Cardamonul - aroma si sanatate

Cardamomul este considerat unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, pretul lui fiind depasit numai de sofran, vanilie si trufe. Costul ridicat reflecta foarte bine si reputatia aromei sale. Cardamomul are un parfum deosebit, fin si puternic, dulce si iute, ce lasa pe limba un gust de lamaie, camfor si portocala.

Este considerat ca fiind „ regina condimentelor ” in India pentru parfumul sau intens si unic, care imbunatateste aroma oricarui fel de mancare in care se adauga.
De la cardamom se utilizeaza semintele, care se recolteaza si se pastreaza in fructul nedesfacut. Desi aroma propriu-zisa este continuta de uleiurile din seminte, condimentul se pastreaza sub forma de pastai nedeschise pentru a-si conserva aroma. Exista doua soiuri de cardamom cunoscute sub numele de Elettaria si Amomum. Cardamomul original este cel cu samanta verde Elettaria – cardamomul verde. Cardamomul Amomum mai este cunoscut si sub denumirea de cardamom negru sau cardamom maro si pe langa faptul ca are pastaia mai mare are atat un gust, cat si o aroma diferita. In pastaile inchise, aroma poate rezista un an. Gustul cardamomului verde este insa mai fin decat cel al celui negru. 

La arabi, cafeaua aromata cu cardamom este foarte apreciata. In acest scop ori se adauga cateva pastai in cafeaua fierbinte ori cateva seminte la macinarea cafelei. Semintele sunt macinate si apoi adaugate la cafea, sau cateva dintre seminte de pastaie sunt pur si simplu pastrate in cutia de cafea pentru a se impregna aroma bogata de cardamom in cafea.

Cumparati : Cafea verde macinata cu Cardamon
                    Cafea verde arabica macinata cu Cardamon

In Noul Testament, scris in cea mai mare parte in limba greaca, apare denumirea de “amomon” a unei plante aromatice. Si desi nu a fost inca demonstrat, se pare ca aceasta planta poate fi chiar cardamomul, a carei denumire deriva din adjectivul “amomos”, care inseamna “fara repros”.

Proprietati terapeutice ale cardamomului

– Cardamomul verde este frecvent utilizat in Asia de Sud pentru tratamentul infectiilor gingivale.
– Cardamomul este folosit pentru afectiuni digestive, infectii ale gingiilor, congestie si pentru dizolvarea calculilor biliari si a pietrelor la rinichi.
– Prin compusii pe care ii contine cardamomul poate avea o serie de beneficii pentru sistemul digestiv, imbunatatind digestia si crescand apetitul. De asemenea, ajuta la reducerea gazelor in tubul digestiv, prevenind greata si varsaturile.
– Studii stiintifice in desfasurare la Universitatea din Berlin si Hamburg doresc sa demonstreze ca ar putea fi un bun remediu pentru obezitate

 Cumparati :  Cardamon intreg

– Ceaiul preparat din cardamom si scortisoara este utilizat pentru a trata probleme raguseala, sau durerile in gat.
– Cardamomul are proprietati antioxidante, antibacteriene, antivirale si antifungice.
– Semintele foarte aromate ale acestei plante sunt deopotriva un stimulent nervos si un antitoxic. In Orient este utilizat in cafea, pentru a-i potenta calitatile stimulatoare, a-i imbogati aroma si pentru a-i reduce din toxicitate. Pentru a neutraliza actiunea cofeinei, teobrominei si teofilinei din cafea, se adauga in aceasta 4-5 seminte (sau cantitatea echivalenta de pulbere).
– Respiratia urat mirositoare, alergiile respiratorii, astmul bronsic si congestia pulmonara pot fi atenuate cu cardamom.
– Ajuta la purifcarea organismului, este un foarte bun detoxifiant.
– Cardamomul are proprietati tonice , revitalizante si afrodisiace.
– Este benefic in tratarea ulcerelor bucale, infectiilor tractului urinar, precum si pentru circulatia sangelui in plamani
– Cardamomul este foarte bun si in tratarea racelilor. Semintele de cardamom au un efect incalzitor, util in tratarea racelilor, tusei sau bronsitei, mai ales cand acestea sunt insotite de frisoane. Se iau 4 g cardamom, 2 g ghimbir si 2 g boia iute (toate macinate foarte fin), se amesteca cu 4 lingurite de miere si se consuma toata cantitatea in cursul unei zile, impartita in 3 portiuni, cu 15 minute inainte de masa. In tratarea diverselor intoxicatii, se recomanda consumul zilnic, pe stomacul gol, a 10 seminte intregi de cardamom.

