Translate

Sanatate pentru prieteni - canal YOUTUBE

Se afișează postările cu eticheta patlagina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta patlagina. Afișați toate postările

luni, 11 aprilie 2016

Patlagina in vindecarea ranilor



Denumirea stiintifica :  Plantago lanceolata, Plantago major
Denumiri populare :  minciuna, iarba grasa, limba sarpelui, iarba taieturii
Recoltare :                frunza (inainte de inflorire)
Perioada :                 aprilie-mai

  Exista patru specii de patlagina la noi in tara. Cele mai intilnite sunt cea cu frunza ingusta (Lanceolata)si cea cu frunza aproape rotunda (Major). 
  Planta este foarte utila pentru vindecarea ranilor usoare( arsuri, taieturi,intepaturi de insecte). Pentru aceasta problema , se striveste putin frunza, apoi se aolica pe rana si se panseaza. Trebuie doar sa ai mare grija ca planta sa fie vulesa dintr-un loc curat, unde nu au acces anumalele. 
  Patlagina este recunoscuta si pentru actiunea ei benefica in raceli, raguseli, tuse, laringite, bronsite, astm.
Poti prepara in casa sirop de patlagina, Se face o infuzie din doua-trei linguri de frunze uscate sau proaspete la o cana cu apa.Se lasa la racit, dupa care se adauga miere ( trei parti miere la o parte ceai de patlagina).Doua canicu ceai de patlagina pe zi ajuta la tratarea ulcerului gastric,bronsitei cronice, astmului, tusei.Pentru tuse si bronsite, se poate combina ceai de patlagina cu ceai de cimbru, pentru un efect mai bun. Pulberea de patlagina este forte utila in tratarea ulcerului gastric. Pentru a o prepara, se spala planta proaspata, se zvinta, apoi se usuca la temperatura camerei, in strat subtire pe foi albe. Se macina cu risnita electrica de cafea sau se striveste cu piua pina se obtine pulberea. Se ia o lingurita inaintea meselor principale.
Ceaiul de patlagina sau terciul de planta poate fi folosit si extern, prin aplicatii, pentru ulcerul varicos. Pentru laringita, se poate face gargara. Ceaiul poate fi folosit si pentru comprese si spalarwea ochilor in conjuctivita.

       

miercuri, 3 februarie 2016

Tratament naturist aparat respirator


In procesele vitale, este foarte necesar oxigenul, care este luat din aer. Aerul contine un amestec de gaze: 79% azot, 20% oxigen, 1% gaze nobile (argon, heliu, neon), 0,03% bioxid de carbon si urme de amoniac.

Aparatul respirator are rolul de a introduce in organism oxigenul din aer si de a elimina gazele rezultate din arderile interne ale organismului. El este format din nas, faringe, laringe, trahee, bronhii si alveole pulmonare.

Primul organ prin care trece aerul este nasul. Nasul, captusit cu o membrana mucoasa bogata in vase de sange, incalzeste aerul ca un radiator, pana la amigdale ridicand temperatura chiar cu 30 °C. Aerul este permanent umezit (pe langa glande mucoase exista si scurgerea lacrimilor in nas) si filtrat de perii de la intrarea narilor si firisoarele fine de pe mucoasa, iar mucusul secretat retine particulele de praf si microbii, purificand aerul. Este cel mai perfectionat aparat de conditionare care poate exista. Firisoarele fine numite cili se misca vibratil in ritm de 12 miscari/secunda, deplasand corpurile straine (chiar 360 g). Din nas, aerul trece in faringe (unde cavitatea nazala comunica cu cea bucala).
Intre faringe si trahee se afla laringele, organul vocii, alcatuit din cartilaje, oscioare si muschi. El se astupa cu un capacel cand inghitim si se deschide cand respiram. Vocea se obtine datorita unor coarde fine, dispuse in calea aerului.

Sub laringe se afla traheea, lunga de 15 cm, formata din inele cartilaginoase.

Cam in dreptul inimii, ea se bifurca in bronhii care la randul lor se bifurca ca un arbore, in 25 milioane ramurele pana la diametrul de 0,5 mm. Aceste canale sunt captusite cu o mucoasa acoperita cu cili iar peretele contine fibre musculare. Fiecare canal se desface in 12-20 ramuri terminale, la capat avand niste camarute numite alveole. Canalele si alveolele formeaza tesatura plamanului, care este ca un burete. Plamanul drept (3 lobi) si cel stang (2 lobi) sunt inveliti cu o foita - pleura. Una inveleste plamanii, cealalta toracele, realizand solidaritatea in miscari cu toracele si diafragmul.

