Capaceala reuseste sa regleze metabolismul organismului

Acest produs natural are o importanta medicala greu de egalat.

Capaceala este capacul de la fagure, cu care albinele „sigileaza” mierea depusa in fiecare celula a stupului pentru a-i conserva calitatile terapeutice. La inceput, mierea are un continut de apa destul de ridicat; de aceea, albinele sunt preocupate sa elimine excesul de apa si muta mierea din celula in celula, pana cand cantitatea de apa se reduce in proportie de 18% .

In acest moment, pentru a pastra mierea in stup si calitatile ei curative, albinele sigileaza fiecare fagure cu capacele facute din straturi alternative de ceara si propolis. Ceara contribuie la o buna sigilare a fagurilor, impiedicand patrunderea aerului si a invadatorilor in stup, iar propolisul sterilizeaza mierea.

„Cand fagurele este capacit in proportie de 2/3, apicultorul stie ca trebuie sa recolteze mierea. El foloseste un cutit special cu ajutorul caruia indeparteaza capacele, iar produsul obtinut se numeste capaceala”, precizeaza apicultorul Mihai Militaru.

                                 

Totodata, celelalte substante continute de capaceala: mierea, enzimele si antibioticele naturale au rol antibiotic si conservant.
Cum se administreaza

Datorita substantelor active din compozitie, capaceala reuseste sa regleze metabolismul organismului, sa amelioreze si sa vindece multe boli. Aceasta comoara a stupului, capaceala, se consuma prin mestecare pana cand ceara se topeste in gura.

Totodata, acest remediu intervine in igiena orala (in cazul stomatitei si paradontozei), vindeca bolile respiratorii (laringita, faringita, astmul), de ficat, creste si mentine vitalitatea organismului. De asemenea, miraculosul produs apicol are si efect de lubrifiere a vaselor de sange, fiind de mare ajutor in cazul persoanelor care se confrunta cu probleme ale aparatului circulator.

Tinand seama de calitatile genetice ale rasei de albine, specialistii disting doua feluri de capaceala: capaceala uscata (care contine putina miere-cand intre capaceala si miere exista si o perna de aer) si capaceala umeda (cu un continut mai mare de miere).

                                              

                                       

                         

Bine de stiut

Cine doreste sa urmeze un tratament cu capaceala, trebuie sa verifice cu rigoare sursa de unde procura produsul apicol.

Exista apicultori care pacalesc consumatorii: ei zdrobesc fagurii de miere pe care-i comercializeaza ca fiind capaceala. Dar capaceala are calitati terapeutice superioare in comparatie cu fagurii de miere.

Din pacate, din lipsa de informatie, miraculosul medicament, realizat in farmacia stupului, este mai putin consumat de populatie.

Vezi si : Mierea-aliment si medicament

SURSA : http://ampress.ro/

                                          

Semnale de avertizare ce se ascund în spatele bolilor (I)

Atunci când ne îmbolnăvim, corpul nostru ne vorbește, de fapt, despre problemele cu care ne confruntăm, dar pe care, inconștient sau nu, le ignorăm. Alergiile, amețelile, anorexia, bulimia, cancerul, febra, durerile de gât, de nas, de urechi, de ochi, inflamațiile, chisturile, migrenele, nodulii, sciatica, spasmofilia, tumorile și multe alte suferințe ne semnalează că în ființa noastră interioară se exprimă tensiuni profunde provocate de atitudinea noastră față de oameni și de situații.

De ce? Răspunsul la această întrebare îl găsim în cartea lui Michel Odoul, Ghidul complet al durerilor fizice, Terapii psihoenergetice.

ULCERUL, boală profesională

Michel Odoul susține că suferințele digestive ne vorbesc despre dificultățile noastre de a înghiți, de a digera și de a asimila ceea ce se petrece în viața noastră. Slaba funcționare a stomacului, de exemplu, se poate traduce prin dificultăți financiare sau profesionale, școlare sau judiciare.

„Ulcerul apare adesea din pricina dificultăților profesionale, acesta fiind mult timp «boala preferată» a oamenilor de afaceri. Aciditatea gastrică, ulcerul sau chiar cancerul pot exprima dificultatea de a digera ceea ce trăim, șocurile vieții sau situațiile care nu ne satisfac. Voma este semnul suplimentar al respingerii , al refuzului unei situații“, explică Michel Odoul în cartea sa.

DIABETUL poate apărea din cauza unor șocuri psihice

Dacă ai o suferință la nivelul splinei or a pancreasului, este bine să știi că este posibil să te afli în categoria celor care au tendința de a trece prin viață într-un mod mult prea rezonabil, mai exact lăsând prea puțin loc plăcerilor și bucuriilor, potrivit lui Odoul.

