Cum să cultivi Tulsi (Busuiocul Sfânt)

 

Tulsi (Busuioc Sfant) | Minte Calma & Ingrijire Sistem Respirator

Beneficii

• Puternic rol adaptogen ce sustine protectia naturala a organismului la stres
• Sustine imbunatatirea starii psihice
• Sustine sanatatea sistemului imunitar
• Sustine sanatatea tractului respirator
• Poate ameliora senzatia de respiratie grea sau „lipsa de aer”
• Are proprietati antiinflamatorii naturale
• Abunda in antioxidanti, poate incetini procesele de imbatranire prematura
• Poate contribui la reglarea metabolismului si sustine procesele naturale de detoxifiere
• Poate conferi o stare generala de bine 

Tulsi, cunoscut și sub numele de Busuioc Sfânt, este o plantă adaptogenă cu numeroase efecte pozitive asupra sănătății. În tradiția Ayurvedică este venerată și i se spune „Regina Plantelor”, fiind una dintre cele mai întâlnite plante din gospodăriile din India. Având o aromă agreabilă, ca de pământ, dar și florală și piperată totodată și ajutând la diminuarea stresului, la îmbunătățirea dispoziției, la întărirea sistemului imunitar și la detoxifiere, nu este de mirare că Tulsi începe să devină tot mai populară în grădinile din întreaga lume.

Dacă vrei să știi cum să cultivi Tulsi și cum să o incluzi în grădina ta, parcurge articolul de mai jos. Când se recoltează, frunzele sale se folosesc mai ales în ceaiuri și infuzii pentru a furniza din plin beneficii spirituale, emoționale, fizice și cognitive.

Este greu să cultivi Tulsi?

La fel ca majoritatea tipurilor de busuioc, Tulsi este relativ simplu de cultivat într-o grădină, dar are nevoie permanent de temperaturi ridicate și trebuie ferită de îngheț. Planta crește tot timpul anului în zone precum Florida, sudul Californiei, în Puerto Rico sau în Hawaii. Cu toate acestea, poate fi cultivată și în zone care nu sunt atât de calde, dacă alegi lunile de vară sau spațiile interioare.

Are nevoie să primească lumina soarelui direct?

Da, are nevoie de așa ceva. Ideal ar fi să primească aprox. 6-8 ore de lumină naturală pe zi pentru a se dezvolta, dar dacă nu este posibil poate supraviețui și dacă are parte de ea cam 4 ore zilnic. Tulsi poate fi sensibilă la soarele arzător al amiezii dacă acesta bate direct pe ea în orele de vârf, așa că este cel mai bine să aibă parte, parțial și de umbră în zilele foarte călduroase.

 

De ce fel de sol are nevoie Tulsi?

Planta se simte cel mai bine în soluri poroase, aerate, care sunt argiloase, cu un pH de 6-7,5 și care beneficiază de suficient drenaj.

Cât de înaltă crește planta de Tulsi?

Dacă într-o grădină are parte de temperaturile și de solul potrivit, tufele de Tulsi pot ajunge la 1,20- 1,50 m; așa sunt de obicei cele din India. Când cresc în interior sau într-un climat temperat, ajung undeva la 30-60 cm.

Poți să cultivi Tulsi în spații interioare?

Da, se poate, cu condiția să-i asiguri cel puțin 4 ore de lumină naturală în fiecare zi. Așează planta într-un loc călduț și însorit, unde ferestrele sunt orientate spre sud sau pune-o într-un solar.

                     

Ce fel de Tulsi ar trebui să cultiv?

Există cam 108 varietăți de Tulsi în India, așa că este dificil să te hotărăști ce să crești în grădina ta. Un lucru fascinant este că 108 este și numărul perfecțiunii spirituale și al creației în filozofia Yoga și în cosmologia vedică.

Pentru beneficiile pe care le aduc sănătății, se cultivă în special aceste 3 tipuri de Tulsi:

• Rama: este varianta cel mai des cultivată în case, având frunzele mai mari, verzi și o aromă moderată;
• Krishna: este puțin mai dificil de găsit, are frunze mov la maturitate și o aromă picantă;
• Vana: este considerată cea mai benefică dintre variantele de Tulsi, având frunzele verde închis și verde deschis și o aromă apetisantă.

Oricare dintre aceste variante pot fi cultivate fără probleme într-o grădină de acasă.

Unde poți găsi semințe de Tulsi?

Spre exemplu, le poți achiziționa de la furnizori consacrați de semințe. Optează mai ales pentru cele organice, de cea mai înaltă calitate și care sunt cele mai eficiente, cu atât mai mult cu cât intenționezi să utilizezi Tulsi pentru a prepara ceaiuri și infuzii.

Mai mult citeste aici : 

CUM SĂ CULTIVI TULSI

Gutuia -nu uitati acest fruct de aur

Colorate parcă de însăşi gazda lor, toamna, gutuile au fost abandonate undeva în drumul nostru nu numai pentru plăcerea papilelor gustative, ci şi pentru beneficiile medicale pentru care sunt recunoscute şi aplaudate la scenă deschisă.

