Ciuperca tibetana cu multiple beneficii - Cordyceps

                          

Urmatoarea postare - Cum crestem imunitatea cu tonic facut in casa

Ultima postare - Drogherie online cu produse pentru toată familia

Cordyceps este o ciuperca tibetana cu multiple proprietati terapeutice. Cordyceps este origianara din Tibet unde este folosita si apreciata de mii de ani.

Denumirea de cordyceps inseamna iarna larva, vara planta pentru ca realmente cordyceps-ul seamana iarna cu un vierme iar vara cu capata frunzulite verzi asemenea ierbii.

Denumirea stiintifica este cordyceps synensis si comunitatea stiintifica a efectuat multiple studii cu raportari benefice ale acestei ciuperci.

Cordyceps – aurul medicamentelor – efect de reglare a imunităţii (imunoregulator) echilibrează funcţiile Yin-Yang ale organismului; – este un antibiotic natural, având acţiune bacteriostatică asupra majorităţii bacteriilor (pneumococi, streptococi, stafilococul auriu), viruși, agenți patogeni; – antiinflamator puternic; hipoglicemiant (benefice pentru persoanele cu rezistenţă la insulină); acţiune anticancerigenă, îmbunătăţind starea organului afectat; – măreşte rezistenţa organismului la insuficienţa de oxigen, combate oboseala şi creşte capacitatea de muncă ; efect antioxidant; scade nivelul colesterolului, reglează nivelul calciului şi a fosforului în sânge; rol în eliminarea din organism a substanţelor toxice; reglează funcţia rinichiului şi a ficatului (elimină toxinele, reface celulele afectate, distruge viruşii din celulele hepatice) ; reglează nivelul trombocitelor în sânge; previne boli ale aparatului cardiovascular şi ale vaselor de sânge : ischemie cardiacă, infarctul miocardic, tromboze, înlătură efectele negative ale chimioterapiei şi radioterapiei; experimente recente au remarcat şi un efect antidepresiv. În medicina traditională chineză, Cordyceps este folosit din cele mai vechi timpuri pentru tratarea şi prevenirea multor boli, cancerul fiind una din reuşitele acestuia.

Comanda, click aici :Cordyceps

Prinicpalele proprietati terapeutice ale

 cordyceps-ului sunt:

• cordyceps creste imunitatea generala si specifica a organismului fiind un excelent imunomodulator
• cordyceps creste rezistenta la efort, creste performatele fizice si sporeste longevitatea
• cordyceps sustine erectia si functia sexuala masculina, fiind foarte util in tulburari de erectie, ejaculare precoce si tulburari de vascularizatie la nivelul penisului
• cordyceps imbunatateste calitatea spermei si mobilitatea spermatozoizilor
• cordyceps are actiune antiinflamatoare si antioxidanta
• cordyceps purifica sangele si imbunatateste rata de oxigenare celulara
• cordyceps are efect anticolesterolemiant si de scadere a nivelului lipidelor din sange
• cordyceps are efect anticancerigen si antitumoral stimuland miltiplicarea normala a celulelor
• cordyceps stimuleaza diureza si functionarea normala a rinichilor
• cordyceps stimuleaza functionarea ficatului si proceselor metabolice fiind un excelent detoxifiant
• Comanda, click aici :Cordyceps

Cordyceps, indicatii terapeutice si sfera de 

actiune terapeutica:

Datorita multiplelor indicatii pe care le-am enumerat succint mai sus, cordyceps poate fi considerat un superaliment actionand la nivelul tuturor sistemelor si organelor corpului uman.

Comanda click aici :Cordyceps

Cordyceps este indicat in afectiunile de la nivelul:

• cailor respiratorii si plamanilor
• inimii si sitemului cardiovascular
• ficatului si rinichilor
• aparatului reproducator si genital
• tumorilor si diferitelor forme de cancer

Nu intamplator ciuperca cordyceps este in top 3 plante apreciate de catre medicina asiatica.

Cordyceps este cu adevarat o minune a naturii datorita multiplelor efecte pe care le poseda si care nu pot fi enumerate in totalitate deoarece se descopera in continuare alte si alte efecte pozitive.

Ce este insa foarte important este ca cordyceps este un excelent adaptogen, crescand nivelul de toleranta la stres si crescand usurinta de adaptare la mediul “nociv” in care traim astazi.

Cordyceps – forme de prezentare:

Cordyceps se gaseste sub forma de pulbere pura din planta sau sub forma de capsule cu extract concentrat.

Varianta de cordyceps pulbere se poate utiliza:

• pentru efectul terapeutic se poate consum „dizolvat” in apa sau in sucuri proaspete;
• doza recomandata este de 1/4 – 1 lingurita la un pahar de apa, administrat de 1-4 ori pe zi

Variante de cordyceps capsule cu extract concentrat si standardizat de cordyceps se administreaza ca supliment alimentar 1-4 capsule/zi.

Exista mai multe variante de Cordyceps capsule, cele mai apreciate sunte:

• Cordyceps Secom
• Cordyceps Herbagetica
• Cordyang

Cordyceps completeaza excelent un stil de viata sanatos, efectele lui fiind maxime atunci cand actionam pe toate planurile fiintei noastre: fizic, mental, spiritual, social, volitiv si emotional.

