corturi

corturile.ro

Sanatate pentru prieteni feed

Translate

Se afișează postările cu eticheta sistemul imunitar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sistemul imunitar. Afișați toate postările

marți, 20 octombrie 2015

Gutuia -nu uitati acest fruct de aur



Colorate parcă de însăşi gazda lor, toamna, gutuile au fost abandonate undeva în drumul nostru nu numai pentru plăcerea papilelor gustative, ci şi pentru beneficiile medicale pentru care sunt recunoscute şi aplaudate la scenă deschisă.
Indiferent cum le exploatăm – crude, coapte, uscate, fierte – gutuile îşi păstrează proprietăţile şi acţionează pozitiv asupra organismului.
În primul rând, ele pot duce în spate un întreg sistem imunitar, mai ales în sezonul rece!
Apoi, fără vreo pretenţie, îmbunătăţesc sistemul digestiv şi cel respirator şi, mai mult, te ajută să scapi de acnee.
Câteva bucăţele de gutui adăugate într-o salată de legume sau de fructe reprezintă un stimulator pentru digestie.
Proaspete, gutuile sunt remedii naturiste pentru buna funcţionare a ficatului, dar şi pentru afecţiunile psihice. Iar pentru pacienţii aflaţi în etapă de covalescenţă, preparatele din gutui, precum gemul, jeleul, siropul, cu aroma lor specifică, pot fi adevărate stimulente.
Mai mult, în camera bolnavilor este indicat să se ţină pe masă cel puţin două gutui.

Gutuile şi sistemul imunitar

În urmă cu 4.000 de ani, gutuile erau folosite de romani, dar şi de greci pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru stimularea potenţei. Iar strămoşii noştri ştiau foarte bine de ce luau anumite decizii: gutuile au un conţinut bogat în săruri de fier, potasiu şi magneziu.
Pe lângă aceste întăritoare, vedetele toamnei se bucură de prezenţa principiilor bioactive - taninul, pectinele – şi de influenţa vitaminelor A, B, C şi PP. Tanina, în combinaţie cu pectina, întreţine sănătatea mucoasei digestive, iar antioxidanţii din gutui sunt un real sprijin pentru radicalii liberi, reducând astfel riscul de cancer.
Un alt atu al gutuilor pleacă de la concentraţia mare de potasiu care scade presiunea vasculară.
Specialiştii au atribuit gutuilor 100 de proprietăţi, printre care se numără şi acţiunea antiinflamatoare, astringentă, analgezică, emoliantă, tonică şi expectorantă.
Cu forma lor bivalentă, între măr şi pară, gutuile mâncate dimineaţa, pe stomacul gol,întăresc gingiile şi ajută la remineralizarea dinţilor în timp ce elimină toxinele din organism şi te scapă de oboseală.
Vitamina C din compoziţia unui suc de gutui este un remediu pentru răceală, gripă(infecţii de sezon) şi încetineşte procesul de evoluţie al microelemntelor care favorizează hepatita.
Un pahar de suc de gutui este recomandat zilnic, înainte de masă, timp de 30 de zile, celor care suferă de astenie, celor cu probleme respiratoriicardiacilor sau astenicilor.
Susbtanţele pectice din gutui sunt esenţiale în reducerea colesterolului!

Seminţele de gutui şi efectele lor terapeutice

O tartă care conţine seminţe de gutui poate contribui la vindecarea tusei urmată de o expectoraţie cu sânge, astmului, diareei sau hemoragiilor uterine.
De asemenea, pentru tuberculoză, în fază incipientă, traheită, bronşită sau angină pectorală este recomandat să te foloseşti tot de seminţele gutuilor.

La revedere, anemie!

Gutuile stimulează pofta de mâncare, tocmai de aceea sunt impuse în dieta copiilor mofturoşi sau anemici – în combinaţie cu miere de albine, morcov, mere.
În vremuri străvechi, femeile scăldau copiii prea slabi sau persoanele bolnave în decoct de gutui, acesta fiind un tratament pentru anemie, mai precis pentru activarea poftei de mancare şi a forţei fizice.
SURSA: http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/
Medicii nutritionisti considera gutuile drept o sursa semnificativa de zaharuri simple, usor asimilabile de organism, elemente minerale si vitamine.

In plus, specialistii adauga ca aceste fructe au un continut ridicat de substante pectice, cu rol important in reducerea colesterolului din organism.

Mai mult, ele ajuta la reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare si la eliminarea substantelor toxice din organism.

Expertii completeaza ca un consum regulat de gutui imbunatateste digestia.
Pentru că toamna s-a instalat deja, iar virozele respiratorii au început să afecteze din ce în ce mai multe persoane, specialiştii recomandă să mâncăm zilnic cel puţin două felii din acest fruct.
Nu doar că ne vor feri de răceli, dar previn anemia şi stimulează pofta de mâncare.
În plus, nutriţioniştii spun că o gutuie pe zi consumată reduce orice inflamaţie a gâtului, afecţiune destul de frecventă în sezonul rece, iar seminţele macinate au un efect calmant extraordinar în caz de tuse sau bronşita.
Medicii spun că 100 de grame de gutuie conţin carbohidraţi - 15,3 g; zahăr - 12,53 g; fibre - 1,9 g; grăsimi - 0,10 g; proteine - 0,4 g; apa - 83,8 g; vitamina A - 40 mg; vitamina B3 - 0,2 mg; vitamina B6 - 0,04 mg; vitamin B9 - 8 mg; vitamina C - 15,0 mg; calciu - 8 mg; fier - 0,7 mg; magneziu - 8 mg; fosfor -17 mg; potasiu - 197 mg; sodiu - 4 mg; iar valoare energetică este de 60 kcal.
Articol preluat din www.gandul.info
-->

