Accidentul vascular cerebral - o boala necrutatoare

                                   
Accidentul vascular cerebral - o boala necrutatoare ce isi face prezenta tot mai des printre noi, determinand decesul a 10% din populatia planetei. Romania este una din tarile fruntase in ceea ce priveste mortalitatea prin accident vascular cerebral.

                                                    

Ce este accidentul cerebral vascular?

Accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul cerebral apare atunci cand o parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara si deci si de oxigen, cauza putand fi ruperea sau blocarea unuia dintre vasele de sange ce aprovizioneaza creierul.

Accidentul vascular cerebral este a treia cauza de deces, si prima cauza de invaliditate in tarile industrializate. Un sfert dintre cei ce au avut un AVC mor, iar jumatate din cei ce au supravietuit vor ramane cu sechele pe termen lung. Astfel, in functie de modul de producere, accidentele vasculare se clasifica in:

-accidente vasculare ischemice: se produc atunci cand vasul de sange este blocat, fie de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, fie de un cheag ce poate se migreze din orice regiune a corpului. Este cel mai adesea intalnit, afectand 80-90 % dintre pacientii cu AVC.

-accidente vasculare hemoragice: se produc atunci cand un vas de sange se rupe, sangele se acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebral din jur. Acest tip de accident cerebral este intalnit mai rar, in aproximativ 10-20 % din cazuri.

Cauzele ce determina aparitia accidentului vascular cerebral

Printre cauzele care determina instalarea unui accident vascular ischemic se numara:

- ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei vaselor cerebrale;
- embolia vasculara;
- artrite;
- traumatisme directe ale vaselor cervicale;
- compresiuni ale vaselor;
- tulburari de coagulare ale sangelui;
- aritmiile cardiace;
- prolapsul de valva mitrala;
- infarctul miocardic;
- unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de sange, care poate migra si provoca un accident vascular cerebral.

Cauzele ce determina aparitia unui accident vascular hemoragicpot fi:

- hipertensiunea arteriala;
- anevrismul cerebral: exista oricand riscul ca vasul dilatat sa se rupa;
- malformatiile vasculare;
- traumatismele craniene;
- inflamatia vaselor sanguine;
- tulburari de coagulare;
- iradiere in cazul cancerelor localizate la nivelul capului.

                       

citeste : Simptome ce indicăexistenţa paraziţilor in organism

Exista numerosi factorii de risc intalniti in cazul accidentelor vasculare cerebrale:

- varsta: riscul de producere a unui AVC creste odata cu varsta;
- sexul: barbatii sunt mai frecvent afectati, insa dupa varsta de 75 de ani femeile devin cele la care se intalneste mai frecvent accidentul vascular;
- hipertensiunea arteriala;
- diabetul zaharat;
- diverse afectiuni ale inimii: afectiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatiile , endocarditele, fibrilatiile atrial;
- afectiunile arterelor coronare: responsabile de aparitia unui accident vascular sau unui infarct miocardic;
- existenta unui accident vascular cerebral in antecedente, sau prezenta unui AVC in familie;
- obezitatea;
- fumatul;
- diverse medicamente: cum sunt anticonceptionalele orale, anticoagulantele, corticosteroizii;
- consumul excesiv de alcool;
- utilizarea drogurilor.

Simptomele accidentului vascular cerebral Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara avertisment, si pot sa progreseze treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp. Daca sunt prezente unele din simptomele unui AVC este foarte important sa apelati de urgenta la ajutor medical pentru ca timpul este esential pentru recuperare. Astfel printre simptomele care pot sa apara intr-un accident vascular cerebral se numara: dureri de cap severe, confuzie, ameteli, stare de amorteala, slabiciune, tulburari de mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru, gust anormal, greata, varsaturi, febra, convulsii, inconstienta, coma.

                                   

citeste : Tratament cancer cuturmeric(curcuma) , ghimbir

Urmarile unui accident vascular pot varia de la persoana la persoana, unele persoane pot ramane cu diferite tulburari fizice si psihice ca urmare a unui atac cerebral iar altele nu. Cele mai frecvente probleme ce apar dupa un atac cerebral sunt: tulburarile de memorie/mers/perceptie/comportament/vorbire, dereglari emotionale, incapacitatea de a te alimenta singur.