La inspiratie, plamanii se umfla prin dila
tarea toracelui si coborarea diafragmului, aerul patrunzand in alveole si invers la expiratie.

Arterele aduc de la inima la plamani sangele cu CO2 si venele duc de la plamani la inima sangele cu O2. Aceste vase se ramifica si ele in milioane de ramurele si impreuna cu ramurelele arborelui respirator se desfac in capilare sangvine care imbraca bobitele de alveole (cam 400 de milioane). Globula rosie din sange intr-o secunda fixeaza O2 din aer aflat in alveola spre a-1 duce la tesuturi si descarca in aerul din alveole CO2 rezultat din arderile metabolice, care va fi eliminat in aerul atmosferic prin expiratie. De obicei plamanii contin 3 1 de aer + 0,5 1 la o inspiratie.

Miscarile respiratorii sunt comandate de centrul nervos din bulbul aflat in sistemul nervos central, prin nervii distribuiti in musculatura toracelui.
O cauza a aparitiei bolilor aparatului respirator este infectia produsa de microbi. Unii microbi sunt oaspeti obisnuiti ai cailor respiratorii, dar in anumite conditii devin ofensivi. Exista bacterii si virusi care provoaca boli fara sa contribuie factori favorizanti. Exemplu, in boli infectioase ca tusea convulsiva, tuberculoza etc. De multe ori, contaminarea se face din aer prin inhalarea germenilor raspanditi prin tuse, stranut, vorbire etc.
Cercetatori de la Universitatea Buffalo din SUA avertizeaza ca bacteriile dentare (mai ales cele din carii) afecteaza plamanii. Asa ca acordati mare atentie danturii si gingiilor. In perioada epidemiilor, alimentatia sa fie bogata in ceapa, usturoi, ridiche, galbenus de ou crud (bogat in aminoacizi), produse apicole, zer, care sunt antimicrobiene, antiinfectioase si energizante, intarind imunitatea.

Cauzele favorizante ale imbolnavirilor determina congestia mucoasei traheii si bronhiilor, ale alveolelor si pleurei, micsorand rezistenta de aparare locala a acestor organe, astfel declansandu-se actiunea microbilor. In caz de umezeala si raceala la picioare, suprafata corpului se raceste si acesta este un factor important care duce la raceala (nu aerul rece inspirat). Orice raceala incepe cu guturai. Cand picioarele sunt reci si umede, aparatul nostru de conditionare a aerului se contracta, aerul ramanand rece si uscat. Microbii trec fara opozitie si astfel se inflameaza mucoasa nasului si a faringelui (rinofaringita) cu guturai si dureri in gat. Se mai poate inflama mucoasa laringelui (laringita) cu tuse uscata si raguseala.

Si factorii iritanti mecanici (praf, fum) sau chimici (gaze, vapori) pot favoriza actiunea microbilor.

Unele defecte nazale (deviatii de sept), focarele infectioase cronice, starile debilizante (boli infectioase, surmenaj) inlesnesc producerea inflamatiei cailor respiratorii. Exista si o predispozitie individuala la imbolnavire.

Mecanismele imbolnavirii sunt:

-    inflamatia mucoasei in care se cuibaresc microbii, acestia fiind favorizati de frig, praf sau efort;

-    sensibilitatea fata de anumite substante (alergia) duc la tuse, expectoratie, dispnee. Un factor iritant este fumul de tigara;

-    tulburari de circulatie in plamani care duc la edem pulmonar, astm, lichid in pleura. Cea mai mare parte a infectiilor respiratorii sunt produse de virusi asupra carora antibioticele nu au efect, din contra. Antibioticele luate abuziv distrug niste bacterii din tubul digestiv de care depind digestia si excretia. Se blocheaza sinteza unor vitamine, se modifica metabolismul, apar infectii cu ciuperci (candida) sau pot lua nastere tulpini de bacterii mutante care devin ucigase. Chiar denumirea de antibiotic inseamna anti-viata, pe langa microbi distrugandu-se si microorganisme utile vietii noastre. Antidoturi naturale ale antibioticelor pot fi fructele de soc, iaurtul sau taratele de grau. Si unele medicamente banale pot face ravagii in organism. De ex. aspirina, luata in anumite doze, in functie de organism, poate produce hemoragie interna, inhiba sistemul imunitar, ataca mucoasa stomacului etc. De aceea ar fi bine sa inlocuim aspirina cu plante care contin salicilati: scoarta de salcie care scade si febra, mugurii de plop, iarba de iasomie, partile aeriene de cretusca.