Pentru o sanatate optima e nevoie de alegeri intelepte!

FARM. ANCA SI ADRIAN IENIN

Anca si Adrian Ienin, farmacisti naturopati si 

fondatori ai conceptului Minunea Naturii. 

Au transformat pasiunea pentru alimentatie, stil de 

viata sanatos si tratamente naturale intr-un concept

dedicat sanatatii depline. 

Scriu articole documentate de ultimele studii in 

domeniu si din experienta directa cu pacientii. 

Cred in exemplul propriu si integritate, astfel

 informatia furnizata este credibila si autentica.

Drogherie online cu produse pentru toată familia

Caprifoiul - planta miracol

Cei mai multi o cunoastem sub numele de Mana Maicii Domnului. Caprifoiul este o planta cataratoare cu flori albe, extrem de parfumate, care au proprietati antiinflamatoare, antibacteriene si antivirale. Chinezii au fost primii care au descoperit proprietatile curative ale caprifoiului, pe care l-au folosit pentru a trata durerile de gat, conjunctivita, inflamatiile pielii si ale tractului urinar. Iata cateva beneficii ale caprifoiului: 

Caprifoiul deţine capacitatea de a încetini procesul de coagulare a sângelui. Unii experţi cred că floarea de caprifoi poate scădea tensiunea arterială, ajută la tonifierea inimii şi reduce nivelul colesterolului din sânge. Poate calma crampe şi dureri, şi are un efect benefic asupra artritei şi reumatismului.

Acesta este, de asemenea, utilizată ca un tratament pentru mai multe tipuri de afecţiuni ale pielii, cum ar fi acnee, infecţii ale pielii, răni, abcese, cicatrici, etc.

1. Tine sub control nivelul zaharului din sange
Planta ajuta la mentinerea unui nivel optim de zahar in sange. Nivelul ridicat de zahar poate provoca o serie de probleme de sanatate. in stadiile incipiente, simptomele unui nivel crescut al zaharului este de obicei ignorat, insa aceasta planta te poate ajuta sa scapi de medicamentele si injectiile care sunt necesare pentru mentinerea nivelului de zahar sub control.

2. Trateaza si amelioreaza afectiunile respiratorii
Mana Maicii Domnului ajuta la mentinerea unui sistem respirator sanatos si lupta impotriva infectiilor vezicii urinare. Aceasta planta poate fi utilizata pentru a trata astmul bronsic si infectii ale tractului respirator superior.

3. Combate bacterii precum Salmonela
Florile caprifoiului au un puternic efect antimicrobian, luptand impotriva salmonelei, stafilococului si streptococolui.
Pentru un efect antiviral si antibacterian maxim, aceasta planta poate fi combinata cu semintele de Forsythia suspensa - binecunoscutul arbust cu flori galbene sau cu Echinacea. Se adauga 2 lingurite de flori la o cana de apa fiarta si se lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute.

4. Vindeca arsurile solare si indeparteaza petele de pe piele
Datorita proprietatilor antiinflamatorii si antiseptice, caprifoiul este considerat de mare ajutor in tratarea arsurilor provocate de soare, dar si a arsurilor minore ale pielii. Mana Maicii Domnului poate fi utilizata si pentru a trata eruptiile cutanate, proprietatile sale dezinfectante ajutand in cazul afectiunilor pielii.

5. Ajuta in cazul durerilor de la nivelul intestinului subtire
Digestia este un proces important al vietii de zi cu zi. Persoanele care sufera de tulburari digestive, experimenteaza in acelasi timp stresul fizic si psihologic. Datorita proprietatilor sale medicinale, caprifoiul poate ajuta impotriva unor afectiuni digestive, care includ umflaturile si durerile la nivelul intestinului subtire (enterita). De asemenea, poate ajuta la vindecarea dizenteriei.

6. Este un detoxifiant natural - uleiul de caprifoi ajuta la curatarea organismului, prin eliminarea toxinelor.
Puteti beneficia de proprietatile vindecatoare ale acestei plante, preparand si consumand ceai de caprifoi. Acest ceai este recomandat pentru gargara. Atunci cand aveti o senzatie de mancarime, durere, intepaturi la nivelul gatului, daca simtiti ca de-abia puteti sa inghititi, faceti gargara cu ceai de cateva ori pe parcursul zilei, in special dimineata si seara, inainte de culcare.

Modalitati de preparare a florilor de caprifoi
1. Infuzia de flori de caprifoi
Are efecte diuretice, laxative, calmante, expectorante, antimicrobiene, antispasmodice datorita faptului ca in compozitia florilor se regasesc substante precum quercitina, magneziul, calciul, potasiul, uleiuri esentiale sau vitamina C. Infuzia se prepara din bobocii plantei, proportia fiind de o ceasca de boboci la un litru de apa clocotita, care se lasa la infuzat pentru 10 minute. Se pot consuma 2-3 cani de infuzie pe zi.

Contraindicatii: persoanele care sufera de boli de stomac, diaree, femeile insarcinate si cele care alapteaza.

