Simburii de caise au beneficii miraculoase

Consumaţi frecvent şi într-o cantitate moderată, dar şi în cure de câteva zile, sâmburii de caise pot face cu adevărat minuni asupra sănătăţii tale. Acest lucru se datorează conţinutului bogat de proteine, acizi graşi, dar şi vitamine (A,C, B) şi minerale, precum fierul sau magneziul. Poate nu ştiaţi, însă sâmburii de caise fac minuni asupra bolnavilor de cancer.

1. Sâmburii de caise distrug cancerul

                                           

Sâmburii de caisă conţin din belşug Vitamina B17, cunoscută şi sub denumirea de “amigdalină”. Amigdalina este considerată a avea efecte benefice în combaterea celulelor canceroase, stimulând sistemul imunitar să le elimine din organism.

Vitamina B17, controversată şi nerecunoscută de către lumea medicală, este conţinută tocmai de către alimentele bogate în nutrienţi: hrişca, ovăz, secară, orz, orez brun, fasole albă, mazăre, broccoli, varză obişnuită, varză vânătă/roşie, conopidă, spanac, migdale amare, dovlecei, cartofi dulci, coacăză neagră, zmeură, struguri, ceapă roşie, vin roşu, vânătă, seminţele şi miezul din sâmburii de caise, piersici, pere, prune.

Vitamina B17 a fost izolată pentru prima dată în anul 1950 de către biochimistul dr. Ernest Krebs. Atunci când este digerată se descompune în glucoză, benzaldehidă şi cianură de hidrogen. Aceşti compuşi pot să omoare celulele canceroase cam în acelaşi fel în care o face şi chimioterapia.

În cazul cancerului de sân şi al celui de plămâni, curele de sâmburi de caise sunt recomandate pe perioade de până la o lună, cu pauză de două săptămâni între ele.

Pentru cancerul de colon se recomandă, în special, consumul caiselor proaspete, acestea conţin pectină, o fibră alimentară solubilă. Atenţie însă la cantitatea de sâmburi pe care o consumi. Deoarece conţin mici cantităţi de cianură, se recomandă pauze între cure, dar şi un consum zilnic moderat.

În triburile Hunza din Himalaya nu s-a întâlnit nici un caz de cancer, oamenii de aici fiind mari consumatori de caise, sâmburi de caise, legume proaspete, cereale nedecorticate.

                                       

2. Cresc imunitatea corpului şi-l ajută în lupta cu astmul, bronşita şi tuberculoza

Se recomandă câte cinci sâmburi pe zi, la masa de dimineaţă, timp de 60 de zile, urmate de alte 60 de zile de pauză. Acest tratament poate fi urmat de două ori pe an. Miezul sâmburilor de caise este recomandat şi în cazul bolilor severe de plămâni. Caisele au proprietăţi antiinflamatoare, imunostimulatoare şi antioxidante.

3. Combat îmbătrânirea prematură

Mai multe studii făcute în Statele Unite ale Americii indică miezul de caisă ca fiind printre cele mai puternice alimente pentru stoparea şi chiar pentru “inversarea” îmbătrânirii. Astfel, mâncând sâmburi de caise poţi să-ţi menţii tânăr organismul şi să combaţi efectele dăunătoare ale stresului şi programului încărcat de care ai parte în fiecare zi.

De asemenea, ajută la menţinerea sănătăţii sistemului digestiv şi a vaselor de sânge, precum şi a tonusului muscular, datorită conţinutului bogat de vitamina C şi E, precum şi “medicamentul natural” pe nume betacarotenul.

Aceste vitamine acţionează împotriva radicalilor liberi şi vă menţin tineri. În cazul tratamentului, trebuie să mâncaţi câte 5-8 sâmburi pe zi şi se ţine în cure de până la 30 de zile. Totodată, se recomanda şi să consumaţi jumătate de kilogram de caise pe zi.

                                            

Se spune că cinci sâmburi administraţi zilnic adaugă tot atâtea zile de sănătate şi fericire la viaţa celui care îi consumă.