Pentru bolile aparatului respirator, exista multe remedii naturiste experimentate de-a lungul timpului si chiar un aparat care ne ajuta sa obtinem mai repede vindecarea.

"SALIN" - aparat pentru purificarea aerului, inventat de ing. Constantin Pascu, din Buzau. Are efect de tonifiere a aparatului respirator si desensibilizare la alergii. Aparatul se bazeaza pe actiunea microcristalelor obtinute din saruri de Na, Ca si Mg in mediul ambiant. Prin trecerea aerului peste placile din aparat, care sunt impregnate cu sare, se obtine un microclimat salin antiinflamator bronsic si bronhodilatator. Se reduce CO2, apar modificari de ionizare a aerului, se reduce fumul,, dispar mirosurile neplacute din incapere, se reduc bacteriile si virusurile. Se va elimina si uscaciunea nazala, ajuta persoanele cu dificultati de respiratie, astmatice etc.

In iarna aceasta, se consuma catina zilnic: cu miere, infuzie etc. Nimeni nu a racit. Asociata cu folosirea acestui aparat, am speranta ca va ajuta multe familii in dobandirea sanatatii. In toate cazurile de afectiuni ale aparatului respirator, este folositoare argila: de baut si gargara cu apa de argila, cataplasme cu argila pe abdomen (febra, gripa); la gat (dureri in gat); pe piept si spate, aplicata calda (bronsita); spalat sinusurile cu apa de argila (guturai, sinuzita, raguseala). Vitamina A supta este buna pentru caile respiratorii. Foarte benefica este si "cura de ulei" recomandata la capitolul "Recomandari pentru cei grav bolnavi".

Propolisul este bun pentru toate bolile respiratorii. La fel capaceala care astupa fagurii de miere. Se amesteca si se inghite (face bine si la stomac).

Preventiv, contra racelilor sa se faca cure de 15 zile cu cate o capsula de ulei de peste, calciu, o cana cu ceai de musetel cu cinci picaturi de lamaie si miere de albine. Daca racelile se repeta, verificati daca nu aveti infectii cu giardia, infectie urinara cu colibacili si infectie cu stafilococ. Acestea slabesc sistemul imunitar. Este recomandat si tratamentul hemeopatic. In revista Formula AS, nr. 386, o cititoare recomanda produsul hemeopatic "Bronhoron".

.    Tinctura din radacina picanta de iarba-mare (produsa si de firma Hofigal) este eficienta la anumite tipuri de raceala, stimuland imunitatea, eliminand secretiile, calmand tusea si usurand respiratia. Eficienta este si pulberea de radacina de iarba-mare, care se ia de 3 ori/zi, pe stomacul gol. Se tine in gura 10 min., dupa care se inghite cu apa.

.    Tinctura de patlagina (produsa si de firma Hofigal) se foloseste sub forma de gargara (la traheite etc.) sau intern, avand efect antiinflamator, dezinfectant, antioxidant (elimina radicalii liberi formati pe traiectul bolii). Intareste si sistemul imunitar.

.    Pufulita cu flori mici se poate lua preventiv contra racelii.

.    "Origanum" contine 5 plante, printre care cimbru, sovarf, patlagina. Ajuta in toate afectiunile respiratorii, cum ar fi laringite, amigdalite, faringite, rinite, bronsite acute sau cronice, astm. Se iau 1-2 capsule, de 3 ori/zi, min. 14 zile/luna.

.    Tinctura de Nigellia sativa are rol imuno-modulator in afectiuni infectioase respiratorii sau urinare, intestinale. Ajuta si in tusea sacaitoare. Se iau 3-4 lingurite de 4-6 ori/zi.

.    Tinctura de lichen de piatra fortifica plamanii. Se iau min. 50-70 picaturi in putina apa, de 4 ori/zi, pe stomacul gol. Tinctura se poate inlocui cu macerat la rece (1 lingurita planta/l pahar apa, 12 h). Se beau 2-3 pahare/zi.