Cum se poate recunoaste un accident vascular cerebral

Recunoasterea unui AVC se face pe urmatoarele criterii clinice:
-instalarea rapida (in cateva secunde, minute, ore sau rar in 1-2 zile) a unui deficit neurologic;
- evolutia tulburarilor care apar spre stabilizare sau spre regresiune;
- prezenta factorilor de risc.

Stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral

Primul pas pe care medicul trebuie sa-l faca pentru a stabili diagnosticul este sa realizeze anamneza. Medicul va obtine informatii detaliate - de la bolnav sau de la rude in cazul in care bolnavul nu poate comunica - cu privire la simptomele prezente, la modul de instalare, la factorii de risc prezenti, la afectiunile pe care bolnavul le prezinta sau de care a suferit, la bolile prezente in familia bolnavului.

Apoi se va efectua un examen fizic al suferindului si doctorul va recomanda o serie de investigatii pentru a stabili diagnosticul cu exactitate. Printre investigatiile pe care doctorul le poate recomanda, se numara:

- CT: permite stabilirea rapida a diagnosticului, ajutand la alegerea celei mai eficiente metode de tratament
- IRM (RMN): ajuta ca si CT-ul la stabilirea diagnosticului si tratamentului
- ecografia sau ultrasonografia Doppler: permite observarea fluxului sanguin
- punctia lombara: este utilizata in cazurile in care se suspecteaza ca exista o hemoragie la nivelul creierului care sa fie responsabila de instalarea unui AVC.
- angiograma cerebrala: utila in identificarea unor obstructii ale vaselor cerebrale
- electrocardiograma sau monitorizare electrocardiografica Holter in cazul in care se banuieste ca o afectiune cardiaca poate fi cauza AVC-ului.
- electroencefalografia (EEG)
- analize sanguine: hemoleucograma, glicemia, teste pentru evaluarea functiei rinichilor,ficatului.

                                         

Tratamentul accidentului vascular cerebral

Conceptul "timpul inseamna creier" subliniaza faptul ca in cazul accidentelor vasculare cerebrale tratamentul trebuie sa fie facut de urgenta. De accea este foarte important ca bolnavul, familia sau rudele sa recunoasca cat mai precoce semnele si simptomele unui AVC si sa ceara ajutor specializat.

In functie de tipul de accident vascular cerebral, de zona pe care acesta a afectat-o, de rezultatele investigatiilor paraclinice se poate opta pentru: tratamentul medical sau tratamentul chirurgical.

Tratamentul medical se poate administra pacientilor care nu au indicatie chirurgicala sau celor ce refuza interventia chirurgicala:

- Terapia trombolitica:utilizeaza activatorii plasminogenului, precum streptokinaza
- Terapia antiagreganta plachetara:Aspirina, Clopidogrel, Dipiridamol, Trifusal
- Terapia anticoagulanta:heparina, warfarina
- Terapia diuretica:manitol
- Tratamentul hipertensiunii arteriale
- Tratamentul convulsiilor
- Steroizi
- Tratamentul febrei
- Medicatie pentru controlul glicemiei
- Calmante

In cazul unui AVC hemoragic se incearca controlul sangerarii si scaderea presiunii intracraniene iar daca acest lucru nu reuseste, se apeleaza la o interventie chirurgicala.

