Gutuia -nu uitati acest fruct de aur

Colorate parcă de însăşi gazda lor, toamna, gutuile au fost abandonate undeva în drumul nostru nu numai pentru plăcerea papilelor gustative, ci şi pentru beneficiile medicale pentru care sunt recunoscute şi aplaudate la scenă deschisă.

Indiferent cum le exploatăm – crude, coapte, uscate, fierte – gutuile îşi păstrează proprietăţile şi acţionează pozitiv asupra organismului.

În primul rând, ele pot duce în spate un întreg sistem imunitar, mai ales în sezonul rece!

Apoi, fără vreo pretenţie, îmbunătăţesc sistemul digestiv şi cel respirator şi, mai mult, te ajută să scapi de acnee.
Câteva bucăţele de gutui adăugate într-o salată de legume sau de fructe reprezintă un stimulator pentru digestie.

Proaspete, gutuile sunt remedii naturiste pentru buna funcţionare a ficatului, dar şi pentru afecţiunile psihice. Iar pentru pacienţii aflaţi în etapă de covalescenţă, preparatele din gutui, precum gemul, jeleul, siropul, cu aroma lor specifică, pot fi adevărate stimulente.

Mai mult, în camera bolnavilor este indicat să se ţină pe masă cel puţin două gutui.

Gutuile şi sistemul imunitar

În urmă cu 4.000 de ani, gutuile erau folosite de romani, dar şi de greci pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru stimularea potenţei. Iar strămoşii noştri ştiau foarte bine de ce luau anumite decizii: gutuile au un conţinut bogat în săruri de fier, potasiu şi magneziu.

Pe lângă aceste întăritoare, vedetele toamnei se bucură de prezenţa principiilor bioactive - taninul, pectinele – şi de influenţa vitaminelor A, B, C şi PP. Tanina, în combinaţie cu pectina, întreţine sănătatea mucoasei digestive, iar antioxidanţii din gutui sunt un real sprijin pentru radicalii liberi, reducând astfel riscul de cancer.

Un alt atu al gutuilor pleacă de la concentraţia mare de potasiu care scade presiunea vasculară.

Specialiştii au atribuit gutuilor 100 de proprietăţi, printre care se numără şi acţiunea antiinflamatoare, astringentă, analgezică, emoliantă, tonică şi expectorantă.

Cu forma lor bivalentă, între măr şi pară, gutuile mâncate dimineaţa, pe stomacul gol,întăresc gingiile şi ajută la remineralizarea dinţilor în timp ce elimină toxinele din organism şi te scapă de oboseală.

Vitamina C din compoziţia unui suc de gutui este un remediu pentru răceală, gripă(infecţii de sezon) şi încetineşte procesul de evoluţie al microelemntelor care favorizează hepatita.

Un pahar de suc de gutui este recomandat zilnic, înainte de masă, timp de 30 de zile, celor care suferă de astenie, celor cu probleme respiratorii, cardiacilor sau astenicilor.

Susbtanţele pectice din gutui sunt esenţiale în reducerea colesterolului!

Seminţele de gutui şi efectele lor terapeutice

O tartă care conţine seminţe de gutui poate contribui la vindecarea tusei urmată de o expectoraţie cu sânge, astmului, diareei sau hemoragiilor uterine.

De asemenea, pentru tuberculoză, în fază incipientă, traheită, bronşită sau angină pectorală este recomandat să te foloseşti tot de seminţele gutuilor.

La revedere, anemie!

Gutuile stimulează pofta de mâncare, tocmai de aceea sunt impuse în dieta copiilor mofturoşi sau anemici – în combinaţie cu miere de albine, morcov, mere.

În vremuri străvechi, femeile scăldau copiii prea slabi sau persoanele bolnave în decoct de gutui, acesta fiind un tratament pentru anemie, mai precis pentru activarea poftei de mancare şi a forţei fizice.

SURSA: http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/

Medicii nutritionisti considera gutuile drept o sursa semnificativa de zaharuri simple, usor asimilabile de organism, elemente minerale si vitamine.

In plus, specialistii adauga ca aceste fructe au un continut ridicat de substante pectice, cu rol important in reducerea colesterolului din organism.

Mai mult, ele ajuta la reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare si la eliminarea substantelor toxice din organism.

Expertii completeaza ca un consum regulat de gutui imbunatateste digestia.

Pentru că toamna s-a instalat deja, iar virozele respiratorii au început să afecteze din ce în ce mai multe persoane, specialiştii recomandă să mâncăm zilnic cel puţin două felii din acest fruct.

Nu doar că ne vor feri de răceli, dar previn anemia şi stimulează pofta de mâncare.

În plus, nutriţioniştii spun că o gutuie pe zi consumată reduce orice inflamaţie a gâtului, afecţiune destul de frecventă în sezonul rece, iar seminţele macinate au un efect calmant extraordinar în caz de tuse sau bronşita.