.    Dentomin Natur este o pulbere din minerale naturale. Se recomanda la raceala si laringita. Se face gargara de 5-6 ori/zi, dupa care nu se mananca si nu se bea min. 30 min.

.    Mugurii de plop negru au efect antiviral si stimulent imunitar, chiar mai puternic decat propolisul care se obtine tot din muguri. Tinctura este mai eficienta decat ceaiul.
.    Uleiurile volatile de menta (dezinfectant, dilata bronhiile si ajuta respiratia), de eucalipt (opreste tusea, fluidifica secretiile) sau cimbru (antimicrobian puternic), administrate intern (cate 2-3 picaturi in miere de 3 ori/zi, min. 7 zile), in apa de baie (min. 20 picaturi, repetat pe parcursul baii) sau in aer (lampi de aromoterapie).

.    Gimnastica respiratorie previne imbolnavirea. Eficienta poate fi si presopunctura sau acupunctura.

.    Vitamina A: ozena, rinita atrofica, rinofaringita uscata, bronsita si in general in toate bolile respiratorii. Pentru gat este bine sa se suga o pastila de vitamina A. Si vitamina C ajuta foarte mult. Se poate lua in doza de atac (1 fiola de 1000 ml) o zi, apoi sa se faca micsorarea dozei treptat (500 ml, cruditati bogate in vitaminele C si A).

.    "Vitamina Clg0 cu Echinaceea" produsa de Alsifcom Intermed. Sunt comprimate masti-cabile cu extract de Echinacea purpurea, cu rol de imunostimulare naturala.

.    Planta coada-calului apara impotriva infectiilor, mai ales bacteriene, si reface tesuturile distruse de boala (brosita, tuberculoza, pneumonie). Se poate lua pulbere de coada-calului, cate 1 lingurita de 3 ori/zi.

"Coenzima Q10", mai ales in astm bronsic.

.    Cura cu grau incoltit: 5-6 linguri/zi adulti; 1-2 linguri/zi la copii intre 7-14 ani; 1-3 linguri/zi la copii intre 2-6 ani. Este indicat mai ales in astm si bronsita.

.    "Rasul" produce un anticorp: imunoglobina A, care protejeaza contra infectiilor respiratorii.

.    Infuzie de isop, care este un antibiotic natural si diuretic.

.    "Septilin" produs de Himalaya Drug Company, India, si comercializat de Prisum International SRL Bucuresti. Este imunostimulator, antiinfectios, antiviral, ajutand in bronsite, sinuzite, otite, amigdalite, gripe si afectiuni ale pielii. Extractul de baza este seva unui arbust numit "guggul" (Commiphora wighti), care intareste sistemul imunitar. Pe langa infectiile pulmonare precum pneumonia, se pot trata si alte infectii cum ar fi cele ale aparatului urinar: cistita sau nefrita. Tratamentele dureaza min. 3 saptamani, fiind indicate si copiilor cu varsta mai mare de 6 ani.

.    Produsele firmei SC Plantavorel SA: " Voseptol", "Gripec", "Expectorante". Voseptolul are actiune antimicrobiana, cicatrizanta, usor anestezica, usureaza respiratia si expec-toratia. El este indicat in afectiuni bucofaringiene (faringite, laringite, traheo-bronsite, astm, halena, afte si alte afectiuni ale cavitatii bucale). Se iau 1-2 comprimate care se sug de 3-4 ori/zi, min. 5 zile. Contine tinctura de propolis si uleiuri volatile (lavanda, eucalipt, menta, pin, cimbru). Produsul este interzis persoanelor bolnave de diabet insulino-dependent.

.    Mai ales in caz de tuse, sa se faca masaj usor pe piept si spate cu alcool camforat in care se introduc cateva picaturi de ulei de menta. Stimuleaza si usureaza respiratia. Revulsiv si analgezic local care trateaza mialgii si unele forme de prurit este si produsul alcoolic pe baza de mentol, terpineol si cimbru denumit "Carmol", produs de "Biofarm SA" Bucuresti. Se fac frectii locale. Nu se foloseste la copiii sub 3 ani. De asemenea, produsul "Vicks VapoRub" este un unguent decongestionant care asigura somnul toata noaptea. Contine : mentol, camfor, ulei de eucalipt, ulei de Nutmeg, ulei din lemn de Cedar, ulei de terebentina, cimbru etc. Este fabricat in Anglia - Richardson Merrell Ltd., Slough.

