Curatarea colonului

Mixtură din 2 ingrediente pentru curăţarea colonului. Elimină kilograme întregi de murdărie din sistemul digestiv!
Un şir întreg de boli pot fi tratate şi prevenite prin eliminarea mucusului, acumulărilor fecale şi a paraziţilor.
Timp de 70 de ani de viaţă intestinul nostru procesează 100 de tone de mâncare şi 40.000 de litri de lichide. Drept urmare circa 7 kg de acumulări fecale şi substanţe toxice se acumulează în stomac. Acestea ne contaminează sângele şi cauzează un prejudiciu iremediabil organismului nostru.
Constipaţia deasă, metabolismul anormal, diabetul, pierderea sau acumularea bruscă a greutăţii, bolile de stomac şi de rinichi, problemele de vedere şi de auz, problemele de piele, păr şi unghii, precum şi alte boli, începând cu artrita şi terminând cu cancerul sunt nişte indicatori că intestinele noastre nu sunt curate.
Clisma poate curăţa doar o mică parte a colonului – 40-50 cm, iar un tratament profesionist de curăţire a intestinului cu echipament special este scump, necesită mult timp şi afectează intestinul.
Consumul a 1-3 linguri de făină de seminţe de in zilnic timp de 3 săptămâni poate curăţa complet intestinul de mucus, de acumulări fecale şi de paraziţi, menţinând în acelaşi timp o microfloră intestinală normală!
Această metodă duce la normalizarea rapidă a greutăţii şi la arderea grăsimilor, având de asemenea efecte pozitive asupra normalizării metabolismului lipidic. Făina de seminţe de in absoarbe şi elimină toxinele din organism şi reduce nivelul colesterolului din sânge.
Indicaţii:
inflamaţia tractului respirator superior şi a tractului gastrointestinal
ulcerul gastric, stomacal, duodenal şi al colonului
bolile tractului urinar, infecţii, cistită, pielonefrită
obezitate, dereglarea metabolismului lipidic
Reţeta mixturii din făină de seminţe de in:
Consumaţi această mixtură în loc de micul dejun timp de 3 săptămâni.
Săptămâna 1: 1 lingură de făină de seminţe de in în 100 ml de chefir
Săptămâna 2: 2 linguri în 100 ml de chefir
Săptămâna 3: 3 linguri în 150 ml de chefir

Important :
Dacă în magazinele din zonă nu se găseşte această făină, atunci cumpăraţi nişte seminţe de in şi fărâmiţaţi-le foarte fin. Nu exageraţi cu cantităţile, inul fărâmiţat se poate altera rapid, deci fărâmiţaţi doar atât cât veţi consuma în ziua respectivă. Preparaţi o porţie nouă în fiecare dimineaţă.
În afară de aceasta este necesar să consumaţi cel puţin 2 litri de apă pe zi, iar pentru un rezultat şi mai bun puteţi consuma un amestec de apă şi miere de albine.
Întreaga procedură ar trebui urmată o dată pe an.

Mierea de Manuka -antibiotic natural

Comisioanele obtinute din vinzarea produselor din magazinele online de pe acest site sunt folosite pentru tratamentul bolilor de care sufera fratele meu : schizofrenie, diabet, hepatita C, cancer ficat, cancer colon
Mierea de manuka este o miere cu proprietati antibacteriene iesite din comun fiind cel mai puternic antibiotic natural cunoscut si avand uneori o eficienta chiar si de 50 de ori mai mare decat antibioticele obisnuite din farmacii. Puterea vindecatoare a mierii de manuka se datoreaza unui compus, dihidroxiacetona care se regaseste in concentratii foarte mari in florile de Manuka, un arbust din Noua Zeelanda.

                                              

Este o miere delicioasă, densă, de culoare portocaliu inchis si un gust foarte aromat si usor caramelizat, cu proprietăți antioxidante importante și cu o putere antibacteriană iesita din comun, fiind de altfel cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. Mierea de manuka este produsă doar în Noua Zeelandă și Australia, de către albinele care polenizează florile arbustului de Manuka, denumit științific Leptospermum Scoparium din familia Myrtaceae.