2. Flori de caprifoi macerate in miere
Se culeg suficiente flori pentru a umple un borcan, peste care se adauga miere de albine. Se lasa la macerat cateva saptamani sau chiar cateva luni de zile (in functie de rabdarea fiecaruia), se strecoara si se consuma atunci cand este cazul. Elixirul astfel obtinut poate fi folosit in diverse afectiuni, dar si ca simplu aliment sau pentru mastile faciale de infrumusetare.

Flori de caprifoi infuzate in miere. Vezi cum te ajuta

Pentru zilele in care suntem chinuiti de raceala si gripa, mierea cu flori de caprifoi este un remediu natural binevenit. Iata cum se prepara:

1. Se culeg boboci si flori tinere de caprifoi.
2. Se indeasa intr-un borcan cu filet, dar fara a le strivi prea tare.
3. Deasupra se toarna miere de calitate si se pune capacul.
4. Se apasa cu o lingura pana cand iese la suprafata tot aerul. Daca e cazul, se mai completeaza cu miere.
5. Borcanul se lasa o luna la macerat, la temperatura camerei.
6. Dupa perioada de macerare, mierea poate fi separata de flori, insa, daca nu va deranjeaza, florile pot ramane in borcan si pot fi consumate odata cu mierea.
7. Se pastreaza borcanul intr-un loc racoros.

Administrare si efecte terapeutice
Florile de caprifoi sunt foarte bogate in acid salicilic. Infuzia de flori de caprifoi in miere are efecte benefice in raceli, gripe, bronsite, dureri de menopauza, dureri reumatismale, febra, infectii urinare etc.

In cazul durerilor acute in gat, se poate lua cate o lingurita de cate ori este nevoie. In celelalte cazuri ori pentru cure, se ia cate o lingurita dimineata, la pranz si seara, cu o jumatate de ora inainte de masa.

SURSA : Sanatate.bzi

Gutuia-deliciu si leacuri de sanatate

Nelipsite din odaia bunicilor noastre, unde tronau pe dulapuri şi în fereastră, aseme­nea unor lampioane aurii, gutuile sunt nelipsite şi din amintirile copilăriei, parfumate încă de mireasma lor dulceagă-amăruie. Cât despre deli­ciile preparate din ele - dulceţuri, peltele şi prăjituri - ele sunt atât de prezente pe lista de bucate a iernii, încât e greu să te mai gândeşti că gutuile pot fi folosite şi ca leacuri de sănătate, într-o mulţime de boli.

Descrierea plantei

Rudă bună cu mărul şi părul, gutuiul este uşor de identificat, fiind nelipsit din livada cu pomi fructiferi a gospodarului de la ţară. Fructul lui, gutuia, are culoarea galbenă, este acoperită până la coacere cu un puf cafeniu, are miezul tare, aromat şi as­tringent.

Recoltare şi uscare

În scopuri terapeutice, de la gutui se folosesc fructul (Fructus cydoniae), frunzele (Folium cydoniae) şi seminţele (Semen cydoniae). Recoltarea fructelor se face toamna târziu, dar înaintea îngheţurilor, fiind printre ultimele fructe adunate din grădi­nile cu pomi fructiferi. Odată ajunse la maturitate, puful ce le acoperă se des­prinde foarte uşor. Fructele se păstrează bine până în primăvară. Există un obi­cei, în gospodăriile de la ţară, să fie puse câteva gutui în ferestre ca ornament, iar prin mirosul plăcut, datorat unor uleiuri volatile, se asigură dezinfecţia şi odori­zarea încăperii în care au fost aşe­zate. Frunzele de gutui se recoltează când au ajuns aproape de sfârşitul ci­clului vege­tativ, cu câteva zile înainte de căderea lor din pom, când culoarea le devine arămie (galben-ruginie). Se lasă la uscat în spaţii bine aerate, în strat subţire, răscolindu-se zilnic, pentru a se evita mucegăirea lor. Au conţinut mic în apă, deci randamentul la uscare este destul de bun 2:1 (din 200 g proaspete rezultă 100 g frunze uscate). Semin­ţele de gutui se scot din fructe când se fac compoturi, dulceţuri, peltele şi marmelade. Din păcate, acest lucru se face destul de rar, cu toate că aceste seminţe sunt foarte indicate în tratarea diferitelor afecţiuni, aşa după cum se va arăta în continuare. Se usucă pe cale naturală, în tăvi, sau pe coli de hârtie, în strat sub­ţire. Se poate grăbi uscarea, prin introducerea tăvilor în cuptorul aragazului, la foc mic, cu uşa întredes­chisă. În cazul cuptoarelor electrice, temperatura se setează la 80 de grade, timp de 30 minute.

Compoziţia chimică

Miezul de gutuie conţine zaharuri simple (fructoză şi glucoză), uşor asimilabile în organism. Reamintesc faptul că zaharurile sunt absolut necesare pentru orga­nism, ca surse de energie, dar ele trebuie luate din fruc­te, şi nu din cartofi sau grâu, bogate în amidon, o substanţă greu de asimilat şi interzisă în diabet. Gu­tuile mai conţin vitamine hidrosolubile (B, C, PP), acizi organici, minerale (în principal pota­siu), celulo­ză şi pectine. (Pectinele, alături de celuloză, sunt prin­cipalii constituenţi ai fibrelor alimentare, foarte apre­cia­te azi în tratamentul bolilor aparatului digestiv.) Frunzele conţin în plus tanin, iar seminţele, mucilagii.