.    Tinctura de arnica. Se iau 50 picaturi in 50 ml apa, de 3 ori/zi. Pentru afectiuni ale gatului se face gargara cu 2 lingurite de tinctura/50 ml apa. Se va folosi de catre persoanele fara boli grave care vor sa evite racelile, in cure de 2 saptamani. Ajuta si in tratarea infectiilor rinichilor. Are o toxicitate destul de mare, deci trebuie prudenta in folosirea ei.

.    Tinctura de echinaceea (1 lingurita de 3 ori/zi) sau "Echinaceea C" - Laboratoarele Medica - mareste capacitatea de aparare la infectii renale, respiratorii, boli de piele infectioase, tumori benigne. De asemenea, produsul "Imunogrip" produs de firma Plantextract din satul Radaia (jud. Cluj) este stimulator imunitar general continand suc proaspat stabilizat din herba Echinaceea purpurea. Inhiba virusii si mareste rezistenta la infectii mai ales ale aparatului respirator (gripa, inflamatii ale mucoaselor), in cistite, prostatite, anexite, enterocolite, boli infecto-contagioase. Este contraindicat in afectiuni sistemice cum sunt leucoza, colagenoza, tuberculoza, scleroza multipla. Nu se administreaza concomitent cu vaccinarile. Produsul "Imunorezistan", conceput de aceeasi firma, contine suc de echinaceea si extract de ginseng siberian si herba EupatoHum perfoliatum. Efectul apare datorita asocierii actiunii imunostimulatoare, data de Echinaceea cu antiinflamatoare data de Eupatorium perfoliatum si cu cea tonica, antiastenica data de Eleutheococcus senticosus. Se administreaza de la primele semne de gripa sau infectii respiratorii (amigdalite, laringite, faringite, rinofaringite, bronsite): curbatiira febrila de tip gripal, asociata cu globi oculari durerosi.

.    Ginsengul creste imunitatea si posibilitatea de adaptare la frig, stres etc. Trebuie prudenta in administrare la femeile aflate la menopauza deoarece poate declansa bufeurile si sangerari similare celor menstruale. De asemenea, la copii sub 10 ani sau atunci cand exista afectiuni tumorale. .    Maghiranul creste imunitatea, marind temperatura daca se beau 2-3 cani de ceai fierbinte/ 2 h si astfel grabind vindecarea. Se transpira si muschii se relaxeaza. Ceaiul se bea timp de 1-3 zile. Beneficiaza de ceai in special cei cu probleme circulatorii (au extremitatile reci), cu contracturi musculare, cei obositi sau cei deprimati (fiind un euforic), cei obezi (diuretic). Planta nu va fi folosita de cei care au hipertensiune, cei care au suferit accidente vasculare si cei care au deja febra peste 38 °C.

.    Aloe First indicat in faringite.

.    Florile si frunzele de "banuti" sub forma de salata, tinctura sau pulbere au atat efect depurativ (inlaturand si durerile de cap), cat si de inlaturare a racelilor, astmului si afectiunilor pulmonare.

.    Planta numita ciubotica-cucului se foloseste sub forma de sirop din radacina (in caz de guturai, gripa, laringita, tuse), pulbere de flori (nevralgie, nervozitate, insomnie) sau ceai combinat cu flori de soc (raceala).

.    Toporasii sau violetele, sub forma de pulbere, ajuta in caz de guturai si bronsita cu febra.

Vezi si : Congestia nazala si presiunea in sinusuri

miercuri, 24 iunie 2015

Patlagina, planta medicament din gradina ta


Patlagina (Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media) este o planta perena, ierbacee, care creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpine. In scop medicinal sunt utilizate frunzele si radacinile, culese din mai pana in octombrie. Frunzele se taie de la suprafata solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant si se spala. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau artificial Ia 40-50°C.


Compozitie chimica- mucilagii, pentozani, acid poliuronic, xiloza, pectine, saponine, taninuri, oleorezine;
- coline, fitochinone, flavone, carotenoizi;
- glicozizi si alantoina cu rol cicatrizant, antibacterian, astringent si hemostatic;
- glucide, proteine, aminoacizi;
- acizi organic (citric, siringic, vanilic, cafeic, salicilic, cumaric);
- vitamine (K, A, C, PP) si saruri minerale (potasiu, sodiu, magneziu, sulf, calciu, fier, zinc, mangan si cupru).