sâmbătă, 11 aprilie 2015

Anticancer : Graviola fructul din Guanabana

                                  
Graviola - fructul tepos verde din copacul Guanabana, originar din America Centrala si de Sud - are carnea alba si foarte moale, cu seminte mari si negre. Aroma sa variaza de la picant la foarte dulce. Graviola este o sursa naturala bogata de vitamina C, vitaminele din complexul B, si fibre dietetice.
Graviola are 82 de chimicale Acetogenine diferite (in 10 tipuri distincte) care ofera un sprijin puternic in chimioterapie.
Graviola este utilizata pentru a lupta impotriva infectiilor grave,  anti-cancerigen superior, intaritor al sistemului imunitar, citostatic in adenom de prostata, renal, cancer colo-rectal, carcinom pancreatic, hepatic, testicular, mamar si pulmonar.
In 1997 s-a descoperit ca Acetogeninele din Graviola au o putere de 10.000 ori mai mare decat Adriamycin(un medicament chimioterapeutic) si au avut efecte citotoxice excelente, rezultand in distrugerea completa a cancerului de colon in toate testele efectuate.
De cate ori ai incercat un fruct care s-a copt natural? Fructele noastre au fost coapte natural la soare si culese la momentul potrivit pentru a avea gustul si textura perfecta. Alege organic, alege natural, fara aditivi, conservanti, coloranti si elimina E-urile din viata ta !
Substantele chimice din planta: Au fost gasite multe componente chimice, inca din 1940, cind Graviola a inceput sa fie cercetata sistematic. Trei studii diferite au certificat actiunea antitumorala a Graviolei (1990). Substantele acetogenine din planta sunt raspunzatoare pentru aceste calitati. Patru studii din 1998 au certificat din nou actiunile antitumorale, antivirale si anticancerigene. Din grupul acetogeninelor, substanta cea mai importanta este annonaceous. In trei studii independente s-a constatat ca acetogenii au remarcabile calitati de a bloca procesele enzimatice care au loc numai in membrana celulelor cancerigene. Aceasta substanta este otravitoare doar pentru celulele cancerigene, nu si pentru cele sanatoase. 
                                                 

In 1997 Universiatatea Purdue din USA a facut public un amplu studiu care certifica aceleasi calitati anticancerigene. Se pare ca acetogeninul blocheaza sursele de energie ale celulelor cancerigene, distrugindu-le astfel (blocheaza ATP-ul). Este cunoscut ca celulele cancerigene au nevoie de foarte multa energie. Astfel, lipsite de energia necesara, celulele cancerigene mor. Tot cercetatorii de la Universitatea Purdue au aratat ca din 14 tipuri de acetogene, 13 sunt mai eficace contra cancerului de sin decit medicamentele standard administrate in aceasta afectiune (Adriamycin, Vincristine si Vinblastine).

Alte substante din Graviola sunt: annocatalin, annohexocin, annomo-nicin, annomontacin, annomuricatin 1/ B, annomuricin 1/ E, annomutacin, annonacin, annonacinone, annopentocin 1/C, cis-annonacin, cis-corossolone, cohibin 1/ D, corepoxylone, coronin, corossolin, corossolone, donhexocin, epomuricenin 1/B, gigantetrocin, gigantetrocin1/B, gigantetrocinone, gigantetronenin, goniothalamicin, isoannonacin, javoricin, montanacin, montecristin, muracin 1/G, muricapentocin, muricatalicin, muricatalin, muricatenol, muricatetrocin 1/B, muricatin C, muricin H, muricin I murico-reacin, murihexocin 3, murihexocin Ein durch C, murihexol, murisolin, robustocin, rolliniastatin 1 si 2, sabadelin, solamin, uvariamicin 1 si 4 xaticin.

Graviola a fost destul de bine cercetata si studiata. Formele de cancere in care aceasta este utila ar fi: de plamin, san, prostata (adenocarcinom), pancreas, ficat, limfom, etc. Un studiu interesant a avut loc in 2002 in Japonia (in vitro), in care soarecii carora li s-a provocat cancer de plamini au fost impartiti in trei grupe: fara medicatie, cu medicatie standard (adriamycin), si cu acetogenin din Graviola. Dupa 2 saptamini doar soarecii din grupa Graviolei erau inca cu totii in viata, iar tumorile erau cu 57,9% reduse, in comparatie cu grupa fara medicatie (4 din 5 soareci erau morti) sau din cea cu terapie standard (tumorile reduse cu 54,6%, dar jumatate din animale erau deja moarte, ne mai vorbind de gravele efecte secundare). In prezent o intraga serie de plante din aceeasi familie sunt intens cercetate in laboratoare. Principala substanta cercetata este annonacin. Astazi exista si posibilitatea sintetizarii in laborator a annonacinului, care insa se pare ca nu mai este atit de eficace ca si cel natural. 
 Aici ar mai fi de mentionat ca energia ATP, care este sustrasa celulelor cancerigene de catra acetogenis, este pe de alta parte stimulata de coenzima Q10 (antioxidant), si de aceea nu se administraza simultan Graviola cu coenzima Q10.

Sursa: http://www.fructetropicale.ro/