Preparate farmaceutice din gutui

Gutuia se consumă ca atare, crudă, coaptă, fiartă sau conservată sub formă de compoturi, dulceţuri, marmelade. Aduce organismului o serie de nutrienţi necesari atât pentru menţinerea activităţii vitale, cât şi pentru ameliorarea unor afecţiuni. Dacă avem în gospodărie o centrifugă electrică pentru obţinerea de sucuri din fructe, putem să preparăm un suc natural din gutui, de foarte bună calitate, mai uşor acceptat la consum decât gutuia crudă, ea fiind destul de tare şi puternic astrigentă, făcând "gura pungă".

Infuzia
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate şi mărunţite groscior se opăresc şi se lasă la infuzat timp de 30 minute, cu 250 ml de apă, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.

Decoctul
Dacă dorim să obţinem un ceai mai concentrat, folosim decoctul, după urmatoarea tehnică:
Mod de preparare: 4 lin­guri frunze uscate şi mă­runţite gros­cior se fierb la foc mic, timp ­de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas, de preferinţă din inox sau emailat. La final se com­pletează apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală, umectată cu puţină apă înaintea filtrării. Se îndulceşte cu miere, ca şi infuzia.

Maceratul
Această tehnică este indi­cată în cazul semin­ţelor de gutui, care conţin mucilagii so­lu­bile în apă rece.
Mod de preparare: 2 linguri de seminţe de gutui uscate şi zdrobite se lasă cel puţin 30 minute, în 200 ml de apă, la temperatura camerei, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.

Tinctura
Mod de preparare: 20 g de frunze uscate şi mărunţite groscior se pun în 100 ml alcool alimentar, sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină lim­pe­zire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în fla­coane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de vala­bi­litate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se ob­servă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic
Mod de preparare: Peste 4 linguri de frunze us­cate şi mărunţite groscior se toarnă 1 litru de vin alb fierbinte. Se lasă la macerat 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Când perioada expiră, vinul se filtrează fără stoarcerea reziduului, apoi se lasă alte câteva zile, când vinul limpede se va separa de reziduul depus la fundul vasului. Se completează cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în fla­coane de 200 sau 250 ml. Termenul de vala­bilitate este de 1 an de zile, la tempera­tura ca­merei, dacă vinul folosit la pre­parare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concen­tra­ţiei alcoolice mai mici de 11 gra­de, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conţinutului în al­cool al tincturii şi vinu­lui, nu li se reco­mandă spre folosire con­du­că­torilor auto sau persoanelor cu intoleranţă la alcool.

Oţetul medicinal
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate de gu­tui, mărun­ţite groscior, se ţin la macerat timp de 10 zile, în 500 ml oţet, de preferat obţinut din vin. Ur­mea­ză apoi filtrarea şi condiţionarea în flacoane brune. Se utilizează extern, în diferite boli.

Tratamente interne

* Diaree neinfecţioasă
Se foloseşte miezul de gutuie fiert sau copt, trans­format în piure. Datorită conţinutului în pectine, gelifică bolul fecal. Dacă diareea este pronunţată şi cronică, poate duce la deshidratare, în acest caz se recomandă în plus administrarea decoctului, câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust. O altă variantă ar fi folosirea sucului obţinut din miezul de gutuie.

* Constipaţie
Se tratează cu macerat din seminţe de gutui, 2 căni pe zi, seara şi dimineaţa. Mucilagiile din seminţele de gutui înmoaie materiile fecale, uşurând astfel defe­caţia. Un macerat complex pentru combaterea consti­paţiei se poate obţine din 2 linguri seminţe de in şi o lingură seminţe de gutui, după tehnica prezentată mai sus. Se bea o cană, seara, la culcare.

* Reglarea motilităţii intestinale
Un rol important în reglarea motilităţii intestinale îl joacă consumul de fibre alimentare în dieta zilnică, componentele cele mai importante ale acestor fibre fiind pectina şi celuloza, care se găsesc în cantităţi apreciabile în gutuie. Este foarte indicat, în acest sens, consumul regulat de marmeladă obţinută din gutuie.
Cuvântul marmeladă provine din limba por­tu­ghe­ză: marmelo, care însemnă gutuie. Marme­lada a fost foarte apreciată şi folosită în trecut, în ali­mentaţie. Astăzi este pe cale de dispariţie, iar cea existentă pe piaţă nu are calitatea celei din trecut. (Mâncarea de gutui, uşor de pregătit în casă, poate înlocui mar­me­lada.