Medicii spun că 100 de grame de gutuie conţin carbohidraţi - 15,3 g; zahăr - 12,53 g; fibre - 1,9 g; grăsimi - 0,10 g; proteine - 0,4 g; apa - 83,8 g; vitamina A - 40 mg; vitamina B3 - 0,2 mg; vitamina B6 - 0,04 mg; vitamin B9 - 8 mg; vitamina C - 15,0 mg; calciu - 8 mg; fier - 0,7 mg; magneziu - 8 mg; fosfor -17 mg; potasiu - 197 mg; sodiu - 4 mg; iar valoare energetică este de 60 kcal.

Articol preluat din www.gandul.info

-->

Flori de tei -parfum si virtuti terapeutice

               

Încă din cele mai vechi timpuri, teiul este recunoscut pentru calităţile sale terapeutice extraordinare iar mirosul emanat de florile de tei este încântător, acesta resimţindu-se din plin spre sfârşit de primăvară.

Popoarele teutonice considerau acest arbore sacru iar celţii îl priveau ca pe un simbol al altruismului deoarece se credea că sub influenţa miresmei sale îmbătătoare oamenii spun doar adevărul. De unde şi ritualul din timpurile medievale, când îndrăgostiţii îşi jurau iubire eternă la umbra unui tei înflorit...

Să revenim în vremurile noastre, când acest splendid arbore semeţ ne învăluie cu parfumul lui seducător în tumultul vieţii agitate de oraş şi să descoperim de ce sunt florile de tei atât de apreciate.

În primul rând, trebuie să ştiţi că florile de tei şi ceaiul obţinut din acestea au numeroase virtuţi terapeutice care pot ajuta la ameliorarea a numeroase probleme de sănătate.

Florile de tei au în compoziţie un anumit tip de zahăr (care deosebeşte acest ceai de restul prin dulceaţa sa naturală), acid galic şi catecol, precum şi ulei esenţial numit farnesol, care conferă plantelor proprietăţi neurosedative şi antispastice, reducând inflamaţiile de la nivelul aparatului respirator şi fiind astfel de mare ajutor celor care suferă de viroze sau răceli.

Datorită substanţelor active din plantă, ceaiul de tei este folosit ca sedativ uşor şi este recomandat să fie băut cu 30 de minute înainte de culcare, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu tulburări de somn şi stări de nervozitate şi anxietate.

De asemenea, ceaiul de tei ajută la ameliorarea migrenelor şi promovează o digestie sănătoasă, atunci când este asociat cu ceaiul de muşeţel sau de mentă, tratează constipaţia şi diareea şi previne deterioarea celulară, graţie flavonoidelor cu rol de protecţie împotriva radicalilor liberi, care sunt principalii factori în apariţia bolilor grave.

Ceaiul de tei amestecat cu bicarbonat de sodiu este folosit şi la gargară, pentru tratamentulinflamaţiilor amigdalelor şi în caz de tuse convulsivă.

În cosmetică, florile de tei sunt folosite în combinaţie cu florile de albăstrele pentrucomprese împotriva cearcănelor şi ca remediu pentru ochii obosiţi şi umflaţi. În plus, florile de tei măcinate amestecate cu lapte şi ovăz constituie o excelentă mască de faţă cu proprietăţi de revigorare şi hidratare a tenului tern, palid, lipsit de strălucire.

                                          

Ceaiul de tei este indicat şi în curele de slăbire deoarece are efect diuretic şi ajută la eliminarea retenţiei de apă din organism, creşte uşor temperatura corpului şi ne ajută să transpirăm mai mult, scăpându-ne în acest mod de toxinele din corp.

Pentru persoanele care se confruntă cu afecţiuni renale, ceaiul de tei este de asemenea indicat pentru că are proprietatea de a trata incontinenţa şi previne formarea pietrelor la rinichi.

Din nectarul florilor arborelui de tei se poate obţine mierea, a cărei culoare poate varia de la galben deschis la portocaliu închis şi care areun miros dulce lemnos, uşor de recunoscut. Acest tip de miere este considerată una dintre cele mai bune deoarece este foarte bogată în vitamina B, aminoacizi şi antioxidanţi.

Printre proprietăţile curative ale mierii de tei se numără cele antiseptice şi antiinflamatorii, care fac din acest aliment un tratament naturist eficient în caz de răceală, gripă, tuse şi crampe abdominale.

           

Deşi teiul prezintă atât de multe beneficii, această plantă destinată relaxării nu este recomandată tuturor persoanelor, mai ales celor care urmează un tratament medicamentos. Înainte de a consuma ceai de tei pentru beneficiile sale, orice persoană trebuie să consulte medicul, care îi va prezenta toate avantajele dar şi dezavantajele acestei terapii cu flori de tei.

Printre persoanele care nu trebuie să consume ceai se numără gravidele (în special în ultimul trimestru de sarcină, pentru că substanţele din tei subţiază sângele şi creşte riscul de hemoragie postpartum), pacienţii cu anemie (împiedică absorbţia de fier), cardiacii (poate accelera ritmul cardiac) şi şoferii (teiul poate produce ameţeală şi stare de somnolenţă).

SURSA : http://www.csid.ro/health/