Panaritiu: simptome, cauze, diagnostic si tratament

Panariţiu este denumirea pentru infecţia acută de la o mână sau de la un picior (în cazuri rare). Afecţiunea este destul de frecventă şi se produce ca urmare a pătrunderii unui germene (stafilococ) într-unul din degete ca urmare a unei plăgi sau înţepături.

Panariţiul poate fi de două tipuri: superficial şi profund. Panariţiul superficial se găseşte pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei şi chiar la înălţimea primei sau celei de-a doua falange. Panariţiul superficial este o inflamaţie care evolua în câteva ore sau în câteva zile şi presupune creşterea în volum a degetului, înroşirea acestuia şi o durere zvâcnitoare ce poate provoca insomnie şi febră. Panariţiul profund se manifestă atunci când un germene este introdus în teaca tendoanelor flectoare ale degetelor sau ca urmare a unei complicaţii a panariţiului superficial. În acest caz infecţia poate atinge osul unei falange (osteita), unul sau mai multe tendoane ale degetului cu teaca lor, o articulaţie dintre două falange (artrita) sau chiar întreaga mână (flegmon). Inflamaţia este intensă şi se manifestă prin imposibilitatea de a mişca degetele în cauză. Această situaţie intervine atunci când este afectată teaca tendonului flector şi antrenează deformarea dureroasă a degetului, în cârlig.

Panariţiul poartă numele şi de paronichie şi înseamnă cam 35% din toate infecţiile mâinilor. Există anumite persoane care sunt susceptibile de a dezvolta afecţiunea, mai precis cei care au profesii ce necesită imersia prelungită a mâinilor în apă, persoanele imunosupresate, cei cu HIV sau cei care sunt supuşi terapiei steroidice.

Simptome

Principalele simptome ale panaritiului sunt durere, sensibilitate şi tumefierea faldului lateral al unghiei. Dacă nu este tratată infecţiapoate afecta unghia de jur-împrejur. Paronichia cronică se manifestă circa şase săptămâni iar durerea, inflamaţia şi eritemul apar periodic. Paronichia cronică este determinată în principal de Candida albicans.Există şi alte situaţii care duc la prezenţa unor anomalii ale faldurilor unghiei şi implicit la apariţia paronichiei, cum ar fi psoriazisul, candidoza cutanată şi toxicitatea medicamentoasă. Ocomplicaţie a panaritiului profund este septicemia, situaţie în care germenii şi toxinele pătrund în circulaţia sanguină. Pătrunderea germenilor şi toxinelor în sânge este însoţită de stări febrile şi frisoane.

Paronichia poate apărea la pacienţi de orice vârstă. Există anumite condiţii patologice de fond care predispun la paronichie. Acestea fac referire la diabet, obezitate, imunosupresie sau defecte imunologice.  

Diagnostic

Pentru punerea diagnosticului de paronichie este necesară efectuarea unor studii de laborator. Acestea includ coloraţia Gram(ajută la identificarea bacteriei),tratarea cu potasiu hidroxid, tratament Tzanck (infecţie herpetică).

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: candidoza, celulita, dermatita de contact, manifestări cutanate ale HIV, herpes, onicoliza, cercinom cuamos celular, pemfigus vulgaris.

Prevenirea afecţiunii

Prevenţia constă în folosirea unor mănuşi în timpul activităţilor care prezintă risc de înţepătură şi respectarea unei igiene minuţioase în momentul realizării manechiurii.

Tratamentul paronichiei

Pentru paronichia acută tratamentul constă în realizarea unor băi calde ale degetului de 3-4 ori pe zi până la dispariţia simptomelor. În acest timp pot fi administrate şi antibiotice orale. Dacă în urma administrării acestui tratament paronichia nu dispare atunci ea trebuie drenată.

Pentru tratarea paronichiei cronice pacientul trebuie să respecte, în fază iniţială, câteva sfaturi care presupun evitarea expunerii la medii umede sau la iritanţi ai pielii. Leziunile trebuie menţinute uscate. Cazurile uşoare se pot trata cu comprese calde. Totodată, în fază iniţială, afecţiunea poate fi tratată cu antifungice topice. Pacienţii aflaţi în stare severă pot beneficia de ketoconazale şi fluconazale. Un tratament mai agresiv este necesar pentru persoanele care au diabet sau cei imunocompromişi. Există şi terapia chirurgicală pentru paronichie.