Proprietățile terapeutice ale mierii de manuka

Toată lumea știe că mierea este foarte bună pentru sănătate și că ajută la ameliorarea și vindecarea a numeroase afecțiuni. De fapt, cuvântul medicină își are originea din cuvântul mead (vin de mierea sau bătură din miere). Mierea de manuka este unul din cele mai eficiente medicamente oferite de natură, si desi este mai greu de gasit in Romania este bine să o aveți mereu în cămară fiind studiile facute pe ea au aratat ca poate fi cu mult mai puternica decat antibioticele clasice din farmacii. De exemplu studii medicale au evidentiat capacitatea mierii de Manuka de a distruge bacterii precum Staphylococcus aureus sau MRSA, fiind de până la 50 de ori mai mare decât a antibioticelor obișnuite.

Toate tipurile de miere protejează împotriva daunelor cauzate de bacterii iar unele stimulează chiar si producerea de celule, favorizând astfel repararea țesuturilor afectate de infecții. În plus, mierea are acțiune antiinflamatorie, care poate reduce rapid durerea și inflamația. Dar nu toate tipurile de miere au aceleași proprietăți. Calitatea antibacteriană a mierii depinde de tipul de miere precum și de momentul când a fost culeasă. Unele tipuri pot fi de 100 de ori mai puternice decât altele din punct de vedere al proprietăților antibacteriene.

Componentele mierii de manuka

Toate tipurile de miere conțin o enzimă numită glucozoxidază. Această enzimă, care este introdusă în miere datorită albinelor, eliberează încet peroxidul de hidrogen, care are are rol antiseptic. Mierea de manuka are insa si alte componente care îi conferă calități antibacteriene exceptionale.

Mierea de manuka este o adevărată minune a naturii, deoarece pe langa peroxidul de hidrogen și o altă componentă “non peroxidică”, care este mult mai puternică. Principalul compus al mierii de manuka este metilglioxalul (MG). MG este un component care se mai regăsește si în alte tipuri de miere, dar în catități mult mai mici decat in mierea de manuka. În mierea de manuka MG rezulta din conversia altui compus – dihidroxiacetona – care se regăsește în concentrații foarte mari în nectarul florilor de manuka.

Metilglioxalul este cel care conferă mierii de manuka excepționala putere antibacteriană. Cu cât concenrația de MG este mai mare, cu atât este mai puternic efectul antibiotic.

Producătorii de miere au dezvoltat o scală de evaluare a puterii mierii de manuka. Evaluarea se face pe baza factorului unic al mierii de manuka. Acest factor unic de evaluare (UMF = Unique Manuka Factor) corespunde concentrației de MG.
Nu toate tipurile de miere care sunt etichetate ca miere de manuka conțin concentrații semnificative de MG. Pentru a fi considerată suficient de puternică pentru a avea proprietăți terapeutice, mierea de manuka trebuie să aibă un factor unic de cel puțin 10.
Mierea cu factor peste 10 este etichetată drept mierea de manuka activă.
În scopuri curative sau în medicina de prevenție este bine să utilizați miere de manuka activă cu factor 10+, 15+ sau 20+.
Dacă doriți doar o miere foarte bună, pe care să o mâncați pe pâine sau să o folosiți la ceai, puteți folosi și mierea cu factor mai mic de 10.

La ce este bună mierea de manuka și cum se folosește

Mierea de manuka activă se poate lua de două sau trei ori pe zi, câte o linguriță. Se poate adăuga în ceai sau cafea, dar aveți grijă să nu fie fierbinte.

Pentru afecțiunile de tipul ulcerelor stomacale, puneți o ligură de mierea pe o felie de pâine și consumați-o cu o oră înainte de masă dar și imediat înainte de culcare. Acest lucru permite mierii să acționeze în timpul somnului și să protejeze mucoasa în timpul mesei. Au fost efectuate studii care arată că mierea de manuka activă inhibă creșterea bacteriei Helicobacter Pylori, care cauzează ulcerele stomacale. Mierea de manuka activă de 8 ori mai eficientă în acest tratment decât price altă miere normală.

Pentru răni externe ușoare, cum sunt tăieturile, sau pentru arsuri ușoare mierea de manuka este foarte eficientă. Se aplică mierea direct pe rană apoi se aplică un pansament. Ceea ce este cu adevărat excepțional la miere și în special la mierea de manuka activă cu un factor de 10+ sau 15+ sau 20+, este faptul că atunci când este aplicată extern creează un strat subțire protector, iar când bandajul este înlăturat, stratul de piele nou, care se formează, nu este afectat, iar vindecarea are loc mai rapid.