Prevenirea aparitiei unui accident vascular cerebral

                                           

citeste : Retete naturiste pentru toate bolile

Prevenirea aparitiei unui AVC sau a recidivei se face corectand factorii de risc:

- controlul greutatii corporale;
- controlul tensiunii arteriale si mentinerea acesteia in limite normale
- controlul regulat al glicemiei si tratarea diabetului zaharat
- mentinerea in limite normale a colesterolului, sau administrarea de medicamente ce vor scadea nivelul
colesterolului
- tratarea afectiunilor cardiace
- renuntarea la fumat sau cel putin reducerea numarului de tigari fumate zilnic
- efectuarea de exercitii fizice
- reducerea consumului de alcool
- evitarea administrarii de anticonceptionale orale
- evitarea consumului de droguri

Vizitele regulate la medic pot identifica o serie de probleme de sanatate (ateroscleroza) ce nu determina niciun simptom sau determina simptome minime si care ne pot pune in pericol viata. Schimbarea stilului de viata si adoptarea unui stil de viata sanatos protejeaza organismul nu doar de un accident vascular dar si de alte afectiuni.

Important!
- Accidentul vascular ischemic poate sa afecteze si tinerii
- AVC-ul poate sa determine decesul
- Nu ignorati factorii de risc, deoarece controlul acestora impiedica aparitie unui AVC
- Prezentati-va de urgenta la medic daca prezentati unele din simptomele unui atac cerebral.

citeste : Dieta naturista pentru cancer- Dieta BUDWIG cu ulei de in

SURSA : http://www.divahair.ro/sanatate/

                                               

Remedii in accidentul vascular cerebral

                              

Fiecare al șaptelea deces este produs de un accident vascular cerebral (AVC). Mii de români zac paralizați de pe urma AVC. După cancer și SIDA, este una dintre cele mai de temut și mai invalidante boli care afectează lumea civilizată. Mai mult de jumătate din cei care au suferit un AVC mor în primele șase luni după aceea, iar o treime din totalul supraviețuitorilor necesită îngrijiri zilnice pentru tot restul vieții. 10% dintre supraviețuitori își petrec restul vieții în instituții de îngrijire specializate. Accidentele vasculare cerebrale deseori sunt cauzate de ateroscleroză. Blocarea completă a arterei creierului duce la moartea oricărui țesut al creierului (din lipsă de oxigen) care depindea de acea arteră. Aceasta este moartea țesutului cerebral care se numește accident cerebral vascular. Deși toată lumea știe că accidentele cerebrale vasculare în general duc la paralizia parțială a corpului, ele mai pot cauza și alte dificultăți. De exemplu, ele pot cauza orbirea, dificultăți în vorbire sau auzire și probleme severe de personalitate sau memorie. Problemele reale care au loc depind de partea vătămată a creierului. Riscul atacului cerebral crește proporțional cu nivelul global al colesterolului și, în special, cu cel al colesterolului de tip LDL. Trigliceridele au sporit la rândul lor riscul atacului cerebral. Pe de altă parte, nivelul ridicat al colesterolului HDL benefic a redus riscul atacului cerebral și al atacului de cord. Produsele animale sunt principalele surse de colesterol (carnea, lactatele, ouăle). Studiați pentru mai multe detalii capitolul: „Ateroscleroză; Arterioscleroză; hipercolesterolemie”.

                                                

Zonele aspre, rugoase, de pe suprafața internă a peretelui arterial devin adevărate răsadnițe pentru formarea de cheaguri și plăci ateromatoase. Atunci când obstrucția devine completă, se spune că artera s-a trombozat. Uneori, fragmente de plăci ateromatoase sau de cheaguri se desprind din alte părți ale sistemului circulator și călătoresc o dată cu sângele, ajungând în arterele mai mici din creier, pe care le obstruează. Aceste fragmente se numesc emboli. Aproximativ 85% din totalul AVC sunt produse prin obstrucția trombotică sau embolică a arterelor cerebrale. Restul accidentelor vasculare sunt produse de hemoragii. Cea mai mare parte a acestora sunt legate de coexistența unor valori nepermis de mari ale tensiunii arteriale, care forțează sângele să iasă prin fisurile din pereții arteriali. Un mic număr de hemoragii sunt produse de anevrisme. Acestea sunt niște defecte de structură ale pereților arteriali, sub forma unor zone dilatate, baloniforme, care cu timpul devin din ce în ce mai subțiri și în cele din urmă se rup. Și într-un caz, și în celălalt, rezultatul este sângerarea în țesutul nervos.