* Hipertensiune arterială
Marea majoritate a schemelor de tratament pentru hipertensiunea arterială conţin un diuretic (nefrix, furosemid, indapamid) pentru eliminarea apei din organism. Prin diureză, se reduce tensiunea arterială, în schimb, este antrenat şi eliminat potasiul, a cărui lipsă produce slăbiciune musculară, paralizie, insufi­cienţă respiratorie şi tulburări cardiace. De aceea, se recomandă ca terapie complementară con­su­mul regu­lat de preparate din gutui, care sunt bogate în potasiu.
Maceratul: se administrează câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, în­dulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Expectorant şi emolient în afecţiunile pulmonare - hemoptizie (expectoraţie cu sânge), bronşite însoţite de tuse neproductivă
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Maceratul: se administrează câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Răceală şi gripă
Sunt două boli de natură virotică, pe care le con­tactăm foarte des în sezonul rece. Ceaiurile călduţe sunt nelipsite din schema de tratament a acestor afecţiuni. Un ceai obţinut din frunze de gutui şi flori de tei are efecte benefice.
Se prepară astfel: 2 linguri frunze uscate de gutui se fierb câteva minute în 200 ml apă. Se adaugă apoi 2 linguri flori de tei şi se lasă la infuzat aproximativ 15 minute. Se îndulceşte cu miere. Se bea călduţ, câte 2 căni pe zi.

* Detoxifiant general
Taninul prezent în gutuie are o foarte mare impor­tanţă în detoxifirea organismului, pentru că absoarbe toxinele de la nivelul tubului digestiv (toxine­le pro­venite din alimente sau produşilor de degradare ai alimen­telor). Se recomandă cure periodice cu:
Decoct: se admi­nistrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzie: se adminis­trează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de păpădie.
Vin: se adminis­trează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Retenţie de apă în organism - ascită
Ascita reprezintă o acumulare de lichide în abdo­men. Cele mai frecvente boli care provoacă ascită sunt ciroza, cancerul hepatic şi insuficienţa cardia­că congestivă.
Decoct: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.

* Hemoroizi sângerânzi (sunt întreţinuţi de constipaţie)
Se recomandă să se combată constipaţia, folosind maceratul de seminţe de gutui. Se administrează câte o cană, seara.

* Revigorant şi trofic
Ceaiul din frunze de gutui poate înlocui tradiţio­nala ceaşcă de cafea servită dimineaţa sau cu diferite ocazii.
Nota farmacistului: Binecunoscutul ritual britanic al Ceaiului de la ora 5 (Five o'clock tea) se pare că a prins şi în România, când, de cele mai multe ori, se bea ceai chinezesc. Vă propun ca în locul lui să folo­siţi ceaiul din frunze de gutui, care are o aromă şi o savoare deosebite.

* Medicină pediatrică - boala diareică la copii, destul de frecventă, se poate trata folosind o ceaşcă de suc de gutuie, de 2 ori pe zi.

Tratamente externe

* Gargarisme pentru boli ale cavităţii bucale - afte, gingivite, stomatite, abcese dentare
Se face gargară după fiecare masă, folosind infuzie, sau decoct din frunze de gutui, sau macerat din seminţe de gutui.

* Băi de şezut în boala hemoroidală
Se foloseşte decoctul din frunze de gutui. Toa­leta­rea zilnică a anusului după fiecare defecaţie este o cerinţă esenţială pentru cei ce suferă de hemoroizi sau fisuri anale. Se pot aplica apoi tratamente topice, un­guente şi supozitoare specifice bolii hemoroidale. Far­macia Faltis prepară o multitudine de asemenea remedii.

* Tamponări locale - în alergii cutanate de natură alimentară sau medicamentoasă, însoţite de prurit
Se foloseşte oţetul medicinal obţinut din frunze de gutui.

UTILIZĂRI COSMETICE

Sucul de gutuie este mult mai performant în curăţarea feţei decât sucul de lămâie, folosit de femei în mod curent. E bine, cel puţin pentru alternanţă, să fie folosit şi acest suc, înainte de aplicarea unor creme cosmetice.

SURSA :  http://www.formula-as.ro/2015/1148/medicina-naturii-44/din-retetele-domnului-farmacist-bobaru-fructele-iernii-gutuile-cydonia-oblonga-18653

Brusturele, regele radacinilor -leac pentru toate bolile

Brusturele - "hacul" tuturor bolilor

Regele radacinilor 

Limba romana are o zicala foarte expresiva pentru ideea de invingator absolut: "I-a venit de hac", l-a terminat adica, l-a pus la pamant. Brusturele este si el un invingator care stie sa vina de hac, iar dusmanul pe care-l ucide e boala. Mai exact: bolile, pe care le lichideaza cu o dexteritate de campion mondial

Planta cu totul extraordinara, Brusturele are proprietati detoxifiante de exceptie, care il recomanda in incredibil de multe afectiuni. Si inca ceva: aceasta planta este foarte valoroasa, intr-un domeniu cu care, din pacate, noi, romanii, suntem prea putin obisnuiti: medicina preventiva. Dar mai intai sa facem cunostinta cu Brusturele sau Captalanul, planta de capetenie a stramosilor nostri, dacii, preluata apoi in toate zonele tarii, sub forma de leacuri babesti.

