Catina, ginseng-ul romanesc

 

    Pe malul riurilor, in prundisuri, coaste ripoase, creste catina, numita in unele regiuni si catina alba. 

    De la acesta planta se folosesc fructele-Fructus Hipophae- in stare proaspata sau uscata.

    Gustul lor este acru-astringent, insa, pe masura coacerii si mai ales dupa caderea primelor brume, devine mai placut si capata un miros asemanator ananasului.

    In compozitia chimica a fructelor de catina predomina vitamina C, o serie de pigmenti carotinoidici, care le dau culoarea portocalie, un ulei gras, in care sunt dizolvati acesti pigmenti, vitaminele B1 si B2 , acid nicotinic, ulei volatil, etc.Datorita acestei compozitii chimice complexe, fructele de catina sunt considerate ca o polivitamina naturala.Ele sunt folosite , in multe tari, inn scopuri terapeutice si alimentare.

    Sub forma de suc, gem, marmelada, sirop, vin, lichior, ele constituie un aliment accesibil tuturor.

    Pentru obtinerea lor, fructele proaspete se storc printr-o presa de struguri sau se freaca pe o sita inoxidabila pentru a inlatura simburii.

    O bautura gustoasa si racoritoare se obtine din 750 g de fructe care se fierb cu 6 litri de apa si un kg zahar. Dupa racire , se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros. 

     Din fructe de catina uscate se fac ceaiuri, placute la gust care se folosesc in avitaminoze. In unele tari , ceaiul de catina se recomanda in diaree, reumatism, in boli de piele si urticarie.

Se foloseste in tratarea :

Catina in tratamente interne

Imunitate scazuta, sensibilitate la infectii
Hepatita acuta, hepatita cronica evolutiva, ciroza in faze incipiente
Adjuvant in gripa, bronsita, pneumonie
Hemoragii interne
Copii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli
Bolile splinei
Sterilitate masculina si feminina, imbatranire prematura

Depresie, anxietate

Adjuvant in dermatoze diverse
Diaree, dizenterie

Catina in tratamente externe

Eczeme infectioase
Pentru protectia pielii impotriva razelor ultraviolete si a frigului
Raie

Mai multe indicatii gasiti aici :

     formula As

Cătina ca plantă medicinală

Brinca ursului - indicatii terapeutice

 

Descriere

Brânca ursului este o plantă este răspândită în pădurile din Europa. Frunzele sale se aseamănă cu laba ursului. Încă din Antichitate se cunoştea faptul că toţi cei care consumau brânca ursului erau feriţi de boli ale organelor genitale.
 În scop terapeutic de la plantă se folosesc rădăcinile, seminţele, florile, mugurii  şi frunzele. 

Brânca ursului - Compoziţie

Brânca ursului conţine urocumarine, poline, colină, fitosteroli, acizi organici, bioflavonoide, taninuri şi uleiuri volatile.

Brânca ursului - Acţiune

Fitoterapia pe bază de brânca ursului are drept scop creşterea dorinţelor sexuale ale partenerilor (afrodisiac).
afrodisiaca (creste dorinta sexuala a partenerilor), are acţiune vasodilatatoare (îmbunătăţeşte fluxul de sânge genital), scade tensiunea arterială, vasodilatator periferic puternic, acţiune sedativă, antihisterică (în special seminţele), calmantă a sistemului nervos, stimulatoare a activităţii locale nespecifice (la nivel renal şi genital), antiblenoragic (seminţele), antispastic uterin şi digestiv, carminativ mediu.

Brânca ursului - Indicaţii terapeutice

Preparatele de brânca ursului sunt indicate în caz de sterilitate, atât feminină cât şi masculină, insuficienţă ovariană cu amenoree secundară, frigiditate, impotenţă, boli neuropsihice, anxietate, stări de nelinişte, hipertensiune arterială, menopauză instalată prematur, boli venerice (Gonoree, Sifilis, Chlamidya), îmbătrânire precoce, boli digestive (ale ficatului, stomacului, vezicii biliare), tulburări de digestie, traumatisme, răni, plăgi, dureri nevralgice (aplicaţii locale).

Administrare:
Pulbere de brânca ursului - se obţine prin măcinarea florilor, frunzelor, seminţelor uscate, apoi cernerea lor pentru a obţine o pulbere fină; pulberea nu se păstrează mai mult de 10 zile în recipiente ermetic închise, la loc răcoros. Se poate administra câte o linguriţă de 3 ori pe zi, pentru amenoree, sterilitate feminină, frigiditate, impotenţă.
Tinctura - poate fi eficientă pentru tratarea epilepsiei la copii (câte 20 de picături de 3 ori pe zi).
Macerat obţinut din brânca ursului ţinută în apă la temperatura camerei timp de 8 ore (de seara până dimineaţa). Se poate pune sub formă de cataplasmă la nivelul ulcerelor pe piele, muşcături de insecte, câine, antrax.
Se pot pune comprese cu frunze proaspete de brânca ursului, zdrobite bine pe o planşetă de lemn, ca o măsură de prim ajutor sau ca adjuvant.
Decoctul din brânca ursului se obţine prin fierberea timp de 5 minute a unui pumn de frunze şi flori, apoi se mai lasă vasul acoperit la infuzat timp de 10 minute. Poate ajuta la întreţinerea luciului şi sănătăţii părului.
Gemoderivat din muguri de brânca ursului - se administrează de 2 ori pe zi câte 50 de picături.