Proprietati terapeutice- expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare;
-antidiareice (datorita taninurilor), laxative, bacteriostatice, hepatoprotectoare, hipocolesterolemiante, depurative, usor hipotensive;
- tonice, imunostimulatoare, diuretice, antifebrile;
- antiseptice, cicatrizante, astringente, antipruriginoase, fitoncide.

                                       Interlink.ro

Indicatii terapeutice- bronsite cronice, crize de astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, tuse convulsiva, traheite, emfizem pulmonar, tubercuIoza;
- gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal (prin efectuI cicatrizant);
- diaree, enterite, dizenterie;
- ateroscleroza, mareste coagulabilitatea sanguina, micsoreaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul din sange, purifica sangele;
- nefrite cronice, hemoragii uterine (datorita vitaminei K), insuficienta renala, leucoree;
- cancer, afectiuni glandulare maligne;
- stomatite, gingivite, conjunctivite, blefarite (inflamatli ale pleoapelor);
- plagi, rani purulente greu vindecabile, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, taieturi, contuzii, zona Zoster, intepaturi de insecte (viespi, albine, tantari), muscaturi de serpi si caini;
- oboseala, slabiciune, intarziere in crestere a copiilor.

Moduri de utilizare

UZ INTERN

1. Infuzie: 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste si se ia cate o lingura Ia 2 ore in tratarea ulcerului gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, retentie urinara, enurezis, ateroscleroza.

Se mai poate folosi amestecul, in parti egale, din patlagina si cimbrisor pentru boli de ficat si splina. Alte amestecuri se pot face cu plante expectorante, emoliente si cicatrizante (nalba mare, musetel, Iumanarica, mierea ursului).

2. Infuzie din amestec de 50 g de frunze de patlagina, 5 g de fructe de anason la 1 litru de vin fiert; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 3-4 cesti pe zi, prin inghitituri rare, de catre bolnavii de flebite si cei care scuipa sange.

3. Decoct din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa sau lapte; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se da cate o lingura la intervale de 2 ore timp de 6 saptamani la bolnavii de tuberculoza pulmonara si copiilor cu limbrici.

4. Decoct din seminte de patlagina folosit in boli de rinichi, vezica urinara si hematurie.

                                          

5. Sirop de patlagina din 100 g de frunze proaspete, bine spalate care se toaca marunt; se fierbe in 1.250 ml de apa, la care se adauga 300 g de zahar si 250 g de miere de albine nezaharisita. Se amesteca la foc mic pana se obtine o consistenta groasa ce se toarna in sticlute sau borcane bine inchise si se tine la frigider. Se ia cate o lingurita inainte de mese timp de 3 saptamani, avand efecte excelente in bronsite, tuse seaca, curatirea sangelui de toxine, rahitism si in boli cronice de inima, plamani si ficat.

6. Suc din frunze prospete, spalate, maruntite si presate care se amesteca cu miere, se fierbe 20 minute si se iau cate 2 linguri pe zi in bolile cailor respiratorii, in purificarea sangelui, limbrici si incontinenta urinara.

7. Pulbere din 1 g de frunze uscate si macinate fin care se ia de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale, in ulcer gastric si duodenal.

8. Seminte de patlagina (8 g pe zi) cu cateva inghitituri de ceai din cicoare cu efecte in prevenirea formarii pietrelor in litiaza biliara si renala.

UZ EXTERN

9. Tinctura de patlagina din 100 g de frunze uscate in 1 litru de alcool de 70°; se lasa la macerat 24 ore, se strecoara, se stoarce tifonul si se pun 2-3 comprese pe ten cu acnee, in zona Zoster, inflamatii, intepaturi de insecte sau se fac spalaturi bucale (gargara) in stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti si alte infectii ale gurii.


10. Decoct din 100 g de frunze uscate la 300 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza acoperit pana la racire si se pun comprese pentru cicatrizarea plagilor deschise si purulente sau arsuri grave.

11. Ulei de patlagina din 400 g de frunze proaspete, maruntite, 300 ml de alcool de 70°, 500 ml de ulei de floarea soarelui; se lasa la macerat 3-4 zile, se fierbe in baie de apa 3- 4 ore, se strecoara cu stoarcerea reziduurilor si se fac badijonari in caz de acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, zona Zoster, inflamatii si intepaturi de insecte.

