Translate

Sanatate pentru prieteni - canal YOUTUBE

marți, 12 aprilie 2016

Ghintura -multiple beneficii



Ghintura (Gentiana asclepiadea) este o planta perena erbacee care creste in zone deluroase, subalpine si alpine, la altitudinea de 700-2400 m, mai frecvent pe pajisti, pasuni si fanete umede,  marginea padurilor, tufarisuri, preferand solurile bogate in humus. De la ghintura, sunt utilizate in scop medicinal rizomii cu radacini.


Compozitie chimica: glucide, pectine, mucilagii, glicozide amare, alcaloizi, taninuri, steroli, ulei volatile, vitamine (C, PP) si saruri minerale. 


Proprietati terapeutice
- stomahice, gastrice, antimalarice, laxative, colagoge, coleretice, antihelmintice;
- febrifuge, antitermice, sudorifice;
- antiseptice, antlinflamatoare;
- stimulente, fortifiante, tonic-aperitive, eupeptic-amare cu rol in convalescenta, dupa boli indelungate, fiind lipsita de toxicitate sau de actiune iritanta in doze optime. 


Mod de actiune
- stimuleaza functiile ficatului, ale vezicii biliare si ale stomacului, cu rol in hepatita, dischinezie biliara, aerofagie, stari de greata, diaree, helmintiaza (ascaridoza);
- excita secretiile gastrice si biliare, favorizand digestia;
- stimuleaza pofta de mancare la copii, batrani si convalescenti;
- combate gripa, raceala, tusea cronica, febra;
- combate starile de spasmofilie, frisoane, astenie, starile depresive, oboseala, insomnia, stari conflictuale, isteria;
- ajuta in reumatism, guta, scleroza;
- combate bolile de inima si de rinichi, cu rol in insuficienta renala si infectii urinare;
- combate anemia, debilitatea la copii, imbatranirea prematura si starile de convalescenta, prin marirea capacitatii de aparare a organismului fata de infectii si prin cresterea numarului de leucocite (globule albe din sange). 


Forme de utilizare
UZ INTERN


1. Infuzie din 30-40 g de frunze, uscate si maruntite, la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 cesti pe zi in tratamentul icterului si al insuficientei hepatice.


2. Infuzie din 1 lingurita de radacini uscate si maruntite, la 1 litru de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 4 ore, se strecoara si se bea cate 1/4 cana, cu 30 de minute inainte de fiecare masa. Tratamentul se repeta cateva zile consecutiv. Fiind foarte amara, infuzia se poate Inlocui cu tinctura sau vin de ghintura.


3. Decoct din 1 lingurita de radacini, uscate si maruntite, la 500 ml de apa rece; se fierbe 15 minute, se strecoara si se bea, in 3 reprize pe zi, inainte de mese, avand efecte aperitive si digestive.


4. Decoct antihelmintic din 1 lingurita de radacina, uscata si macinata, la 500 ml de apa; se fierbe 10-15 minute, se strecoara si se bea, pe nemancate, in 2 reprize, la interval de o ora, avand efect in combaterea viermilor intestinali (oxiuri).


5. Tinctura din 2 linguri de radacini, uscate si macinate, la 100 ml de alcool de 70º; se lasa la macerat 8 zile, se strecoara si se iau cate 15-20 de picaturi intr-un paharel cu apa calduta (la copii de 10-12 ani se dau numai 5-10 picaturi), cu 30 de minute inainte de mesele principale, avand efect in cresterea poftei de mancare, mai ales la copii si batrani. Tinctura mai actioneaza in caz de varsaturi, depresie psihica, nervozitate, acces de lesin, stari conflictuale si la semne de oboseala generala dupa calatorii lungi.


6. Vin de ghintura din 3 linguri (circa 30 g) de radacini uscate si macinate, in 60 ml de alcool de 40°, asigurand umezirea uniforma; se lasa la macerat 24 ore si se adauga 1 litru de vin alb. Dupa o noua macerare de 10 ziIe, cu agitare zilnica la 3-6 ore, se strecoara si se ia cate un paharel, de 3-4 ori pe zi, timp de 2 saptamani. Ca aperitiv se ia cate o lingura cu 30 de minute inainte de fiecare masa. Pentru copii de 10-12 ani, vinul tonic de ghintura se indulceste cu 100-200 g de zahar Ia Iitru si se ia cate o lingurita, cu 30 de minute inainte de mesele pnincipale, avand efecte in marirea poftei de mancare.


7. Sirop din 10 g de radacini oparite in 150 ml de apa clocotita; se lasa sa macereze 6 ore, se strecoara, se adauga 230 g de zahar si se fierbe din nou Ia foc lent. Se filtreaza, se trece in sticlute bine inchise si se consuma cate 3-4 lingunite pe zi de catre copiii anemici, cu debilitate accentuata si fara pofta de mancare.


8. Pulbere din radacini uscate si macinate din care se ia cate un varf de cutit, de 3 ori pe zi, inainte de mese, cu efecte in anorexie (lipsa poftei de mancare) la persoane in convalescenta. 


UZ EXTERN


9. Decoct din 100 g de radacini, uscate si macinate, la 1 Iitru de apa; se fierbe 10 minute si se foloseste sub forma de lotiuni caldute sau comprese pe rani greu vindecablle. 
SURSA : http://sanatate.bzi.ro/