• Adoptați o alimentație săracă în grăsimi și colesterol și bogată în fibre. S-a arătat că reducerea aportului de grăsimi sub 20% din totalul caloriilor consumate într-o zi protejează stratul intern arterial față de ateroscleroză. Conform afirmațiilor doctorului A. L. Fleishman în American Journal of Clinical Nutrition, margarina crește riscul ca un cheag de sânge să blocheze o arteră (tromboză). Margarina este un produs foarte nociv și periculos. Consumul de acizi grași trans din alimentele procesate ca margarina, gogoșile și cartofii prăjiți de tip fast-food pot induce deteriorarea vaselor sanguine pentru circulația sângelui în creier.
• Eliminați din alimentație sau consumați cât mai rar produse lactate. Majoritatea acestora sunt bogate în colesterol și grăsime, contribuind la formarea plăcii ateromatoase din interiorul vaselor de sânge.
• Consumul excesiv de sare poate mări tensiunea arterială și riscul atacului cerebral la mulți oameni. Dacă sunteți supraponderal, riscul este sporit. Concentrația înaltă de sodiu face că vasele sanguine din creier să fie mai permeabile și mai vulnerabile la fisurare, consecința fiind vărsarea sângelui în creier. În nordul Japoniei și în districtul Evans din Georgia SUA, cele două locuri din lume unde se consumă cantitatea cea mai mare de sare din lume pe cap de locuitor, excesul de sare se asociază cu ratele ridicate de deces prin accident vascular cerebral. Învățați-vă să folosiți mult mai puțină sare sau chiar eliminați-o, cel puțin o perioadă de timp. În regiunile lumii în care ingestia de sare este redusă, hipertensiunea este practic necunoscută. Înlocuiți sarea cu plante aromatice: cimbru, busuioc, oregano, mărar, leuștean, schinduf, etc.
• Homocisteina este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea și distrugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteina din alimentele bogate în proteină, îndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea și fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporește de trei ori riscul atacului cerebral și de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-vasculare par a fi legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal și la depresie. Absența acidului folic permite homocisteinei toxice să se acumuleze necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Consumați deci alimente bogate în acid folic: suc de portocale, legume, verdețuri, migdale, avocado.
• Renunți la fumat! Fumatul contractă vasele de sânge. Fiecare al șaselea deces produs prin AVC este direct legat de fumat.
• Verificați-vă regulat valorile tensiunii arteriale. Hipertensiunea nu dă nici un simptom, strecurându-se astfel pe nesimțite în viața unei persoane. Nu uitați că hipertensiunea crește cu 800% riscul de a suferi un AVC. Chiar și creșterile ușoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral. Pentru mai multe detalii, studiați suplimentar capitolul „Hipertensiunea arterială”.

citeste : Ghimbirul - planta care face minuni

                                       

• Normalizați-vă greutatea corporală. Obezitatea favorizează aterosleroza, hipertensiunea și majoritatea formelor de diabet, toate predispunând la accidente cerebrale.

• Noi dovezi uimitoare arată că practicarea moderat intensă de exerciții fizicereduce riscul atacului cerebral cu uimitoarea cifră de 50%. Aceasta înseamnă o oră pe zi de mers vioi, 5-6 zile pe săptămână. Cercetătorii cred că activitatea fizică descurajează formarea cheagurilor de sânge, reduce tensiunea arterială și greutatea, toți aceștia fiind factori legați de favorizarea producerii atacului cerebral. Adoptați un program regulat de exerciții fizice actual, în funcție de toleranța individuală.

• Clima rece determină îngroșarea sângelui, mărind posibilitatea formării de cheaguri și determină creșterea tensiunii arteriale. Îmbrăcați bine extremitățile, în așa fel încât să le simțiți puțin calde.

• Miniatacurile cerebrale și inflamarea vaselor cerebral sunt implicate înAlzheimer. Unul sau două atacuri cerebrale minore în părțile strategice ale creierului sporesc riscul demenței de tipul Alzheimer de peste 20 de ori.