SURSA : http://www.sanatateatv.ro/

Beneficiile tratamentului cu petale de trandafir

Trandafirul este pretuit inca din antichitate nu numai pentru rolul sau decorativ sau parfumul sau. Poate nu stiai, insa trandafirii sunt plante pe care le poti folosi foarte usor in bucatarie, sub forma de ceai, dulceata, sirop sau serbet. Intrucat este deosebit de bogat in vitaminele A, B, C, D si E, ceaiul este folosit in tratarea problemelor digestive, iar uleiul esential de trandafir este un bun antidepresiv, ajutand la calmarea si ridicarea tonusului organismului.
Iata care sunt beneficiile tratamentului cu petale de trandafir.

1. Detoxifica organismul
                                             
Petalele de trandafir contin antioxidanti, flavonoide, vitamina C si acizi citrici benefici pentru organismul tau. Daca vrei sa elimini toxinele din corp incepe o dieta in care sa incluzi si o cana de ceai de petale de trandafiri zilnic. In plus, acest lichid te ajuta sa scazi febra si iti creste rezistenta organismului.

2. Te scapa de durerile de mastita

Daca alaptezi si ai facut mastita, o inflamatie a sanului, ceaiul de trandafiri te scapa de durerea provocata de aceasta afectiune.

3. Te ajuta in tratamenul dischineziei biliare

Tot ceaiul de petale de trandafiri te ajuta in tratamentul "bilei lenese", asa cum mai este cunoscuta dischinezia biliara. O cana de ceai te ajuta sa ai o digestia usoara si inlatura senzatia de voma.

Totodata, infuzia de petale de trandafir, bogate in vitaminele A, B, C, D si E, acid malic si citric, zinc, calciu, fier, fosfor si fructoza, ajuta la deblocarea cailor respiratorii.

4. Au efect diuretic

Daca ai probleme cu tranzitul intestinal, te poti bucura de beneficiile trandafirului, caci acelasi ceai are un efect diuretic, tonic digestiv si iti reface flora intestinala.

5. Reduc inflamatia si durerea articulara

Pudra obtinuta din fructul trandafirului ajuta la reducerea inflamatiei si durerii cauzate de osteoartrita. Pe langa virtutile ceaiului preparat din petale, cel obtinut din fructele trandafirului poate ajuta in tratamentul infectiei urinare.

6. Au efect antidepresiv

Poate fi folosit in mai multe moduri pentru tratarea insomniilor si depresiei. Astfel, aroma uleiului de trandafiri se poate inhala de mai multe ori pe parcursul zilei, in timp ce siropul de petale de trandafiri are rol calmant, fiind un bun remediu in tratarea starilor de oboseala si de depresie. Se consuma seara, inainte de culcare si in momentele in care esti lipsit de energie si apatic.

7. Cresc libidoul

Petalele de trandafir, consumate proaspate, contribuie si la cresterea libidoului! Au efect afrodisiac si ajuta la buna functionare a sistemului reproducator.

8. Iti protejeaza si catifeleaza pielea

Acest tip de ulei, inclus in masaj, ajuta la refacerea tesuturilor si stimuleaza productia de colagen. Pentru o piele catifelata alege varianta pura, fara solventi, chiar daca este mai scumpa (pentru o cantitate mica, de cateva miligrame de ulei, sunt necesare mii de flori).

9. Te ajuta sa ai un ten perfect

Apa de roze este benefica daca ai tenul uscat, predispus aparitiei ridurilor. Curata-ti tenul cu apa de roze pentru a reduce roseata si a revigora pana si cea mai sensibila epiderma.




10.Trandafirul de dulceata

În afara calităţilor sale estetice, trandafirul de dulceaţă are nenumărate alte proprietăţi. Florile de trandafir conţin ulei eteric şi tanini, au efecte cicatrizante, antidiareice, antidizenterice, astringente, antihemoragice, antihelmintice, antiinflamatorii, dezinfectante, antipiretice, antiseptice, antimicotice, aromatizante, fortifiante, mineralizante şi tonice. Acestea sunt indicate în gripă, bronşite, răceli, astm bronşic, hiperhidroză, laringită, micoze bucale şi vaginale, afte, faringite, amigdalite, stomatite, diaree cronică şi dizenterie, hemoroizi, angină pectorală, acnee, plăgi, leucoree, iritaţii oculare, ori la nivelul pleoapelor sau în conjunctivite.
 