Indiferent cum le exploatăm – crude, coapte, uscate, fierte – gutuile îşi păstrează proprietăţile şi acţionează pozitiv asupra organismului.

În primul rând, ele pot duce în spate un întreg sistem imunitar, mai ales în sezonul rece!

Apoi, fără vreo pretenţie, îmbunătăţesc sistemul digestiv şi cel respirator şi, mai mult, te ajută să scapi de acnee.
Câteva bucăţele de gutui adăugate într-o salată de legume sau de fructe reprezintă un stimulator pentru digestie.

Proaspete, gutuile sunt remedii naturiste pentru buna funcţionare a ficatului, dar şi pentru afecţiunile psihice. Iar pentru pacienţii aflaţi în etapă de covalescenţă, preparatele din gutui, precum gemul, jeleul, siropul, cu aroma lor specifică, pot fi adevărate stimulente.

Mai mult, în camera bolnavilor este indicat să se ţină pe masă cel puţin două gutui.

Gutuile şi sistemul imunitar

În urmă cu 4.000 de ani, gutuile erau folosite de romani, dar şi de greci pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru stimularea potenţei. Iar strămoşii noştri ştiau foarte bine de ce luau anumite decizii: gutuile au un conţinut bogat în săruri de fier, potasiu şi magneziu.

Pe lângă aceste întăritoare, vedetele toamnei se bucură de prezenţa principiilor bioactive - taninul, pectinele – şi de influenţa vitaminelor A, B, C şi PP. Tanina, în combinaţie cu pectina, întreţine sănătatea mucoasei digestive, iar antioxidanţii din gutui sunt un real sprijin pentru radicalii liberi, reducând astfel riscul de cancer.

Un alt atu al gutuilor pleacă de la concentraţia mare de potasiu care scade presiunea vasculară.

Specialiştii au atribuit gutuilor 100 de proprietăţi, printre care se numără şi acţiunea antiinflamatoare, astringentă, analgezică, emoliantă, tonică şi expectorantă.

Cu forma lor bivalentă, între măr şi pară, gutuile mâncate dimineaţa, pe stomacul gol,întăresc gingiile şi ajută la remineralizarea dinţilor în timp ce elimină toxinele din organism şi te scapă de oboseală.

Vitamina C din compoziţia unui suc de gutui este un remediu pentru răceală, gripă(infecţii de sezon) şi încetineşte procesul de evoluţie al microelemntelor care favorizează hepatita.

Un pahar de suc de gutui este recomandat zilnic, înainte de masă, timp de 30 de zile, celor care suferă de astenie, celor cu probleme respiratorii, cardiacilor sau astenicilor.

Susbtanţele pectice din gutui sunt esenţiale în reducerea colesterolului!

Seminţele de gutui şi efectele lor terapeutice

O tartă care conţine seminţe de gutui poate contribui la vindecarea tusei urmată de o expectoraţie cu sânge, astmului, diareei sau hemoragiilor uterine.

De asemenea, pentru tuberculoză, în fază incipientă, traheită, bronşită sau angină pectorală este recomandat să te foloseşti tot de seminţele gutuilor.

La revedere, anemie!

Gutuile stimulează pofta de mâncare, tocmai de aceea sunt impuse în dieta copiilor mofturoşi sau anemici – în combinaţie cu miere de albine, morcov, mere.

În vremuri străvechi, femeile scăldau copiii prea slabi sau persoanele bolnave în decoct de gutui, acesta fiind un tratament pentru anemie, mai precis pentru activarea poftei de mancare şi a forţei fizice.

SURSA: http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/

Medicii nutritionisti considera gutuile drept o sursa semnificativa de zaharuri simple, usor asimilabile de organism, elemente minerale si vitamine.

In plus, specialistii adauga ca aceste fructe au un continut ridicat de substante pectice, cu rol important in reducerea colesterolului din organism.

Mai mult, ele ajuta la reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare si la eliminarea substantelor toxice din organism.

Expertii completeaza ca un consum regulat de gutui imbunatateste digestia.

Pentru că toamna s-a instalat deja, iar virozele respiratorii au început să afecteze din ce în ce mai multe persoane, specialiştii recomandă să mâncăm zilnic cel puţin două felii din acest fruct.

Nu doar că ne vor feri de răceli, dar previn anemia şi stimulează pofta de mâncare.

În plus, nutriţioniştii spun că o gutuie pe zi consumată reduce orice inflamaţie a gâtului, afecţiune destul de frecventă în sezonul rece, iar seminţele macinate au un efect calmant extraordinar în caz de tuse sau bronşita.

Medicii spun că 100 de grame de gutuie conţin carbohidraţi - 15,3 g; zahăr - 12,53 g; fibre - 1,9 g; grăsimi - 0,10 g; proteine - 0,4 g; apa - 83,8 g; vitamina A - 40 mg; vitamina B3 - 0,2 mg; vitamina B6 - 0,04 mg; vitamin B9 - 8 mg; vitamina C - 15,0 mg; calciu - 8 mg; fier - 0,7 mg; magneziu - 8 mg; fosfor -17 mg; potasiu - 197 mg; sodiu - 4 mg; iar valoare energetică este de 60 kcal.

Articol preluat din www.gandul.info

-->