• Când nivelul stresului este ridicat se eliberează adrenalină, cortizon și alți hormoni. Hormonii aceștia cresc presiunea sângelui și oxidarea grăsimilor în sânge. Chiar și o depresie ușoară va duce la creșterea hormonilor de stres și face sângele mai vâscos și mai predispus să formeze cheaguri. Schimbați-vă mentalitatea și stilul de viață tracasant. Eliberați-vă de emoțiile negative (supărare, îngrijorare, tristețe, nemulțumire, frică etc. care vă pot distruge. Învățați să vă predați viața, îngrijorările și toate problemele ce vă strivesc unui Dumnezeu care vă iubește și care are soluții pentru tot ce va frământă. Încredeți-vă în El, altfel veți capota! Studiați Biblia și învățați să vă rugați.

Faza acută

Faza acută reprezintă o urgență medicală și are nevoie de servicii competente ale camerei de urgență. Ce poate fi făcut până bolnavul ajunge la spital este să aplicați comprese de apă rece (mai bine pungă cu gheață) pe cap pentru a combate posibila hemoragie cerebrală. Desfaceți hainele din jurul gâtului, pentru relaxarea căilor respiratorii. Å¢ineți capul ridicat. Încălziți mâinile și picioarele (puneți o buiotă cu apă caldă sau băgați-i picioarele într-un lighean cu apă caldă). Păstrați extremitățile calde. Pe deasupra, dați-i câte 20 de picături de tinctură de Arnică, de trei ori pe zi, timp de 10 zile și pulbere de Traista ciobanului(antihemoragică), 1-2 linguri luate o dată în criză, apoi zilele următoare câte 1 linguriță pulbere de 3 ori pe zi.

Recomandări de tratament:

Fructele și legumele vă pot feri de atacuri de cord sau de accidente vasculare cerebrale, ori chiar ajută la „degajarea” arterelor după un atac de cord, susțin mulți cercetători. Un studiu făcut la Harvard a arătat că femeile care au mâncat un morcov pe zi, au fost cu 68% mai puțin predispuse la atacuri cerebrale, decât cele care au mâncat morcovi doar o dată pe lună! Și spanacul este extrem de eficient în combaterea atacului cerebral. Elementul comun din legume în combaterea atacului cerebral este antioxidantul beta-caroten. Imaginați-vă cum s-ar comporta organismul dacă ați folosi numai fructe și legume crude, suplimentate de sucuri naturale! Organismul s-ar reface uimitor de repede și sănătatea dvs. ar înflori.

În cazul în care ați avut deja un atac cerebral, după ce ați ieșit din starea acută (o situație care are nevoie de terapie intensivă și de specialitate), cea mai bună soluție pentru recuperare este adoptarea unui regim vegetarian bazat pe fructe, legume și verdețuri crude, care va debuta cu o cură de sucuri (7-21 de zile). Paleta diversă de sucuri cu efecte valoroase ce le puteți folosi în această perioadă o veți găsi la capitolul „Cardiopatia ischemică; angina pectorală”. În această perioadă (7-21 zile), este bine că dimineața, bolnavul să facă o clismă cu 1 litru de ceai călduț de mușețel.

După aceea, continuați cura adăugând salatele de crudități și alte preparate ale bucătăriei fără foc. Ideal ar fi o perioadă de 3-6 luni. Este benefic un program regulat de mese. Două mese pe zi este cel mai bun program și nimic între mese, iar ultima masă ar fi ideal să nu fie după orele 16 (mai ales dacă persoana este supraponderală). Înainte cu 30 de minute de fiecare masă se va consuma un pahar de suc (urzică, păpădie, orz verde, lămâie, grape-fruit, țelină, fructe de sezon, etc.). Se pot consuma fulgi și germeni de cereale, iar din semințe și oleaginoase, cantități potrivite: semințe de floarea-soarelui, susan, dovleac, nuci, migdale (nepreparate termic).

citeste : Cel mai puternic antibiotic si remediu anti-cancer! 