4. Ajută la îmbunătăţirea memoriei

Consumând zilnic câte 5-10 sâmburi timp de 14 zile, cu 14 zile de pauză, veţi avea mereu mintea limpede. Acest miez hrănitor din caise conţine fosfor, care tonifiază memoria şi ajută la menţinerea unei stări alerte pe tot parcursul zilei. Acetilcolina şi lecitina din miezul de caisă sunt alte două substanţe care te ajută în procesul de memorare.

Bolnavii de Alzheimer, care au probleme cu memoria, la fel pot consuma câte 5-10 sâmburi de caisă, pentru combaterea bolilor degenerative asupra creierului.

5. Combat litiaza biliară, microlitiaza

Litiaza biliară (calculii biliari) apare atunci când se formează calculi duri în vezica biliară din cauza unei cantităţi prea mari de colesterol în bilă, sau atunci când vezica biliară nu se goleşte normal.

Sâmburii de caisă sunt un leac foarte utilizat în combaterea acestei afecţiuni şi sunt cunoscuţi în medicina din întreaga Europă. Pentru dizolvarea şi eliminarea calculilor biliari şi eliminarea bilei din colecist, se recomandă mâncarea a câte zece sâmburi de caisă dimineaţa, pe stomacul gol. Se recomandă consumul în cure de două săptămâni, a câte 6-8 sâmburi pe zi, alături de câteva caise proaspete, acestea conţinând efecte coleretice.

6. Reglează tensiunea arterială

Persoanele care suferă de probleme cu tensiunea arterială trebuie să includă sâmburii de caisă în dieta lor zilnică. Aceştia ajută la menţinerea unor valori normale ale pulsului, dar şi la ameliorarea durerilor provocate de artrită. Pentru că sunt o sursă de potasiu, sâmburii şi caisele sunt recomandaţi hipertensivilor, cu precădere vara.

7. Hidratează tenul

Miezul caiselor este bogat un ulei, care este extras şi folosit în industria cosmetică, în special în componenţa produselor pentru hidratarea tenului. Produsele cosmetice ce au în componenţa sa ulei extras din miezul sâmburilor de caise pătrund în piele fără să o lase grasă şi o hrăneşte. Uleiul din sâmburi de caisă mai este folosit şi în masajul aromoterapeutic.

SURSA : http://independent.md/

                                            

Alimentaţia greşită, principalul „vinovat“ al bolilor de ficat

Insuficienţa hepatică şi colica hepatică sunt afecţiuni cu crize dureroase, violente, de tipul crampelor, datorate unei dilatări bruşte a canalelor intrahepatice şi a căilor biliare, mai ales după servirea mesei. Bolnavul acuză dureri în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste, cu iradieri în spate şi în umărul drept. Deseori apar vărsături biliare. Durerea poate dura câteva ore şi se poate repeta în zilele următoare, mai ales în cazul când, după formarea calculilor, are loc migrarea unei pietre din vezicula biliară pe canalul coledoc.

La colică hepatică, cu dureri violente în zona ficatului, se impune un regim alimentar controlat, care durează toată viaţa, deoarece ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate culinare. Sunt excluse grăsimile fierte, sosurile cu rântaşi, prăjelile, produsele de patiserie şi alcoolurile tari. De asemenea, se recomandă excluderea din alimentaţie a unor legume (varză, conopidă, napi, ţelină, castraveţi) şi a unor fructe (prune, pepeni galbeni, banane).

Sunt indicate ciorbele de legume (cu salată, morcov, tomate), precum şi fructele mai acide, cu acţiune stimulatoare în insuficienţa hepatică (lămâi, portocale, mandarine, grepfruturi, struguri, mere, măsline). Deosebit de eficient este consumul de dimineaţă, pe stomacul gol, a unei linguriţe de ulei de măsline, cu o felie de lămâie.

Întrucât sunt suprimate din consum alcoolul, cafeaua şi băuturile prea acidulate, se vor consuma cantităţi mai mari de ape minerale şi ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate în ficat. În loc de cafea este bine să se consume un surogat din rădăcini de cicoare.