„Grijile materiale interiorizate și angoasele obsesionale, frica de a lipsi sau de a nu ști, de a nu fi la înălțime sunt vulnerabilități exprimate prin probleme pancreatice sau ale splinei. Tendința de a trăi în trecut din teama de a nu gestiona prezentul se poate manifesta prin tensiuni sau boli ale acestor organe“, este de părere Michel Odoul.

Nu mai există niciun dubiu că dezechilibrele pancreatice pot lua două forme: hipoglicemia și hiperglicemia sau diabetul (excesul de zahăr în sânge). „Zahărul“ în viața noastră, explică Odoul, este dulceața, politețea care, prin extensie, devin o dovadă de dragoste sau de recunoștință. Așadar, prezența excesivă a zahărului în sânge, cum se întâmplă la diabetici, indică faptul că există dificultăți în guvernarea, trăirea sau obținerea lucrurilor frumoase în viața noastră.

Prezența diabetului poate însemna că o persoană a avut un tată excesiv, uneori chiar injust, și că a găsit refugiu în „dulceața“ protectoare a mamei. Odoul este de părere că hrana devine astfel un paliativ, iar diabetul, concluzia logică a unei luări progresive, dar sigure, în greutate. De asemenea, diabetul poate să apară și în urma unor șocuri psihice puternice, în timpul cărora persoana în cauză este confruntată cu distrugerea brutală a securității sau a credințelor afective.

Hipoglicemia (insuficiența zahărului din sânge), în schimb, ne vorbește despre dificultatea de a primi, de a accepta sau de a gândi că avem dreptul la tandrețe.

“Este cazul frecvent al copiilor nedoriți de mamă sau al căror tată a fost «absent». Inexistența refugiului matern produce, împreună cu hrana, un amalgam negativ, pe care nu îl iubim, chiar nu îl acceptăm (anorexie) sau pe care îl asimilăm numai din necesitate, făcând acest lucru fără plăcere și fără tandrețe, cu minimum de «zahăr»“, ne explică Michel Odoul.

Mânia îmbolnăvește FICATUL

Ficatul este un organ extrem de important, deoarece joacă un rol esențial în digestie, dar asigură și altă activitate foarte importantă: filtrarea sângelui. Problemele hepatice, susține Odoul, trebuie să fie un semnal important de alarmă că ne este greu să «digerăm» ceva în viață, dar cu o nuanță mai fină decât stomacul.

Emoția principală asociată cu ficatul este mânia. Odoul susține că de fiecare dată când ne „reglăm“ problemele cu lumea exterioară enervându-ne peste măsură, toate forțele ficatului se mobilizează în această direcție, privindu-l de energia necesară funcționării sale.

„În faza digestivă, ficatul își va juca rolul cât mai corect. Însă, stările dese de furie sau păstrate sistematic în interior vor condensa energia din ficat, riscând să devină patologii, precum ciroza, chisturile și chiar cancerul“, scrie Odoul în cartea sa, Ghidul complet al durerilor fizice, Terapii psihoenergetice.

În plus, neacceptarea sentimentelor, a emoțiilor or a ceea ce ne transmit alții se pot materializa tot într-o suferință a ficatului. Ficatul este organ Yin și reprezintă sentimentele care privesc ființa profundă. În contrapondere, vezica biliară, care este conexată de ficat, este Yang, iar suferințele ei țin de ființa socială.

Participând la digerarea alimentelor, vezica biliară joacă un rol echivalent și în procesul„digerării“ psihologice a evenimentelor din viața noastră.

„Suferințele vezicii biliare ne vorbesc despre dificultatea de a ne domina sentimentele și de a le clarifica. Ne aflăm în dinamica Yang, adică în raport cu exteriorul. «Care este locul meu?», «Oare sunt recunoscut de ceilalți, sunt iubit pentru ceea ce fac și reprezint?», iată întrebări despre care ne vorbesc tensiunile vezicii biliare. Tot vulnerabilitățile acestui organ vital sunt indicii despre mânia violentă care însoțește perioadele dificile, mai ales atunci când trăim un sentiment de injustiție față de noi însăși. Justificarea actelor este, de asemenea, prezentă că atât mai mult cu cât nu poartă mereu însemnele sincerității sau ale adevărului“, este de părere Michel Odoul.

Acesta mai atrage atenția că suferințele vezicii biliare pot să însemne și faptul că simțul dreptății și al adevărului nu este clar conturat sau, din contra, este excesiv și pot fi un indiciu că avem tendința de a-i constrânge, de a-i folosi sau chiar manipula pe ceilalți, sistemtic, invocând, desigur, cele mai bune motive.

