Translate

Sanatate pentru prieteni - canal YOUTUBE

luni, 24 august 2015

Panaritiu: simptome, cauze, diagnostic si tratament

Panariţiu este denumirea pentru infecţia acută de la o mână sau de la un picior (în cazuri rare). Afecţiunea este destul de frecventă şi se produce ca urmare a pătrunderii unui germene (stafilococ) într-unul din degete ca urmare a unei plăgi sau înţepături.
Panariţiul poate fi de două tipuri: superficial şi profund. Panariţiul superficial se găseşte pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei şi chiar la înălţimea primei sau celei de-a doua falange. Panariţiul superficial este o inflamaţie care evolua în câteva ore sau în câteva zile şi presupune creşterea în volum a degetului, înroşirea acestuia şi o durere zvâcnitoare ce poate provoca insomnie şi febră. Panariţiul profund se manifestă atunci când un germene este introdus în teaca tendoanelor flectoare ale degetelor sau ca urmare a unei complicaţii a panariţiului superficial. În acest caz infecţia poate atinge osul unei falange (osteita), unul sau mai multe tendoane ale degetului cu teaca lor, o articulaţie dintre două falange (artrita) sau chiar întreaga mână (flegmon). Inflamaţia este intensă şi se manifestă prin imposibilitatea de a mişca degetele în cauză. Această situaţie intervine atunci când este afectată teaca tendonului flector şi antrenează deformarea dureroasă a degetului, în cârlig.
Panariţiul poartă numele şi de paronichie şi înseamnă cam 35% din toate infecţiile mâinilor. Există anumite persoane care sunt susceptibile de a dezvolta afecţiunea, mai precis cei care au profesii ce necesită imersia prelungită a mâinilor în apă, persoanele imunosupresate, cei cu HIV sau cei care sunt supuşi terapiei steroidice.
Simptome
Principalele simptome ale panaritiului sunt durere, sensibilitate şi tumefierea faldului lateral al unghiei. Dacă nu este tratată infecţiapoate afecta unghia de jur-împrejur. Paronichia cronică se manifestă circa şase săptămâni iar durereainflamaţia şi eritemul apar periodic. Paronichia cronică este determinată în principal de Candida albicans.Există şi alte situaţii care duc la prezenţa unor anomalii ale faldurilor unghiei şi implicit la apariţia paronichiei, cum ar fi psoriazisul, candidoza cutanată şi toxicitatea medicamentoasă. Ocomplicaţie a panaritiului profund este septicemia, situaţie în care germenii şi toxinele pătrund în circulaţia sanguină. Pătrunderea germenilor şi toxinelor în sânge este însoţită de stări febrile şi frisoane.
Paronichia poate apărea la pacienţi de orice vârstă. Există anumite condiţii patologice de fond care predispun la paronichie. Acestea fac referire la diabet, obezitate, imunosupresie sau defecte imunologice.  
Diagnostic
Pentru punerea diagnosticului de paronichie este necesară efectuarea unor studii de laborator. Acestea includ coloraţia Gram(ajută la identificarea bacteriei),tratarea cu potasiu hidroxid, tratament Tzanck (infecţie herpetică).
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: candidoza, celulita, dermatita de contact, manifestări cutanate ale HIV, herpes, onicoliza, cercinom cuamos celular, pemfigus vulgaris.
Prevenirea afecţiunii
Prevenţia constă în folosirea unor mănuşi în timpul activităţilor care prezintă risc de înţepătură şi respectarea unei igiene minuţioase în momentul realizării manechiurii.
Tratamentul paronichiei
Pentru paronichia acută tratamentul constă în realizarea unor băi calde ale degetului de 3-4 ori pe zi până la dispariţia simptomelor. În acest timp pot fi administrate şi antibiotice orale. Dacă în urma administrării acestui tratament paronichia nu dispare atunci ea trebuie drenată.
Pentru tratarea paronichiei cronice pacientul trebuie să respecte, în fază iniţială, câteva sfaturi care presupun evitarea expunerii la medii umede sau la iritanţi ai pieliiLeziunile trebuie menţinute uscate. Cazurile uşoare se pot trata cu comprese calde. Totodată, în fază iniţială, afecţiunea poate fi tratată cu antifungice topice. Pacienţii aflaţi în stare severă pot beneficia de ketoconazale şi fluconazale. Un tratament mai agresiv este necesar pentru persoanele care au diabet sau cei imunocompromişi. Există şi terapia chirurgicală pentru paronichie.

SURSA : http://www.sanatateatv.ro/