12. Unguente din 5 ml de suc de frunze proaspete, 40 g de vaselina, 5 g de lanolina; se foloseste in iritatii cutanate nezemuinde si in inflamatii.

13. Bai locale cu infuzie din 100 g de frunze uscate in 3 litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 20-30 de minute, se strecoara in apa de baie la temperatura de 37°C si care se sta 15-20 minute, pentru a trata ulcerul varicos si alte ulceratii ale pielii. Infuzia se mai foloseste in boli de ochi (conjunctivita, blefarita), eventual cu adaus de sulfina si albastrele.

14. Cataplasme cu frunze proaspete, spalate si strivite, care se aplica cu o bucata de tifon pe zonele afectate ale pielii: abcese, herpes, bube, branca, taieturi, furuncule, rani sangerande, tromboze, inflamatii articulare de natura reumatica, cancer de piele, afectiuni maligne glandulare, ulcer varicos (se amesteca cu sare). Are efecte cicatrizante, calmante, antipruriginoase si antiinflamatorii, datorita continutului in aucubozida si substante antibiotice.

15. Persoanele care merg pe distante lungi pot pune frunze proaspete in pantofi, pentru a evita basicarea sau se imbaiaza picioarele in infuzie de patlagina amestecata cu nalba si coada calului, iar ranile vor fi unse cu alifie de galbenele.

SURSA : http://sanatate.bzi.ro/

                             

vineri, 5 iunie 2015

Plante medicinale eficiente in cancer (2)






                                                               Brustuere
                                                
Simbol al gingăşiei şi fragilităţii, plantele strâng în făptura lor o forţă uriaşă, mergând până la a zădărnici atacul celei mai de temut maladii a secolului: cancerul. Este drept, nu ies pe câmpul de luptă singure, ci în alianţă cu tratamentele clasice. Dar contribuţia lor la victoria finală este importantă. Dr. Cristina Bălănescu, medic specialist în medicină complementară, trece în revistă ”trupele combatante” în ordinea fronturilor pe care acţionează.
  • 3. CANCERELE PIELII
                                                 
    • Carcinom spinocelular: tip de cancer care îşi are originea în celulele stratului spinos (unul din straturile de suprafaţă) ale epidermului.
      afin: extract (se găseşte în magazinele naturiste); se iau câte 50 de picături pe zi, pe perioadă îndelungată
    • tătăneasă, salvie, brusture – rădăcină: se prepară un decoct dintr-o linguriţă de plantă (amestec) la 250 ml de apă care dă în fiert; se fierbe 10 minute, se mai lasă acoperit 10 minute, se strecoară şi se beau 2 căni pe zi
                                      
    • coada-calului, pătlagină şi urzică: se prepară o infuzie dintr-o linguriţă (din amestecul în părţi egale al celor trei plante), în 250 ml de apă clocotită; se acoperă vasul şi se lasă planta să infuzeze 5 minute; se beau 4 căni pe zi, pe perioadă îndelungată.
    • Melanom: tip de cancer ce îşi are originea în melanocit – celulele care conferă culoarea pielii.
    • sânziene galbene: se aplică local suc proaspăt, extras din plantă (prin presare)
                                         
    • coada-şoricelului, gălbenele, urzică, ventrilică – amestec în părţi egale: se pune o linguriţă din amestec la 250 ml de apă în clocot, se acoperă vasul şi se lasă la infuzat 5 minute; se strecoară infuzia şi se beau câte 4 căni pe zi, pe perioadă îndelungată
    • muguri de plop: extract, se iau câte 50 de picături de 3 ori pe zi, pe o perioadă îndelungată

    4. CANCERELE APARATULUI DIGESTIV
    • Carcinom (cancer) esofagian: tip de cancer care îşi are originea la nivelul mucoasei esofagiene – stratul care căptuşeşte esofagul
    • nalbă: se infuzează, timp de 15 minute, o linguriţă cu vârf de plantă, în 250 ml de apă clocotită; se beau 4 căni pe zi; concomitent se poate face şi gargară
                                    