Fisa de identitate

Denumirea stiintifica a Brusturelui este Arctium lappa, numele de Arctium provenind din limba greaca, unde arktos inseamna urs, iar lappa inseamna in limba celtilor laba. Deci, Arctium lappa ar insemna laba ursului, probabil datorita formei frunzelor sale mari, care aduce intrucatva aminte de urma labei unui urs pe pamantul reavan. Brusturele este o planta bianuala (traieste doi ani). In primul an isi dezvolta sistemul de radacini si frunzele, pentru ca in al doilea an sa faca flori si fructe, dupa care moare. In primul an, Brusturele are doar frunze, asezate sub forma unei rozete, un adevarat laborator de fotosinteza, care hraneste cu belsug de substante nutritive o radacina, transformand-o intr-un depozit de substante. Din aceasta radacina va creste o tulpina de pana la doi metri inaltime, cu flori nu foarte spectaculoase, care pana in toamna se vor transforma in binecunoscutii scaieti (cu care faceam razboaie in copilarie), care nu sunt altceva decat semintele de Brusture. Planta buna de recoltat este cea in varsta de un an, adica fara tija florifera, care este gata de cules chiar in acest moment al toamnei.

Recoltarea

De la Brusture se recolteaza acum, toamna, radacinile, impreuna cu acea tulpina subterana care depoziteaza substantele nutritive, numita rizom. Recoltarea se face prin dezgropare cu cazmaua. Dupa culegere, radacinile se spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc fara umezeala si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie, in locuri curate si uscate.

Preparate din Brusture

Pulberea de radacina de Brusture

Radacinile de Brusture se macina fin, cu rasnita de cafea sau in piua, dupa care se cern prin sita pentru faina alba. Pulberea fina rezultata se depoziteaza intr-un borcan de sticla inchis ermetic. In general, pulberea de Brusture nu isi pastreaza calitatile mai mult de 14 zile, deoarece prin oxidare tinde sa-si piarda rapid proprietatile terapeutice. Se administreaza o jumatate de lingurita rasa (cca 2 grame) de pulbere de 3-6 ori pe zi, pe nemancate. Planta se tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa.

Maceratul la rece

Se pun doua lingurite de pulbere de radacini (obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea) intr-un pahar (200 ml) de apa si se lasa vreme de 8-10 ore la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Se consuma 1-3 pahare pe zi, pe stomacul gol, cu minimum 15 minute inainte de masa. In functie de afectiunea tratata, cura cu macerat din radacina dureaza 3-6 saptamani.

Decoctul combinat de radacina de Brusture

Se pun doua lingurite de pulbere de radacina intr-un pahar de apa si se lasa sa macereze vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Extractul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe vreme de cinci minute, intr-un pahar (200 ml) de apa, dupa care se lasa sa se raceasca. In final se combina cele doua extracte, iar preparatul obtinut se va administra pe parcursul unei zile.

Tinctura de Brusture

Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de radacini de Brusture, peste care se adauga doua cani (in total 500 ml) de alcool alimentar de 40 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza. Tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru-sase ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.

BRUSTURELE - efecte preventive

Vreme de secole, in Europa, radacina de Brusture a fost considerata drept cel mai important remediu pentru curatarea sangelui. Iar cercetarile recente confirma acest lucru: Brusturele neutralizeaza radicalii liberi din sange, ajuta la eliminarea mult mai rapida a ureei si a altor substante reziduale din organism, scade nivelul colesterolului si trigliceridelor din sange. Insa actiunea detoxifianta a acestei radacini-minune nu se opreste aici. Ea curata prompt si eficient colonul, spala rinichii prin efectul sau diuretic puternic, ajuta la eliminarea surplusului de apa din corp prin transpiratie si urina. Iata de ce nu este de mirare ca Brusturele este considerat un adevarat elixir de toamna ce are pe drept cuvant renumele de antidot pentru toate bolile. Dupa cum se stie, detoxifierea este primul si cel mai important demers pentru blocarea bolilor, de la aparent banalele infectii si pana la afectiunile endocrine sau tumorale. In continuare, iata si cateva afectiuni in care a fost foarte bine studiata actiunea preventiva a Brusturelui.

* Boala canceroasa - mai multe teste de laborator si de medicina experimentala au aratat ca administrarea Brusturelui previne aparitia si evolutia tumorilor canceroase, cu diferite localizari. Intre altele, substantele active din radacina acestei plante previn malignizarea celulelor normale, sub actiunea substantelor chimice cancerigene si a radiatiilor. Apoi, Brusturele are actiuni specifice in diferite forme de cancer, cum ar fi cele care apar pe fondul perturbarilor hormonale sau al blocarii proceselor naturale de eliminare.

* Cancer la san - curele cu Brusture, administrat sub forma de infuzie combinata, cate 500 ml pe zi, in cure de minimum 40 de zile, sunt un excelent profilactic pentru cancerul la san. Tratamentul este valabil si pentru femeile care au fibroame sau chisturi mamare cu risc de malignizare. Brusturele are o actiune reglatoare hormonala, mai ales asupra ovarelor, lenta, dar foarte eficienta, care ajuta la prevenirea acestei forme de cancer. Alte plante care se administreaza pentru profilaxia cancerului la san sunt Trifoiul rosu (Trifolium pratense), Macrisul iepuresc (Oxalis acetosella), Nasturelul sau Cresonul (Nasturtium officinalis).