Alte recomandări dietetice:

                                                    

S-a dovedit că vitamina E este esențială pentru funcționarea neurologică normală. Datorită capacității vitaminei E de a restaura parțial sănătatea carotidei, nu ne surprinde să găsim dovezi că vitamina E previne atacurile cerebrale. Alimentele cele mai bogate în vitamina E sunt: fructele oleaginoase (nuci, alune și migdale), avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate și nerafinate, lăptuci, spanac, orez brun, semințe încolțite.

Vitamina C previne declinul mintal în principal prin combaterea bolilor cerebrovasculare și a atacurilor cerebrale. Vitamina C este mai mult decât un antioxidant; ea înlesnește transmiterea mesajelor în creier. Consumați alimente bogate în vitamina C: măceșe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, broccoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roșii, mazăre, fragi.

Cercetarea științifică a descoperit că vitaminele A și C, luate împreună cu o substanță naturală numită rutină, scad riscul atacurilor cerebrale cu 75%! Rutina se găsește înlămâie. Este un exemplu din clasa de substanțe cunoscute ca bioflavonoide, care se găsesc în pulpa acestui fruct. Consumați lămâi, grape-fruit și alte citrice cu tot cu pulpa. De asemenea, cantități considerabile ale acestui aminoacid (rutină) se găsesc și în polen.

–     Pătrunjelul și citricele conțin o grupă de substanțe numite cumarine care împiedică apariția trombușilor (cheagurilor sanguine). Consumați aceste alimente din belșug.

–       Ceapa previne formarea de cheaguri, fluidifică sângele și ajută la reglarea tensiunii arteriale. Folosiți-o din belșug

–     Alcina-un extract din usturoi are capacitatea să relaxeze mușchiul cardiac. În acest fel, aritmia cardiacă se reduce semnificativ. Cea mai uimitoare calitate a alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. Usturoiul conține și niște substanțe numite sufide care au capacitatea de a scădea tensiunea arterială și a preveni formarea de cheaguri (trombuși).

–       în recuperare după infarct sau după accident vascular se folosește mierea ca aliment în primele zile. Ea conține nu doar vitamine, minerale și enzime, ci și calorii foarte ușor asimilabile, care trec ușor din tubul digestiv în circulația sanguină, fară a mai lua, prin procesul digestiv, din energia organismului și așa slăbit. Pentru un bolnav ce a suferit un atac de cord recent ori a avut un accident vascular în urma căruia se confruntă cu o paralizie mai mult sau mai puțin gravă mierea aduce o binefacere extraordinară. Se consumă zilnic 1-6 linguri.

–             Consumați pulbere din semințe de in (3 lingurițe zilnic) sau 2 linguri de ulei de in, fiind o sursă alimentară bogată de acizi grași omega-3, care au efecte pozitive în combaterea procesului aterosclerotic.

–             Riscul de accident vascular cerebral de orice cauză poate fi redus prin consumarea zilnică a 5-7 nuci sau a unei jumătăți de ceașcă de fasole soia gătită.

                                             

–       Cura cu grâu încolțit: consumați 3-4 linguri de grâu încolțit în cure de 15-20 zile pe lună. Grâul germinat îl puteți consuma în salatele de fructe și legume sau sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau blenderului.

–             Preparat format dintr-o linguriță de pulbere de cătină, una de măceșe, una de polen și una de miere, Se iau 4-3 lingurițe pe zi din această combinație. Persoane care au avut fragilitate capilară pronunțată au eliminat acest neajuns după două luni de tratament cu acest preparat. De asemenea, pacienții care aveau sechele după accidente vasculare s-au recuperat foarte rapid cu ajutorul acestui remediu. Polenul conține un aminoacid numit rutina, care are un efect de tonifiere a vaselor de sânge. Măceșul este cea mai bogată plantă în vitamina C din flora europeană, care întărește rezistența peretelui vascular pentru a nu se rupe. Cătina este, de asemenea, foarte bogată m vitamina C și un tonifiant general.

–       Consumați semințe de dovleac, de floarea-soarelui, semințe de in, migdale și nuci – alimente care sunt sănătoase reconstituente în cazul acestei boli.