Un studiu publicat în 2003 în European Journal of Medical Research declară că mierea de manuka activă folosită sub pansament în rănile post-operatorii a avut o rată de success de 85% în tratarea rănilor comparativ cu 50% pentru cremele obișnuite cu antibiotice.

În 2007, o analiză realizată pe pacienții unui spital din Noua Zeelandă a arătat că pacienții care aveau infecții cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină la care s-au aplicat pansamente impregnate cu miere de manuka activă, s-au vindecat mai repede.

De altfel, mierea de manuka activă este folosită în multe spitale din toată lumea, atunci când nici un ant tratament cu antibiotice nu mai are efect asupra infecțiilor cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, leziuni sau alte afecțiuni ulcerative externe, sau în infecțiile cu Helicobacter Pylori (bacterie ce cauzează ulcerul de stomac), E Coli, Staphylococcus Aureus (cea mai comună cauză a infecțiilor rănilor) și Streptococcus Pyogenes (bacterie dificilă, desea rezistentă la antibiotice, care inflamează și cauzează durerile în gât). Mierea de manuka este foarte eficientă pentru diferite afecțiuni ale pielii precum arsuri, răni, dermatite, eczeme, abcese, dar și pentru inflamații și infecții de tipul durerilor în gât, etc.

Într-o bază de date ce cuprinde medicamentele naturale mierea este menționată ca fiind eficientă în tratarea arsurilor și rănilor. Studiul Cochrane notează că mierea poate reduce timpul de vindecare în arsurile ușoare comparativ cu pansamentele tradiționale.

Un alt studiu recent sugerează că mierea de manuka poate fi eficientă în prevenirea gingivitei și a altor afecțiuni parodontale, prin reducerea acumulării de placă dentară.

De asemenea, mierea de manuka este eficientă în vindecarea mai rapidă a diareei cauzate de bacterii. Studiile arată că mierea ajută la rehidratarea organismului în timpul diareei și că bacteriile care cauzează diareea sunt sensibile la acțiunea antibacteriană a mierii. În plus, mierea este hranitoare și ajută la revitalizarea organismului.

De asemenea, este eficientă și în următoarele afecțiuni:
– prevenirea și tratarea cancerului
– reducerea concentrațiilor mari de colesterol
– reducerea inflamațiilor sistemice
– tratarea infecțiilor de la nivelul ochilor, urechiii, gâtului sau sinusurilor
– tratarea unor afecțiuni gastrointestinale (gastrite, ulcere), în principal a celor cauzate de Helicobacter Pilori.

Mierea de manuka utilizată pentru tratarea rănilor trebuie să fie foarte pură, special sterilizată și preparată pentru acest scop.
Se poate spune că borcanul cu miere de manuka trebuie să facă parte din trusa de prin ajutor și, de asemenea, primul aliat în lupta împotriva infecțiilor.

Proprietățile antioxidante ale mierii de manuka: Una din cele mai uimitoare beneficii ale mierii de manuka este potențialul său antioxidant. Mierea de manuka ne protejează împotriva acțiunii radicalilor liberi. Procesul prin care mierea de manuka încetinește procesele oxidative din organism asociate cu multe afecțiuni degenerative, nu este încă pe deplin înțeles. Cercetări recente ale Universității din Illinois susține faptul că, cu cât mierea este mai închisă la culoare, cu atât ea este o mai bună sursă de antioxidanți.

                                           

În 2010, Comitetul științific al National Cancer Institute din Statele Unite a aprobat propunerea de utilizare a mierii de manuka in stitale pentru reducerea inflamației esofagului asociată cu chimioterapia.

Un alt posibil beneficiu al mierii de manuka este acela că, spre deosebire de antibioticele clasice, în cazul mierii nu se dezvoltă bacterii rezistente. Aceste bacterii rezistente apar adesea după expunerea la antibioticele clasice, iar pentru tratarea infecțiilor cu acest tip de bacterii trebuie folosite antibiotice mai puternice, specifice.

Posibile reacții adverse ale mierii de manuka
Posibilele reacții advese ale mierii de manuka sunt:
– reacții alergice, în special la persoanele care sunt alergice la înțepăturile de albine
– risc de creștere a concentrației de glucoză din sânge
– posibile interacțiuni cu anumite medicamente chimioterapice.

Avertizare: Conform Dr. Ron Fessenden consumul zilnic de miere de manuka nu este recomandat persoanelor diabetice sau cu risc de apariție a diabetului, datorită concentrațiilor mari de metilglioxal, care poate induce complicații ale diabetului.

