacitatea creierului de a menţine contractaţi muşchii faringelui în timpul somnului. Aceasta creşte riscul de îngustare sau colabare a căilor respiratorii.
• Apneea de somn centrală idiopatică – nu se cunoşte cauza care o produce;
• Respiraţia Cheyne-Stokes este caracterizată de perioade de creştere urmate de perioade de descreştere ritmice şi treptate ale efortului respirator precum şi ale fluxului de aer respirat. În perioada cu cel mai slab efort respirator poate apărea apneea (lipsa totală de flux de aer).
• Afecţiuni care produc apnee de somn: insuficienţă cardiacă, accidentele vasculare cerebrale, afecţiuni ale trunchiului cerebral;
• Apnee indusă de anumite medicamente: morfină, codeină, oxicodon;
• Respiraţia periodică la altitudine mare – o variantă a respiraţiei Cheyne-Stokes poate apărea la expunerea la altitudini mari (peste 4500m). Modificarea concentratiei de oxigen din aer este motivul pentru care apare alternanţa între respiraţiile rapide (hiperventilaţie) şi respiraţiile mai lente (hipoventilaţie);
• Apneea de somn mixtă, obstructivă şi centrală.
sus

Trebuie să mergi urgent la doctor

• Apar simptome ce pot indica o afecţiune gravă, ca de exemplu:
• Durere sau senzaţie de presiune în piept;
• Dificultăţi la respiraţie;
• Transpiraţii profuze;
• Amorţeală pe o parte a corpului;
• Slăbiciune pe o parte a corpului;
Trebuie consultat medical dacă:
• Există sforăit destul de zgomotos incât să deranjeze somnul persoanei sau al celor din jur;
• Apare scurtarea respiraţiei care trezeşte persoana afectată din somn;
• Apar pause intermitente de respiraţie în timpul somnului;
• Există somnolenţă accentuată pe parcursul zile care poate face persoana afectată să adoarmă lîn timp ce se uită la televizor, munceşte sau şofează;
Sursa : http://www.csid.ro/
                                                

Talpa-gastei, proprietati terapeutice si moduri de utilizare

                                  
Talpa-gastei (Leonurus cardiaca) este o planta erbacee, perena originara din Asia. Creste pe marginea padurilor, drumurilor si a cailor ferate, prin zavoaie umede, daramaturi, locuri necultivate din zonele de campie si deal, pana la altitudinea de 600 m. In scop terapeutic, sunt folosite partea aeriana inflorita, fara tulpinile groase si lignificate. Varfurile inflorite si ramurile tinere se taie la inceputul si in timpul infloririi (lunile iunie-august).

Compozitie chimica- alcaloizi, heterozide cardiotonice, glicozizi sterolici amari, flavone, ulei eteric;
- taninuri pirogalice (5-9 %), rezine, saponozide, pectine, grasimi;
- acizi organici (salicilic, tartric, malic, citric);
- vitamine (A, C, E) si saruri minerale.

Proprietati terapeuticeSunt asemanatoare cu cele ale valerianei, dar de trei ori mai puternice.
- sedativ-cardiace si nervoase, hipotensive, vasodilatatoare periferice;
- antispastice, antiastmatice, expectorante;
- antiinflamatoare, cicatrizante, astringente, calmante, vulnerare;
- tonic-generale, stimulatoare.

Indicatii terapeutice- hipertensiune arteriala, nevroza cardiaca, reglarea batailor inimii de origine nervoasa, arterite;
- neurostenie insomnii, distonii neurovegetative, isterie, anxietate, stari depresive;
- stari de sufocare in astm bronsic;
- tulburari de menopauza (climacterium), menstruatii insuficiente, adenom de prostata;
- reumatism, artrite;
- colite, indigestii, diaree, meteorism, anorexie;
- reglarea functiilor tiroidei in boala Basedow;
- rani, arsuri, contuzii, umflaturi.

Moduri de utilizare

UZ INTERN

1. Infuzie din 1 lingurita de herba uscata la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 2 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi in afectiuni cardiace pe substrat nervos (nevroza cardiaca), stari depresive, anxietate si insomnii.

2. Infuzie concentrata din 15 g de planta uscata la 200 ml de apa clocotita; se lasa la infuzat 10 minute, se strecoara si se iau cate 3-4 linguri pe zi in stari depresive si nervoase, hipertensiune arteriala, boli pulmonare si renale.

3. Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, paducel, valeriana si odolean, din care se beau 2 ceaiuri pe zi, dimineata si seara, pentru reducerea tensiunii arteriale.

4. Infuzie din amestec, in parti egale, cu talpa gastei, chimion, fenicul si valeriana, din care se ia 1 lingura la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau cate 3 ceaiuri caldute pe zi in stari nervoase urmate de balonari ale stomacului.

5. Tinctura din 20 g de planta la 100 ml de alcool de 70°, care se Iasa la macerat 7-8 zile; dupa strecurare se iau cate 20-30 picaturi de 2-3 ori pe zi, inainte de mesele principale, avand actiune sedativa in nevroze cardiace, diminuarea frecventei pulsului si combaterea tahicardiei, datorata hipertensiunii si anginei pectorale.

UZ EXTERN

6. Infuzie din 25 g de planta la 200 ml de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de bai si comprese.

7. Infuzie din 30-50 g de planta la 1 litru de apa clocotita; se utilizeaza sub forma de spalaturi cicatrizante in rani deschise, greu vindecabile.

8. Decoct din 50 g de planta uscata la 1 litru de apa rece; se fierbe si se foloseste sub forma de cataplasme in cicatrizarea ranilor, diminuarea umflaturilor si inlaturarea durerilor de picioare si junghiuri, tinandu-se timp de 2-3 ore.

Sursa : http://sanatate.bzi.ro/

                                          

Garantăm cel mai bun preţ

Găsiţi cu uşurinţă și instant cele mai bune preţuri şi disponibilităţi de

pe toate site-urile de turism importante. Garantat!