    • sânziene: se prepară infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă în clocot, ţinând vasul acoperit 15 minute; se bea câte o cană pe zi şi se poate face, concomitent, şi gargară, de 5-6 ori pe zi
    • orz verde: se beau 100 ml de suc pe zi, în două reprize, înainte de masă, pe toată durata tratamentului
    • plop: extract de muguri – se iau câte 50 de picături de 2 ori pe zi, pe toată durata tratamentului.
    • Carcinom gastric (cancer de stomac): tipul de cancer cu origine la nivelul mucoasei gastrice – stratul de celule care căptuşeşte stomacul.
    • coada-şoricelului – flori, păpădie, pătlagină – în părţi egale; se face infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se ia câte o linguriţă de infuzie înainte şi după fiecare masă
    • gălbenele, urzică, salcâm – în părţi egale: se pune o linguriţă de amestec la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 10 minute, se beau 3 căni pe zi – câte una înainte cu 30 de minute de mesele principale
    • măcrişul-iepurelui: suc proaspăt, obţinut din frunze; se ia o linguriţă înainte cu 10 minute de fiecare masă din zi.
                                  
    • Carcinom colorectal (cancer de colon şi rect): îşi are originea la nivelul mucoasei colonului şi rectului (stratul de celule care căptuşeşte colonul şi rectul).
    • zmeur – frunze, mur – frunze, dud – frunze – amestec în părţi egale: se face infuzie dintr-o linguriţă din amestecul de plante lăsată să infuzeze 10 minute, în 250 ml de apă adusă la temperatura de fierbere; se strecoară şi se beau 2 căni pe zi, între mese
    • schinduf: se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită; se infuzează, cu vasul acoperit, 5 minute şi se bea o cană pe zi
    • ghimbir: se prepară un decoct punând o linguriţă de plantă în 250 ml de apă care fierbe; se fierbe planta 15 minute, se strecoară ceaiul, se răcoreşte şi se consumă 2 căni pe zi, între mese, în caz de crampe şi dureri abdominale.
                                 
    • Carcinom pancreatic (cancer pancreatic): se formează din celulele pancreasului exocrin (cel care produce enzimele care ajută digestia).
    • aloe: se beau 100 ml de suc proaspăt, dimineaţa, pe stomacul gol
    • anason – fructe şi seminţe pisate şi uscate: se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită; se lasă vasul acoperit 20 de minute; se bea fracţionat (2 linguri, maximum 3), înaintea meselor principale
    • nalbă: se prepară un macerat la rece dintr-o lingură de rădăcină la 200 ml de apă rece; se lasă la macerat 8 ore, se strecoară şi se bea (2-3 linguri maximum) înaintea meselor principale
    • cicoare, muşeţel, traista-ciobanului, viorele – rădăcină – şi turiţă-mare – amestec în părţi egale: se face infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2 căni pe zi.
    • Carcinom hepatocelular (cancer de ficat): tip de cancer care îşi are originea în hepatocit (celule de bază din structura ficatului)
                                            Aimgroup.ro
    • armurariu: se iau câte 3 tablete pe zi
    • cătină: infuzie dintr-o lingură de plantă la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 20 de minute, se strecoară, se beau 2 căni, fracţionat, pe parcursul zilei
    • sunătoare, rostopască, coada-şoricelului, cimbrişor, sulfină, dracilă – amestec în părţi egale; se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă clocotită, lăsând vasul acoperit 15 minute; se strecoară şi se beau 2 căni pe zi, după mesele principale.
                                    Aimgroup.ro
    • 5. CANCERELE DE FARINGE INFERIOR ŞI LARINGE

      Sunt tipurile de cancer care îşi au originea în celulele mucoasei faringelui, respectiv laringelui (stratul de celule care căptuşeşte cele două organe).
      • ciuboţica-cucului, trei-fraţi-pătaţi, isop, fenicul – amestec în părţi egale; se pune o linguriţă de plantă (amestec) la 250 ml de apă în clocot, se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 căni pe zi
      • salcie – scoarţă, turiţă-mare, tei, coada-şoricelului – amestec în părţi egale; o lingură din amestecul de plante se lasă la infuzat, 8 minute, în 250 ml de apă clocotită; se beau 2-3 căni pe zi
      • isop: 2 linguri de plantă la 250 ml de apă în clocot, se infuzează 15 minute şi se beau 2 căni pe zi.
      • SURSA : http://blog.aimgroup.ro/

Aimgroup.ro