După atenuarea crizelor dureroase se vor putea introduce în alimentaţie carnea de vită şi de pasăre, peştele alb şi produsele lactate degresate.

z Regimul de viaţă. În timpul crizelor dureroase de ficat este obligatoriu repausul la pat. Se vor aplica, în zona dureroasă, perne electrice şi comprese calde, alcoolizate, sau cataplasme cu frunze de varză, bine mărunţite şi încorporate într-un albuş de ou, bătut spumă, în care se adaugă un păhărel cu infuzie de păpădie.

Cancerul hepatic este mai frecvent la bărbaţi

Frecvenţa bolii este mai mare în ţările dezvoltate din punct de vedere economic, întrucât pârghiile civilizaţiei moderne, respectiv industrializarea, agricultura chimizată şi densitatea mijloacelor de transport, au poluat natura cu compuşi chimici cancerigeni, regăsiţi în apă, aer, sol şi vegetaţie. La aceştia se adaugă unii factori fizici (cum ar fi radiaţiile ionizante), factori virali şi factori comportamentali (fumatul, băuturile alcoolice în exces, alimentaţia dezechilibrată, cu carenţe vitaminice şi folosirea abuzivă a medicamentelor de sinteză chimică).

Cancerul hepatic, ca tumoră malignă, poate fi o fază evolutivă a cirozei hepatice. Datele statistice arată că circa 85% din bolnavii de cancer hepatic au suferit de ciroză, de diferite etiologii. Prin necropsii s-a stabilit că la 40% din bolnavii decedaţi datorită cirozei hepatice exista, concomitent, un cancer hepatic, care nu fusese diagnosticat anterior. Tumorile maligne ale ficatului pot rezulta şi ca metastaze ale unui cancer gastric, intestinal, pancreatic, renal sau uterin.

Cancerul hepatic primitiv este o boală cu frecvenţă în creştere rapidă, mai ales la bărbaţii în vârstă de 45-55 de ani. Este declanşat de diferiţi factori favorizanţi: ciroză hepatică, litiază biliară, intoxicaţii chimice, paraziţi, carenţe nutriţionale şi tulburări endocrine. Se manifestă prin 3 forme: cancer masiv (în parenchimul hepatic), cancer nodular şi adenocarcinom cu ciroză.

Cancerul hepatic secundar este urmarea unor metastaze provenite de la diferite neoplasme din stomac, intestine, pancreas, veziculă biliară, sân, rinichi, uter, ovare sau prostată. Se manifestă prin creşterea în volum a ficatului care ocupă aproape tot abdomenul, apariţia unor noduli pe suprafaţa ficatului şi degenerarea în icter mecanic la circa 70% din cazuri. Frecvent se însoţeşte cu ascită hemoragică şi cu dureri permanente.

O altă afecţiune cu evoluţie spre malignizare este chistul hidatic, cauzat de localizarea în ficat a embrionului de Taenia echinococcus, parazit preluat de la câine, pisică, vulpe sau lup. Parazitul ajunge în intestinul uman, traversează peretele intestinal şi pătrunde în ficat prin vena portă. Se formează un chist cu lichid incolor care măreşte volumul ficatului, cu o evoluţie lentă spre cancer, într-un interval de circa 2-4 ani.

Simptomele de manifestare a cancerului hepatic sunt: creşterea în volum a ficatului, senzaţia de apăsare în zonă, paloare icterică şi slăbire rapidă a organismului.

Dietele greşite, vinovate de cancerul hepatic

Regimul alimentar are un rol deosebit de important atât în prevenirea apariţiei cancerului cât şi în terapia diferitelor forme canceroase. Există o legătură incontestabilă între alimentaţie şi cancer. O dietă greşită poate declanşa carcinogeneza, acţionând pe mai multe căi:

- consum exagerat de alimente, la un plafon caloric care poate induce mortalitatea prin cancer, mai frecvent la persoanele supraponderale;

- raport anormal între principiile alimentare, cu exces de grăsimi animale şi carne de porc şi vită;

- conţinut redus de fibre vegetale în alimentaţie, absolut necesare în protecţia mucoasei intestinale şi în prevenirea cancerului de colon, rect şi intestine;

- preluarea, concomitent cu alimentele, a unor substanţe cancerigene cum ar fi nitraţii şi nitriţii proveniţi din îngrăşămintele chimice. La nivelul stomacului, duodenului şi intestinului subţire, nitriţii se combină cu amine alimentare formând nitrozamine, compuşi foarte puternic cancerigeni. Aceleaşi efecte negative prezintă şi unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide), care sunt preluate din exterior o dată cu alimentele şi transformate, enzimatic, la nivelul stomacului, în substanţe cancerigene.