* Cancerul intestinal - conform ultimelor date statistice cunoaste cea mai rapida proliferare la noi in tara. Pentru prevenirea acestei afectiuni se administreaza maceratul la rece de radacina de Brusture, cate un pahar inainte de fiecare masa, in cure de 2-3 luni, urmate de o luna de pauza, dupa care administrarea se poate relua. Acest tratament dreneaza din colon materiile fecale stagnante, ajuta la mentinerea sau la refacerea florei intestinale normale. De asemenea, tratamentul cu macerat la rece de Brusture are efecte antitumorale directe, la nivelul colonului.

* Diabetul - marii consumatori de dulciuri, dar si persoanele care au avut precedente de diabet in familie ar fi bine sa tina cure cu tinctura de Brusture, din care se ia cate o lingurita, de 4-6 ori pe zi. Un tratament cu tinctura de Brusture dureaza 3-6 saptamani si se face macar o data pe anotimp, fiind alternat cu administrarea altor plante antidiabetice, cum ar fi Anghinarea (Cynara scolymus), frunzele de Dud (Morus alba), frunzele de Afin (Vaccinium mirtyllus).

* Tromboflebita - un studiu chinez si unul japonez, facute in anii 1996, respectiv 2002, au aratat ca animalele de experienta tratate cu Brusture au o predispozitie mult mai redusa spre formarea cheagurilor de sange si spre inflamarea peretilor venosi. Pentru prevenirea acestei afectiuni (inclusiv a recidivelor) este recomandata cura cu infuzie combinata de radacina de Brusture, din care se bea cate un pahar (200 ml), de doua ori pe zi.

SURSA : http://www.formula-as.ro/

Ridichile rosii si negre, o explozie de sanatate – Beneficii si informatii nutritionale

Ridichile sunt legume comestibile, cultivate la inceput de catre chinezi, devenind o leguma raspandita si apreciata de de vechiii egipteni, romani si greci. Mai tarziu, cultivarea ridichiilor s-a raspandit si in Americi, datorita colonistilor si misionarilor.

Tipuri de ridichi

Ridichile au o perioada de crestere rapida. Daca insamantarea se face prin martie-aprilie, ridichile pot fi culese intr-un termen de o luna, in special daca sunt ingrijite corespunzator, cu apa din belsug.

Exista diverse tipuri de ridichi, specifice anotimpului in care sunt cultivate (primavara, vara, toamna, iarna), specifice aspectului (forma rotunjita sau alungita, asemenea radacinii de telina) si culorii (cele mai intalnite sunt ridichile rosii, ridichile albe, ridichile negre dar exista ridichii verzi, galbene si albicioase).

Ridichile variaza si ca gust: ridichiile negre si rosii au un gust mai condimentat, iar ridichile verzi si cele albe sunt dulci si carnoase.

Ridichiile, o explozie de sanatate

Ridichile se remarca prin actiunea lor antibacteriana si antifungica, abudenta de vitamine si minerale (vitamina C, complexul de vitamine B, magneziu, potasiu, sodiu etc.), si continutul redus de colesterol si calorii. Cantitatile importante de fibre alimentare si acid folic recomanda ridichile pentru consumul zilnic in cadrul unei diete echilibrate.

Ridichile sunt legume bogate in apa, sarace in colesterol si grasimi.

Intr-o cantitate de 100g de ridichi taiate, gasim:

- proteine (2%);
– vitamine: C (28%), K (2%), B6 (4%), folati (6%);
– minerale: potasiu (7%), sare (2%), mangan (3%), magneziu (3%), fosfor (2%), fier (2%), calciu (3%), cupru (3%), zinc (2%);
– fibre (7%) si acizi esentiali (Omega 3);
– apa;

Beneficiile ridichilor rosii

Ridichile rosii sunt surse excelente de vitamina C, asigurand circa 25% din necesarul zilnic. Acest antioxidant contribuie la regenerarea tesuturilor si a vaselor de sange, mentinand totodata sanatatea oaselor si a danturii. Un imunostimulator esential, vitamina C ajuta organismul sa lupte cu o serie intreaga de afectiuni, inclusiv cu cancerul, bolile de inima sauaccidentul vascular cerebral. Printre cele mai importante beneficii ale ridichilor rosii se numara:

- Tratarea icterului. Ridichile au un efect detoxifiant puternic, benefic stomacului si ficatului, prin facilitarea eliminarii toxinelor si a altor produse reziduale. Proprietatea de a regla productia de birilubina si de a suplimenta cantitatea de oxigen de care beneficiaza celulele sanguine ofera ridichilor calitatea curativa in cazul icterului.

- Reglarea tranzitului digestiv. Fibrele alimentare, regasite in cantitati importante in ridichi, ajuta la reglarea tranzitului intestinal, prevenirea constipatiei si imbunatatirea functionarii sistemului digestiv si excretor.

- Prevenirea infectiilor urinare. Datorita proprietatilor diuretice, ridichile cresc productia de urina si inhiba dezvoltarea infectiilor de la nivelul tractului urinar si al rinichilor.