Ceaiul din petale proaspete de trandafir se întrebuinţează în tratamentul astmului, în hemoptizie, dizenterie şi gripă. Mierea de trandafiri este recomandată în tratarea bolnavilor cu angină pectorală şi diaree cronică. Infuzia din flori de trandafir roşu este utilizată pentru clisme şi spălături vaginale, în leucoree, vaginită, dar şi în combaterea scurgerilor vaginale. Datorită conţinutului ridicat în principii active antidepresive şi anxiolitice, măceratul la rece din petale sau pulbere uscată, plasat sublingual, de patru ori pe zi, are efecte benefice în tratamentul depresiilor psihice, stres, anxietate. 


SURSA : http://www.ele.ro/sanatate/
              http://www.ziuaconstanta.ro/

Semnale de avertizare ce se ascund în spatele bolilor (I)

Atunci când ne îmbolnăvim, corpul nostru ne vorbește, de fapt, despre problemele cu care ne confruntăm, dar pe care, inconștient sau nu, le ignorăm. Alergiile, amețelile, anorexia, bulimia, cancerul, febra, durerile de gât, de nas, de urechi, de ochi, inflamațiile, chisturile, migrenele, nodulii, sciatica, spasmofilia, tumorile și multe alte suferințe ne semnalează că în ființa noastră interioară se exprimă tensiuni profunde provocate de atitudinea noastră față de oameni și de situații.

De ce? Răspunsul la această întrebare îl găsim în cartea lui Michel Odoul, Ghidul complet al durerilor fizice, Terapii psihoenergetice.

ULCERUL, boală profesională

Michel Odoul susține că suferințele digestive ne vorbesc despre dificultățile noastre de a înghiți, de a digera și de a asimila ceea ce se petrece în viața noastră. Slaba funcționare a stomacului, de exemplu, se poate traduce prin dificultăți financiare sau profesionale, școlare sau judiciare.

„Ulcerul apare adesea din pricina dificultăților profesionale, acesta fiind mult timp «boala preferată» a oamenilor de afaceri. Aciditatea gastrică, ulcerul sau chiar cancerul pot exprima dificultatea de a digera ceea ce trăim, șocurile vieții sau situațiile care nu ne satisfac. Voma este semnul suplimentar al respingerii , al refuzului unei situații“, explică Michel Odoul în cartea sa.

DIABETUL poate apărea din cauza unor șocuri psihice

Dacă ai o suferință la nivelul splinei or a pancreasului, este bine să știi că este posibil să te afli în categoria celor care au tendința de a trece prin viață într-un mod mult prea rezonabil, mai exact lăsând prea puțin loc plăcerilor și bucuriilor, potrivit lui Odoul.

„Grijile materiale interiorizate și angoasele obsesionale, frica de a lipsi sau de a nu ști, de a nu fi la înălțime sunt vulnerabilități exprimate prin probleme pancreatice sau ale splinei. Tendința de a trăi în trecut din teama de a nu gestiona prezentul se poate manifesta prin tensiuni sau boli ale acestor organe“, este de părere Michel Odoul.

Nu mai există niciun dubiu că dezechilibrele pancreatice pot lua două forme: hipoglicemia și hiperglicemia sau diabetul (excesul de zahăr în sânge). „Zahărul“ în viața noastră, explică Odoul, este dulceața, politețea care, prin extensie, devin o dovadă de dragoste sau de recunoștință. Așadar, prezența excesivă a zahărului în sânge, cum se întâmplă la diabetici, indică faptul că există dificultăți în guvernarea, trăirea sau obținerea lucrurilor frumoase în viața noastră.

Prezența diabetului poate însemna că o persoană a avut un tată excesiv, uneori chiar injust, și că a găsit refugiu în „dulceața“ protectoare a mamei. Odoul este de părere că hrana devine astfel un paliativ, iar diabetul, concluzia logică a unei luări progresive, dar sigure, în greutate. De asemenea, diabetul poate să apară și în urma unor șocuri psihice puternice, în timpul cărora persoana în cauză este confruntată cu distrugerea brutală a securității sau a credințelor afective.