–       Pulbere de semințe de Schinduf – se consumă 1 linguriță de pulbere de 4-5 ori pe zi. Semințele de Schinduf au un efect anabolizant puternic (ajută la creșterea forței și masei musculare), stimulează procesele de regenerare din organism sunt un puternic stimulent neuromuscular, măresc capacitatea de efort, reglează asimilația nutrienților și pot fi folosite în subponderalitate, deficiențe de asimilație, diferite forme de anemie, atrofie musculară, convalescentă, anorexie.         .

–       Cura cu drojdie de bere (sub formă de fulgi nutriționali – se găsesc la Plafar sau magazine naturiste) reglează nivelul colesterolului sanguin, aduce la valorile normale tensiunea arterială, favorizează activitatea miocardului și îmbunătățește funcțiile cerebrale. Se administrează în fiecare lună 15-20 zile, câte 2-3 lingurițe de fulgi de drojdie proaspătă pe zi ca adaos în salate.

–       Doctorul David White de la Universitatea Nottingham, Anglia, a descoperit că Adoxynolul (AND) – un extract din semințe de struguri ce conține cel mai puternic bioflavonoid cunoscut, reduce colesterolul LDL oxidat și formarea celulelor spongioase. În urma unor teste clinice extinse, el a conchis că AND oferă cea mai bună protecție împotriva aterosclerozei. AND fortifică vasele de sânge și le împiedică să plesnească, aceasta fund adeseori cauza pentru cheagurile provocatoare de atacuri cerebrale. Folosiți 4 picături, de 3 ori pe zi.

citeste : Radacina acestei plante determina celule canceroase sa se sinucida 

Obs: în capitolul „Rețete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentație crudivoră” (a doua secțiune a cărții) veți găsi o paletă largă de preparate ce le puteți folosi în timpul tratamentului, bineînțeles, ținând cont de indicațiile și contraindicațiile legate de afecțiunea dumneavoastră. Folosiți, în mod special, rețete ce conțin ingrediente cu potențial terapeutic pentru afecțiunea de care suferiți.

– Ginkgo biloba poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac cerebral. Astfel, Ginkgo grăbește îndepărtarea acidului arahidonic (care este toxic și produce inflamații),blocând moartea celulelor din hipotalamus. Ginkgo mărește circulația sângelui și a oxigenului spre creier, prin reducerea vâscozității sângelui. De asemenea, intensifică metabolismul glucozei în creier, ceea ce conduce la menținerea și întinerirea memoriei. Puteți să folosiți planta sub formă de infuzie (beți 2 căni pe zi), dar cel mai eficient este să o folosiți sub formă de pulbere (folosiți pentru aceasta râșnita de cafea), administrând sublingual (încercați să păstrați pulberea 10 minute sub limbă) 1 linguriță de 4 ori pe zi, cură timp de 3 luni.

                                            

– Amestecați în proporții egale următoarele plante: Păducel, Talpa gâștei și Valeriană (rădăcină). Se face infuzie din 1-2 lingurițe de plante la o cană de apă. Se beau 1-2 căni pe zi în mai multe reprize. Păducelul are o acțiune hipotensivă, vasodilatatoare și sedativă asupra sistemului nervos central. Talpă gâștei are efecte anticoagulante și poate fi folosită împotriva formării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sanguine. Tot talpa gâștei acționează ca un calmant nervos intervenind favorabil în înlăturarea stărilor de excitație cerebrală. Valeriana asigură șed: sistemului nervos și cardiac, micșorează stările de excitație (spasticitate) și are și efect hipotensiv.

– Extract glicerohidroalcoolic 1DH din muguri de Anin negru (Alnus glutinosa – sinonim Arin negru) – Se administrează 1 doză de 1,5 ml în puțină apă de izvor (sau apă plată), de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor.  Acest extract are efecte vasoreglatoare (tonifiant, previne și diluează apariția cheagurilor, antiinflamator, ameliorează circulația encefalică și miocardică.