Aici gasiti  mierea de manuka : Produse si remedii naturiste

SURSA : http://www.frunza-verde.ro/

Papadia: proprietati terapeutice

     

Pe plan mondial, papadia (denumire latina = Taraxacum) este foarte raspandita in Europa (Bulgaria, Romania, tarile din fosta Iugoslavie, Ungaria, Polonia), in Asia (India, China, Iran) si America de Nord. Exista si culturi intinse in Germania si Franta, pentru consumul alimentar si in scopuri medicinale.

Papadia se numeste in limbaj popular si buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori-galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papa-gainii, pui-de-gisca. Aceasta planta, vazuta pe pajisti si toate intinderile de iarba si considerata de multi o buruiana suparatoare, reprezinta pentru persoanele suferinde o planta de leac deosebit de valoroasa.

Proprietatile terapeutice ale papadiei

Tulpinile proaspete de papadie, din care se consuma 5-6 pe zi in stare cruda, ajuta rapid in hepatita cronica (durere foarte acuta pana sub omoplatul drept).

Ele sunt de folos si in diabet. Diabeticii ar trebui sa manance aceste tulpini, pana la 10 pe zi, atit timp cat papadia este inflorita. Se spala tulpinile cu flori cu tot, abia dupa aceea se indeparteaza floarea si se mesteca incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust amarui, este acrisoara si zemoasa si se aseamana la gust cu andivele.

Oamenii permanent bolnaviciosi, care se simt abatuti si obositi, ar trebui sa faca cate o cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie. Se vor minuna de efectul lor extraordinr.

Papadia ajuta insa si in alte afectiuni, combatand cu succes mancarimile, eczemele si eruptiile pielii, imbunatatind sucul gastric, curatand stomacul de tot felul de substante care se elimina greu.

Tulpinile de papadie proaspete pot dizolva fara dureri calculul biliar; ele stimuleaza activitatea hepatica si biliara. Pe langa saruri minerale, papadia contine substante curative si de sinteza foarte importante pentru inlaturarea tulburarilor de metabolism.

                                  

Datorita efectului sau depurativ, ajuta si in artrita si reumatism; inflamatiile ganglionilor se retrag, daca se tine pana la sfarsit cura de 3-4 saptamini, cu tulpini proaspete.

In icter si in afectiunile splenice, papadia se foloseste, de asemenea, cu succes. Radacinile de papadie, mancate crud, la fel ca si cele uscate servite la ceai au efect depurativ, de stimulare a digestiei, sudorific si diuretic, precum si stimulant. Ele fac sangele foarte fluid, fiind considerate un mijloc excelent contra sangelui ingrosat.

Vechile carti despre diverse plante medicinale istorisesc ca femeile foloseau ca produs cosmetic infuzia de papadie, preparata prin oparirea plantei si a radacinii. Femeile obisnuiau sa-si spele cu infuzia respectiva ochii si fata, sperand sa capete astfel un “chip mai luminos”.

Siropul de papadie – Preparare

Siropul de papadie este o bautura delicioasa, racoritoare, cu diverse beneficii pentru sanatate. Modul de preparare este simplu, si se prefera folosirea florilor de papadie in stare cat mai proaspata.

Se pun de 2 ori cate 2 maini pline de flori de papadie intr-un litru de apa rece. Se pune la foc mic pana incepe sa fiarba, sa lasa sa dea cateva clocote bune, se ia oala de pe foc si se lasa totul sa stea peste noapte.

A doua zi, se goleste continutul intr-o sita, se scurge, iar florile se storc bine cu ambele maini. Sucul se amesteca cu 1 kg de zahar nerafinat, la care se adauga o jumatate de lamie taiata felii (coaja se arunca daca a fost tratata cu substante chimice). Atentie insa, prea multa lamaie acreste prea tare siropul. Oala se pune fara capac pe aragaz. Pentru a se pastra toate vitaminele, se da la focul cel mai mic. Astfel, lichidul se evapora fara a fierbe.

Siropul se pune la racit o data, maximum de doua ori, ca sa i se poate stabili adevarata consistenta. Pastrarea pe un timp indelungat il face sa fie prea gros (datorita zaharului concentrat si a procesului de fermentare). Trebuie sa devina un sirop adevarat, viscos, care, uns pe chifla sau painea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.