- Favorizarea pierderii in greutate. Cu un continut caloric redus, ridichile rosii regleaza si apetitul alimentar, contribuind la pierderea mai usoara in greutate. Intrucat au un continut bogat in fibre si un indice glicemic scazut, aceste legume stimuleaza miscarile intestinale si cresc rata metabolica.

- Tratarea anumitor tipuri de cancer. Vitamina C, antocianinele, antioxidantii puternici si acidul folic din ridichile rosii ajuta la cresterea eficacitatii tratamentului in cazul mai multor tipuri de cancer oral, stomacal, intestinal, renal sau de colon.

Tot ridichile rosii contribuie la vindecarea afectiunilor cutanate si a intepaturilor de insecte, reduc febra, previn si trateaza afectiunile respiratorii (au proprietati antimicrobiene si decongestionante) si amelioreaza simptomele dispepsiei.

Beneficiile ridichilor negre

Ridichile negre sunt mai iuti si mai aromate decat cele rosii, remarcandu-se prin propriile beneficii importante aduse organismului. In medicina naturista, sunt utilizate in special pentru corectarea functionarii deficitare a bilei si tratarea afectiunilor digestive. Alte beneficii ale ridichilor negre sunt

- Prevenirea gripei si a racelii. Ridichile negre previn infectiile respiratorii prin stimularea membranelor mucoase si tratarea congestiei nazale. Cantitatea importanta de vitamina C contribuie la intarirea sistemului imunitar.

- Stimularea functiei hepatice. Prin efectul detoxifiant, leguma ajuta ficatul sa functioneze in parametri optimi si asista secretia hepatica a bilei, prin continutul bogat de vitamina B1, calciu si magneziu.

- Tratarea hipertiroidismului. Cantitatea importanta de rafanina din ridichile negre transforma aceste legume intr-un tratament naturist pentru hipertiroidism. Substanta regleaza productia hormonilor secretati de glanda tiroida.

- Reglarea tensiunii arteriale. Consumul de ridiche neagra este recomandat pacientilor care sufera de probleme cardiovasculare, intrucat aceasta leguma mentine tensiunea arteriala in limitele normale.

- Tratarea disconfortului digestiv. Prin continutul bogat de fibre si fitonutrienti speciali, ridichea neagra previneindigestia si balonarea.

- Ameliorarea tusei. Sucul ridichilor negre actioneaza ca un medicament eficient pentru ameliorarea tusei si a altor simptome respiratorii, precum congestia nazala. Siropul rezultat din aceasta leguminoasa faciliteaza eliminarea mucusului din bronhii si plamani.

- Tratarea edemului. Ridichile negre faciliteaza eliminarea apei retinute in tesuturi, regland si nivelul de sodiu din organism.

- Regenerarea parului. Sucul de ridiche neagra stimuleaza cresterea si ingrosarea firelor capilare.

- Prevenirea afectiunilor cardiovasculare. Ridichile negre scad nivelul colesterolului rau LDL din sange, prevenind formarea placii de aterom la nivelul arterelor.

Sucul de ridichi – beneficii

Ridichile se pot consuma ca atare, sub forma de salata proaspata, asezonata cu putin otet de mere, ulei de masline si verdeturi de primavara. Se poate folosi sucul de ridichi (rosii sau negre), deoarece are efect diuretic-depurativ, de detoxifiere a organismul, ajutand totodata la eliminarea calculilor biliari si renali. Se consuma aproximativ 20-50 g dimineata, pe stomacul gol, timp de 3-4 saptamani.

In cazuri de litiaza biliara sau colica biliara se poate creste cantitatea consumata, pana la 100-400 g suc proaspat. Pentru litiaza renala trebuie consumat zilnic un sfert pana la o jumatate de pahar suc de ridiche, dimineata pe stomacul gol, timp de 21 de zile.

Atentie! La anumite persoane, pulpa si sucul de ridiche pot provoca tulburari digestive (dureri, diaree). in prima faza este bine sa reduceti cantitatea administrata, dozele urmand a fi crescute progresiv. Daca tulburarile persista, se opreste tratamentul.

Sucul de ridichi negre (preparat din ridichi scobite, in care se lasa cateva ore zahar sau miere) este un remediu foarte util in caz de tuse rebela. In caz debronsita sau traheobronsita cronica se consuma un amestec de jumatate de pahar suc de ridiche, plus 4 linguri de miere, dimineata pe stomacul gol.

Impotriva durerilor si inflamatiilor articulare se poate consuma, in combinatie cu suc de morcovi, un sfert de pahar suc de ridichi, plus trei sferturi pahar suc de morcovi. Se beau 2 doze pe zi, dimineata si seara, timp de 10-14 zile.

Frunzele de ridichi sunt benefice in cazul afectiunilor pulmonare, sughit, indigestii, diaree, dureri faringo-laringiene, inflamatii ale sanilor.

Atentie!! Consultati medicul inainte de a incepe un tratament naturist, deoarece plantele pot interactiona cu unele medicamente, si documentati-va asupra contraindicatiilor inainte de a urma una din curele recomandate mai sus.

SURSA: http://marawvegan.ro/