Brânca ursului - Precauţii şi contraindicaţii

Nu se administrează femeilor gravide, persoanelor cu afecţiuni ale prostatei, în caz de hipotensiune arterială; în tratamentul extern cu branca ursului este interzisă expunerea la soare deoarece planta are acţiune fotosensibilizantă.

SURSA:  http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/branca-ursului-heracleum-sphondylium-11510760/

Ovazul in remedii naturiste

Datorită conținutului său de ingrediente bioactive cu acțiune benefică pentru piele şi păr, faină de ovăz este considerată unul dintre cei mai buni ingredienţi cosmetici pentru produse de îngrijire. Tendinţa pieţei pentru produse naturale a determinat creşterea interesului pentru folosirea fainii de ovăz ca materie primă.

Este utilizată în special pentru îngrijirea pielii uscate, iar datorită conţinutului în proteine şi lipide naturale, faină de ovăz nu numai că purifica dar şi hidratează şi catifelează pielea, previne uscarea şi deshidratarea epidermei. Acţiune: prin conţinutul mare în fibre participa la detoxifierea organismului, eficient pentru redarea apetitului, scade colesterolul ,scade glicemia, previne apariția bolilor cardiovasculare, stimulent tiroidian, fiind indicat în hipotiroidie, stimulează activitatea sistemului endocrin (eficient în sterilitate, impotenţă, studii recente au evidenţiat faptul că la popoarele care consumă cantităţi mari din această cereală, vârsta medie la care bărbaţii ajung la andropauza, creşte foarte mult iar fertilitatea se menţine până la vârste înaintate, datorită conţinutului important de zinc, controlează sexualitatea masculină, stimulând producerea de testosteron ), antioxidant, tonic general, diminua până la dispariţie dependenta de droguri ( indienii îl foloseau în trecut pentru cei care erau dependenţi de opium sau morfină , efect cicatrizant, de regenerare a ţesuturilor, antiinflamator, antimicotic, sedativ.

Indicaţii : pentru revitalizare după boli febrile, sau consumptive ( Hipocrat indica în acest sens decoctul de ovăz), este cunoscut pentru bebeluşi decoctul de cereale din nobilă familie a gramineelor = 4 linguri de orz, grâu şi ovăz în 1,5 litri apă, se fierbe până scade la 1 litru, se strecoară şi se amestecă cu lăptic ( bebeluşii cresc sănătoşi şi iau bine în greutate, crescându-le rezistenta la infecţii, sunt calmi şi au un somn liniştit ), în avitaminoze, osteoporoza, depresii, tulburări de concentrare, insomnii ( înainte se folosea salteaua de paie de ovăz), hipotiroidii, sterilitate, impotenţă,tulburări de menopauza, astenie, ateroscleroza, litiaze renale şi veziculare, astm, bronşite, dermatite, eczema

Contraindicaţii: enteropatii cu intoleranţă la gluten ( deşi se pare că numai ovăzul procesat în aceleaşi mori cu grâul determina efectele nedorite prin contaminare cu gluten ;de aceea în cură se poate încerca tratamentul cu bob germinat pentru a beneficia de binefacerile acestei plante )

 Cura poate fi făcută cu următoarele preparate extrase din ovăz:

Tinctura : în insomnii, 40-50pic. la culcare; 

                  în astenie 20 pic. de 3 ori/zi),

Decoct : efect laxativ, diuretic ( 20 gr. se fierb într-un litru de apă ora

Lapte de făină de ovăz : 2 linguri de făină de ovăz integrală se amestecă cu 250 ml de apă încălzită la 38 gr. Celsius, se bat cu ţelul său cu lingura de lemn, se strecoară şi se bea imediat ( se recomandă bătrânilor, în stări de debilitate fizică )

Lapte de ovăz germinat = se alege ovăz din ultima recoltă, se spala bine prin câteva ape; se ţine în apă la înmuiat 48 ore schimbându-se apa la fiecare 12 ore; apoi se întinde într-o tavă cam de 1 cm. grosime şi se pune apă deasupra atât cât să-l acopere ; se pune la o sursă de lumină dar nu direct la soare şi se toarnă apa deasupra atât cât să-l acopere ; se are grijă să nu se evapore apa aşa încât se adăugă mereu pe măsură ce apa se absoarbe; boabele încolţite , ( ovăzul încolţeşte puţin mai greu decât grâul) se pun cu apă caldă de seară până dimineaţă, (7-8 ore) ,apoi se aşează într-un săculeţ de pânză şi se frământă 15-20 min. iar lichidul care rezultă este aşa zisul lapte de ovăz germinat deosebit de valoros pentru sănătate

Fulgii de ovăz obţinuţi din ovăz decorticat, conţin mult amidon şi fosfor ; au o valoare energetică crescută ( superioară graului sau porumbului ), conţinut în proteine mai ridicat , efect anticolitic, stimulează tiroida, indicat în astenie nervoasă, musculară, diabet, hepatită, stimulează creşterea ,indicat în sterilitate, impotenţă, constipaţie , adjuvant în microlitiaza biliară, renala ,guta.

 În cosmetică, faină de ovăz este un ingredient bioactiv benefic pentru piele şi păr, datorită conţinutului în proteine şi lipide , purifica şi hidratează, catifelează, previne uscarea şi deshidratarea epidermei

Sursa ;  http://www.efemeride.ro/ovazul-beneficii-si-remedii-naturiste