Hipoglicemia (insuficiența zahărului din sânge), în schimb, ne vorbește despre dificultatea de a primi, de a accepta sau de a gândi că avem dreptul la tandrețe.

“Este cazul frecvent al copiilor nedoriți de mamă sau al căror tată a fost «absent». Inexistența refugiului matern produce, împreună cu hrana, un amalgam negativ, pe care nu îl iubim, chiar nu îl acceptăm (anorexie) sau pe care îl asimilăm numai din necesitate, făcând acest lucru fără plăcere și fără tandrețe, cu minimum de «zahăr»“, ne explică Michel Odoul.

Mânia îmbolnăvește FICATUL

Ficatul este un organ extrem de important, deoarece joacă un rol esențial în digestie, dar asigură și altă activitate foarte importantă: filtrarea sângelui. Problemele hepatice, susține Odoul, trebuie să fie un semnal important de alarmă că ne este greu să «digerăm» ceva în viață, dar cu o nuanță mai fină decât stomacul.

Emoția principală asociată cu ficatul este mânia. Odoul susține că de fiecare dată când ne „reglăm“ problemele cu lumea exterioară enervându-ne peste măsură, toate forțele ficatului se mobilizează în această direcție, privindu-l de energia necesară funcționării sale.

„În faza digestivă, ficatul își va juca rolul cât mai corect. Însă, stările dese de furie sau păstrate sistematic în interior vor condensa energia din ficat, riscând să devină patologii, precum ciroza, chisturile și chiar cancerul“, scrie Odoul în cartea sa, Ghidul complet al durerilor fizice, Terapii psihoenergetice.

În plus, neacceptarea sentimentelor, a emoțiilor or a ceea ce ne transmit alții se pot materializa tot într-o suferință a ficatului. Ficatul este organ Yin și reprezintă sentimentele care privesc ființa profundă. În contrapondere, vezica biliară, care este conexată de ficat, este Yang, iar suferințele ei țin de ființa socială.

Participând la digerarea alimentelor, vezica biliară joacă un rol echivalent și în procesul„digerării“ psihologice a evenimentelor din viața noastră.

„Suferințele vezicii biliare ne vorbesc despre dificultatea de a ne domina sentimentele și de a le clarifica. Ne aflăm în dinamica Yang, adică în raport cu exteriorul. «Care este locul meu?», «Oare sunt recunoscut de ceilalți, sunt iubit pentru ceea ce fac și reprezint?», iată întrebări despre care ne vorbesc tensiunile vezicii biliare. Tot vulnerabilitățile acestui organ vital sunt indicii despre mânia violentă care însoțește perioadele dificile, mai ales atunci când trăim un sentiment de injustiție față de noi însăși. Justificarea actelor este, de asemenea, prezentă că atât mai mult cu cât nu poartă mereu însemnele sincerității sau ale adevărului“, este de părere Michel Odoul.

Acesta mai atrage atenția că suferințele vezicii biliare pot să însemne și faptul că simțul dreptății și al adevărului nu este clar conturat sau, din contra, este excesiv și pot fi un indiciu că avem tendința de a-i constrânge, de a-i folosi sau chiar manipula pe ceilalți, sistemtic, invocând, desigur, cele mai bune motive.

Michel Odoul ne îndeamnă să dăm un sens suferințelor noastre și să cercetăm ce vor să ne avertizeze în loc să căutăm cu disperare mijloace pentru a le „reduce la tăcere“.

În partea a doua a textului vom descifra ce mesaje ascund suferințele plămânilor, ale pielii, rinichilor, ale inimii și creierului, precum și sistemul reproducător.

 SURSA : http://blog.aimgroup.ro/  

                                          

Patrunjelul aliment medicament

Patrunjelul este considerat cea mai populara garnitura din lume. Patrunjelul a fost initial cultivat in Europa si Orientul
Mijlociu, dar a devenit esential in bucataria americana. Aceasta planta are beneficii remarcabile de vindecare si purificare a sangelui care o clasifica in calitate de superaliment.