Papadia: uz intern si extern

Pentru a intelege importanta si beneficiile terapeutice ale tulpinelor si florilor de papadie, iata o lista de produse si preparate din papadie, folosite atat intern (combaterea diverselor boli, afectiuni ale organelor interne, etc), cat si extern (pentru afectiuni dermatologice, rani, reumatism, etc).

Forme de preparare in uz intern

a) Infuzie de papadie

Se prepara planta uscata  in 250 ml apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se beau zilnic 2-3 ceaiuri putin amarui, dupa mesele principale, timp de 4-6 saptamani, avand efecte in purificarea sangelui, icter, colecistite, dischinezie biliara, normalizarea circulatiei sangelui, ateroscleroza, reumatism, guta, afectiuni cronice ale aparatului urinar, vindecarea varicelor si ulcerelor varicoase si eliminarea toxinelor din organism.

b) Decoct de papadie

Este creat prin amestecul de 40 g de papadie uscata, 20 g frunze de mesteacan, 15 g flori de soc si 25 g scoarta de crusin sau herba de volbura, din care se ia o lingurita de 250 ml apa rece; se fierbe 5-10 minute, se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se beau zilnic 2-3 ceaiuri caldute si neindulcite intre mesele principale, intr-o cura de peste o luna, avand efecte in combaterea obezitatii si celulitei.

c) Salata de papadie

Salata se prepara din 100 g frunze tinere de papadie, recoltate primavara pana in mijlocul verii, care se tin 30 de minute in apa sarata pentru a indeparta gustul amarui; se maruntesc si se amesteca cu 25 g patrunjel verde, 50 g praz tocat, 15 ml ulei, sare, piper, otet si marar. Dupa o cura de doua saptamani are proprietati nutritive la convalescenti si la persoane anemice, aducand organismului un supliment de saruri (ex. calciu, magneziu), compusi proteici si substante antibiotice naturale.

d) Mestecand tulpini (tije) fragede de papadie

Se mesteca in gura, pe stomacul gol, cate 5-8 bucati pe zi, timp de 2-4 saptamani, cu efecte de ameliorare rapida a durerilor reumatice si a inflamatiilor glandulare si hepatice, stimularea functiei vezicii biliare cu dizolvarea si eliminarea calculilor biliari, combaterea dischineziei biliare, gastrite hiperacide, ateroscleroza, guta, depurarea sangelui, afectiuni ale splinei, evitarea starii de oboseala si lipsa de energie.

Preparate pentru uz extern

a) Infuzie din flori de papadie

Infuzia respectiva este folosita pentru spalarea petelor de pe fata (cuperoza).

b) Decoct de papadie

                                                

Creata din 1-2 lingurite pulbere din radacini, uscate si macinate, la 250 ml apa; se fierbe 5-10 minute, se strecoara si se beau 1-2 ceaiuri pe zi, in caz de eruptii dermatice, eczeme cu cruste, prurit si pentru spalarea parului si a ochilor.

c) Decoct din tije, frunze si muguri de papadie

Decoctul este filtrat de doua ori si folosit cu tampon steril pentru combaterea pistruilor, a albetii pe cornee si limpezirea ochilor. Dupa prepararea decoctului se va adauga o jumatate de lingurita de sare la cana pentru a aduce solutia la concentratia serului fiziologic.

d) Decoct din radacini de papadie

Decoctul respectiv este folosit in special pentru combaterea hemoroizilor, a varicelor si a ulcerelor varicoase, eruptii, eczeme si alte boli de piele.

e) Suc din radacini de papadie

Dupa preparare, se aplica prin tamponari repetate, de mai multe ori pe zi, pe negi, pete rosii, leziuni verucoase cutanate si pistrui. Dupa tamponari se curata tenul cu decoct de papadie sau cu un amestec, in parti egale, din suc de papadie si smantana.

f) Bai locale cu decoct din radacini

Se scalda partea vatamata intr-un vas cu apa rece sau calduta, care contine decoctul respectiv. Acest tratament este benefic pentru combaterea hemoroizilor si a varicelor de gamba.

g) Radacina maruntita si prajita cu smantana proaspata

Se aplica sub forma de cataplasma pe zonele dureroase cu reumatism acut sau cronic, cu repetare zilnica pana la incetarea durerii.

citeste  si : Legatura directa intre cancer si alimentatie

SURSA : http://www.pro-sanatate.com/