Michel Odoul ne îndeamnă să dăm un sens suferințelor noastre și să cercetăm ce vor să ne avertizeze în loc să căutăm cu disperare mijloace pentru a le „reduce la tăcere“.

În partea a doua a textului vom descifra ce mesaje ascund suferințele plămânilor, ale pielii, rinichilor, ale inimii și creierului, precum și sistemul reproducător.

 SURSA : http://blog.aimgroup.ro/  

                                          

Plante medicinale eficiente in cancer (3)

6. CANCERELE APARATULUI URINAR

• Carcinom renocelular: se formează din celulele ce căptuşesc caniculele (structuri tubulare mici, ce transportă urina în interiorul rinichiului).
                                            

• afin: se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 căni pe zi
• merişor – frunze: se prepară un decoct punând o linguriţă de plantă în 250 ml de apă care fierbe; se continuă fierberea 15 minute, se strecoară şi se beau 2 căni pe zi
• iarbă-mare: decoct dintr-o lingură de plantă la 250 ml de apă care fierbe, se continuă fierberea 20 de minute, se strecoară şi se ia câte o lingură înaintea meselor (3-4 linguri pe zi).
• 
  
                       

• Cancer de vezică urinară: se dezvoltă din celuelele mucoasei vezicii urinare (uroteliu – stratul de celule care căptuşeşte vezica urinară).

• coada-racului: decoct dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă care fierbe; se lasă să fiarbă 15 minute, se strecoară şi se beau 2 căni pe zi, între mesele principale
• mesteacăn: infuzie din 2 linguri de frunze la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 10 minute, se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu, se strecoară şi se consumă după 4 ore, cu înghiţituri mici, pe parcursul zilei
• turiţă-mare: se prepară infuzie dintr-o lingură cu vârf de plantă, la 250 ml de apă clocotită; se lasă la infuzat 8 minute şi se beau 3 căni pe zi.
                                      

7. CANCERELE APARATULUI REPRODUCĂTOR

• Cancer de prostată: se formează prin înmulţirea necontrolată a celulelor din prostată (organ masculin, localizat imediat sub vezica urinară); cancer al bărbatului vârstnic, apare, în peste 50% din cazuri, după 70 de ani.

• ghimpe: se prepară decoct dintr-o linguriţă de plantă uscată la 250 ml de apă care fierbe; se fierbe 10 minute, se strecoară şi se beau 2 căni pe zi, cu 30 de minute înainte de mese
                              
• urzică-moartă: infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2 căni pe zi, între mese
• dovlecel: ulei, se ia câte o lingură zilnic, dimineaţa.

• Cancer testicular: rezultă din celulele de la nivelul testiculului; afectează în special bărbaţii tineri (20-40 de ani).

• măcrişul-iepurelui, măghiran, nalbă, urzică – amestec în părţi egale; se face infuzie dintr-o linguriţă de amestec, la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară şi se beau 4 căni pe zi
                
• merişor: extract, se iau câte 50 de picături, de 3 ori pe zi
• plop – muguri: extract, se iau câte 50 de picături, de 3 ori pe zi.

• Cancer cervical (cancer de col uterin): tip de cancer care se dezvoltă de la nivelul mucoasei cervixului uterin (stratul de celule care acoperă cervixul – partea inferioară a uterului; la nivelul său se află graniţa dintre mucoasa vaginală şi mucoasa uterină).

• gălbenele, urzică, coada-şoricelului, traista-ciobanului - amestec în părţi egale: se prepară infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 3 căni pe zi
• pelin: se pun 2 linguri de plantă în 500 ml de apă clocotită, se infuzează 20 de minute şi se fac băi locale, zilnic
                 
• grepfrut – sâmburi: se iau 30 de picături, de 3 ori pe zi.

• Cancer de endometru: se formează din celulele mucoasei uterine (stratul de celule care căptuşeşte uterul – endometrul).

• măslin – frunze: extract, se iau câte 50 de picături, de 3 ori pe zi
                                       
• oregano: infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se bea o cană pe zi
• mur – mlădiţe: extract, se iau câte 50 de picături, de 3 ori pe zi.

• Cancer ovarian: se formează din celulele ovarului.

• zmeur -mlădiţe: extract, câte 50 de picături, de 3 ori pe zi
• merişor: extract, câte 50 de picături, de 3 ori pe zi
• echinaceea, ghimbir, frunze de zmeur, frunze de mesteacă – amestec în părţi egale; se pune o linguriţă de amestec în 250 ml de apă clocotită, se infuzează 10 minute şi se beau 3-4 căni pe zi.

 SURSA : http://blog.aimgroup.ro/