Patrunjelul a fost respectat dea-a lungul istoriei si a fost folosit atat pentru scopuri culinare, cat si pentru cele medicinale. Grecii faceau coronite de patrunjel pentru a le acorda campionilor lor sportivi. A fost utilizat pentru celebrarea Pastelui evreiesc, ca semn al renasterii din primavara. Romanii il utilizau pentru a deodoriza cadavrele inaintea funerariilor.

                                    

Patrunjelul contine o combinatie unica de nutrienti care il fac un puternic superaliment. Uleiul volatil contine miristicina, limonen, eugenol, iar alfa-tujenul s-a demonstrat ca inhiba formarea celulelor tumorale. In plus, patrunjelul este bogat in flavonoizi – inclusiv apiina, apigenina, crizoeriol si luteolina care au puternice proprietati antioxidante.

Patrunjelul mai contine de trei ori cantitatea de vitamina C pe volum comparativ cu portocala. Vitamina C este extrem de importanta pentru functia imuna si mentinerea tanara a pielii si a articulatiilor. In plus, contine antioxidantii carotenoizi, luteina si zeaxantina, care amplifica functionarea ochiului si ajuta la neutralizarea vatamarilor provocate de radiatia ultravioleta.

Patrunjelul este superbogat in clorofila

Patrunjelul este superbogat in clorofila, substanta ce produce energia care confera plantelor si ierburilor culoarea lor verde caracteristica. Clorofila ajuta la alcalinizarea corpului, la purificarea sangelui si la formarea noilor globule rosii. In plus, clorofila si flavonoizii din patrunjel ajuta la amplificarea formarii de glutation. Niveluri inalte de glutation celular ajuta corpul la detoxifiere si vindecare eficiente.

Prin aceste proprietati, patrunjelul este capabil sa imbunatateasca proprietatile de oxigenare ale celulelor. Oxigenare sporita=energie celulara sporita=mecanisme de detoxificare si vindecare amplificate.

Patrunjelul este o sursa fantastica de acid folic, care este crucial pentru abilitatea lui de a reduce nivelurile de homocisteina. Homocisteina este un mediator inflamator care este corelat cu boala cardiovasculara si degenerarea creierului. Acidul folic este de asemenea important pentru femeile insarcinate si joaca un rol critic in dezvoltarea fetala. Este de asemenea un important factor nutritiv pentru prevenirea cancerului.

Patrunjelul este de asemenea cunoscut ca un diuretic puternic ce reduce presiunea sanguina si amplifica functionarea rinichilor. Patrunjelul sporeste indeosebi eliminarea sodiului si a apei prin urina si sporeste reabsorbtia potasiului in rinichi. Aceasta functie este deosebit de folositoare pentru oricine cu o circulatie sanguina cu probleme, umflarea membrelor, celulita si alte probleme cardiovasculare.

Patrunjelul facut suc se crede ca stimuleaza contractiile uterine in perioada travaliului natal. Acest suc a mai fost folosit si pentru a amplifica textura pielii si parului. Se mai crede ca reduce inflamatiile si formarea de mucus in corp. De aceea multi vad rezultate atunci cand folosesc patrunjelul pentru a reduce simptomele de astm, alergii, bronsita si infectii ale tractului urinar.
Continutul bogat in clorofila improspateaza mirosul corporal si pe cel al respiratiei. Clorofila actioneaza ca antimutagen si reduce numarul de bacterii ce provoaca mirosul si care sunt responsabile pentru producerea mirosului urat corporal si al respiratiei. Patrunjelul se combina bine cu usturoiul si ceapa, si reduce puternicul miros corporal cu tenta de acru pe care aceste alimente bogate in sulf se stie ca il produc.

Patrunjelul inmuiat in otet de mere este deosebit de folositor in reducerea mirosului corporal si imbunatatirea functiei digestive. Acizii naturali, clorofila si enzimele prezente in aceasta combinatie alimentara, toate actioneaza in sinergie pentru a amplifica actiunea microflorei intestinale. Acesta este unul dintre cele mai bune ajutoare pentru neutralizarea refluxului acid, gazelor si balonarii.
citeste : Ceaiul de musetel, proprietăti impresionante pentru sănătate

SURSA : http://viataverdeviu.ro/