– Vin medicinal: la 2 litri vin alb natural, adăugați 100 g vâsc măcinat (în râșnița de cafea)       200 ml suc ceapă, 200 g usturoi pisat, 200 g miere de albine polifloră naturală. Se pune totul într-un borcan (cu capac) de 3-5 litri, la temperatura camerei, timp de 14 zile. Se amestecă zilnic cu o lingură de lemn. După 14 zile, se strecoară și se trage în sticle închise la culoare. Se păstrează la frigider. Se consumă câte 2 linguri, de trei ori pe zi înainte cu 30 de minute de masă. Are efecte remarcabile.

                                                       

– Casca de argilă: Lutul (argila) se colectează din zone mai puțin poluate, de la o adânc de peste 50 cm sau dintr-un mal în care se evidențiază un strat de argilă. Se utilizează indiferent de culoare (roșu, brun, galben, negru, etc.) numai lutul păstos, care la urmezire cu apă lasă, la frecare între degete, senzația de unsuros. Pentru acest procedeu, lutul se înmoaie cu apă călduță, lăsându-l 1-2 ore. Apoi se omogenizează până la consistența paste (să fie ca smântâna), după care se aplică pe pielea capului (este indicat că pacientul să se tundă foarte scurt sau „la piele”) un strat de argilă de 1,5 cm grosime care se întinde uniform. Se acoperă capul cu o pânză moale de bumbac, apoi cu o căciulă moale și călduroasă. Odată aplicată cataplasma, bolnavul va sta acoperit cu o pătură, sau dacă temperatura va permite, va sta descoperit. La picioare, se vor pune sticle sau buiotă cu apă caldă (atenție să nu-l ardă, mai ales dacă are simțul tactil afectat!). Durata aplicației este de 2-3 ore. Argila după folosire se aruncă. Înainte de aplicație este recomandat ca pacientul să meargă la toaletă pentru ca să poată apoi să stea liniștit în timpul aplicației. Cataplasma cu argilă poate fi alternată în perioada de noapte cu o cataplasmă din frunze de varză(bine zdrobite în prealabil cu ajutorul unei sticle sau un sucitor de lemn).

– Reflexoterapia (masajul în talpa piciorului) și masajul general au o importanță specială în refacerea funcțiilor motorii alterate în urma atacului cerebral. Pentru masaj se pot folosi: tinctura de Cimbrișor, tinctura de Levănțică, tinctura de Traista ciobanului, tinctura de Rozmarin, uleiul de Sunătoare. Dacă este nevoie, folosiți gimnastica medicală de recuperare.

Obs.: în cazul în care bolnavul a avut un AVC și a rămas cu sechele locomotorii (ex: hemiplegie), puteți folosi  pentru masaj oțetul de Rozmarin și/sau uleiul de Sunătoare.

– Masajul cu oțet de rozmarin. Se fricționează zilnic zonele afectate, minim 15 minute. Are efecte uimitoare în cazul monoplegiilor, hemiplegiilor și chiar al tetraplegiilor. Oțetul de rozmarin se prepară astfel: într-o sticlă cu gâtul larg se pun 20 linguri de rozmarin mărunțit, peste care se adaugă 1 litru de oțet de mere. Se lasă să se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, după care se filtrează. Se folosește pentru fricționare și comprese.

ATENTIE! Poate apare anuria!

– Dacă se constată că bolnavul nu a urinat suficient sau deloc (mai ales atunci când consumă suficiente lichide este posibil să se fi produs un blocaj urinar. Anuria este o stare patologică ce se caracterizează prin absența completă sau aproape completă a urinei din vezică. Cel mai frecvent se datorează unei opriri a funcției renale, dar poate fi cauzată și de obstrucția ureterală. În acest caz trebuie acționat rapid. Este indicat a se face cât de repede o baie fierbinte de șezut cu apă simplă cel puțin sau, și mai bine, o baie de plante (coada-calului sau flori de fân și să se consume în acest timp un ceai diuretic (folosiți una sau mai multe plante: cozi de cireșe, mătase de porumb, urzică, sunătoare, coada-șoricelului etc.).

citeste : Leacul tău în peste 100 deafecţiuni - ROSTOPASCA

SURSA : http://www.altamedicina.com/