Datele statistice demonstrează că frecvenţa cancerului este mai ridicată în ţările civilizate, unde se consumă o hrană mai rafinată, supusă unui proces lung de prelucrare termică, ceea ce creează lezarea integrităţii organismului, creşterea acidităţii din aparatul digestiv şi uzura rapidă a corpului.

Sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate întrucât pot declanşa boala sau pot grăbi evoluţia ei. În această categorie intră, în primul rând, carnea şi grăsimile animale saturate, slănina, mezelurile, afumăturile, conservele, prăjelile de orice fel.

Toxinele din carnea friptă, un pericol pentru sănătate

Carnea de porc, friptă pe cărbuni, este foarte apetisantă la miros, dar poate mări riscul de cancer hepatic, deoarece la temperaturi ridicate, pe cărbunii încinşi, grăsimea se scurge pe cărbuni, generând un fum care conţine hidrocarburi aromatice policiclice (exemplu benzopiren). Aceştia sunt agenţi puternic cancerigeni care pun în pericol atât viaţa celor care consumă carnea friptă, cât şi a persoanelor din apropierea grătarului, care inhalează fumul aromatizat. De asemenea, toxinele din carne declanşează dezechilibre grave de metabolism, provocând cancere hepatice, iar prin depuneri la încheieturi dau artrite.

După declanşarea cancerului de ficat trebuie să fie interzise şi alte alimente ca: alcool, cafea, cacao, tutun, zahăr şi produse fine de cofetărie, praf de copt, condimente iuţi, ciuperci, brânzeturi fermentate.

Ce se recomandă?

Cât mai multe legume, fructe proaspete, sucuri naturale şi, la anumite intervale, cure de cruţare digestivă cu adaus vitaminic.

În locul proteinelor din carne se recomandă proteinele din soia, orez, lapte acru, brânzeturi nefermentate, ouă, drojdie de bere (30-50 g/zi), legume şi fructe proaspete, tărâţe, grâu încolţit, pâine integrală. Dintre legume să nu lipsească pătrunjel, sfeclă roşie, ţelină, varză, ridichi, ceapă, usturoi, cartofi copţi, iar dintre fructe sunt recomandate grepfruturi, lămâi, mere şi fructe de pădure.

Lunar se va ţine o cură de cruţare în timpul căreia se vor consuma numai sucuri de legume (sfeclă roşie, morcov, ţelină, varză albă, creson, tomate, pătrunjel, salată verde, orz verde), precum şi sucuri de fructe (mere rase, struguri, afine, agrişe, zmeură, coacăze). Inainte de intrare în iarnă este necesară o bună aprovizionare cu legume şi fructe, bogate în complexul vitaminic (A, C, E., B).

Să nu se neglijeze faptul că vitaminele au un rol important în creşterea rezistenţei la boală a organismului şi în stimularea sistemului imunitar, cu contribuţii directe în lupta anticanceroasă. Astfel, vitamina C intră în compoziţia unor enzime ce inactivează o serie de compuşi cancerigeni, limitează transformarea nitraţilor şi nitriţilor în nitrozamine şi protejează organismul de efectul cancerigen al radiaţiilor.

În cadrul măsurilor de profilaxia cancerului, un rol hotărâtor îl are educaţia sanitară a populaţiei care trebuie să înţeleagă necesitatea controalelor periodice, cel puţin o dată pe an. Fiind o boală cu evoluţie lungă, cancerul poate să apară în orice organ sau ţesut, deseori fără simptome clinice caracteristice.

SURSA:http://ziarullumina.ro/sanatate/alimentatia-gresita-principalul-vinovat-al-bolilor-de-ficat