Un preparat deosebit de simplu si eficient in caz de oboseala fizica ori nervoasa sau de lipsa a apetitului sexual, se obtine amestecand un galbenus de ou proaspat cu o lingurita de miere si un varf de cutit de seminte de cardamom macinat

Tinctura de cardamom

Se prepara in casa din 120 g de cardamom macinat fin, peste care se pun 550 ml de alcool de 52 de grade. Amestecul se lasa la macerat timp de 6-7 zile, agitandu-l din cand in cand. La sfarsitul perioadei, amestecul se filtreaza prin tifon si se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare. Tinctura de cardamom este indicata in tratarea impotentei, frigiditatii, oboselii, aerofagiei si a digestiei lente.

Afroman Forte Miere 270gr SANTO RAPHAEL

Indicatii:  
Tonic al functiilor sexuale masculine afrodiziac reduce stresul stimuleaza producerea de sperma si functiile renale. Produsul creste tonusul sexual si libidoul favorizeaza depasirea inhibitiilor sexuale masculine creeaza o stare placuta de relaxare si buna dispozitie.
Creste rezistenta naturala a organismului si ajuta la refacerea organismului slabit î n urma exceselor sexuale.

 

Avertizari

Nu se poate folosi in retete cardamomul negru in locul celui verde si invers. In mod traditional cardamomul negru este uscat la soare, sub cerul liber, sau pe flacara, in spatii acoperite. Daca este stocat in spatii uscate, lipsite de umezeala, aer si lumina, cardamomul negru poate fi pastrat timp de cel putin 1 an.Mai multe specii din genul amomum sunt raspandite in munti, din Himalaya pana in sudul Chinei. Cardamomul negru african ( genul „ aframomum ” din Madagascar, Somalia si Camerun ) are un gust similar. Cei mai mari producatori de cardamom negru sunt Nepal, Bhutan si India.
SURSA :   http://www.frunza-verde.ro/cafeaua-cu-cardamonhel-o-combinatie-absolut-fabuloasa

Leurda mai puternica ca usturoiul

Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiul ursului) şi, într-adevăr, urşii o consumă ca medicament, imediat ce ies din hibernare.

De altfel, se pare că apariţia frunzelor de leurdă este şi semnul că, în curând, animalele vor ieşi din bârloguri pentru a se bucura de razele soarelui de primăvară.

Este o plantă de talie medie-mică, cu frunze cărnoase, de un verde puternic, care face nişte flori mici şi albe. Popular, mai este numită şi usturoită, pentru că frunzele şi tulpinile sale au un gust şi un miros puternic de usturoi, cu care de altfel este şi rudă, din punct de vedere botanic.

Leurda creşte numai în pădurile din Europa Centrală, iar până în prezent nu a putut fi aclimatizată în nici o altă regiune. De asemenea, nu a putut fi cultivată, fiind o specie eminamente sălbatică, prezentă în pădurile de stejar, fag sau frasin.

În urma unor studii efectuate în laboratoarele din Germania, a fost declarată „Planta mileniului trei”, efectele sale asupra inimii şi a vaselor de sânge, asupra digestiei, asupra sistemului imunitar şi a celui endocrin uimind pur şi simplu oamenii de ştiinţă.

În prezent, leurda este considerată din punct de vedere terapeutic mai puternică decât usturoiul, care la rândul său este unul dintre cele mai folosite şi apreciate medicamente naturale din lume. Cum este posibil acest lucru? Ei bine, în comparaţie cu celebrul ei văr, leurda a crescut liberă, neinfluenţată de mâna omului, păstrându-şi neatinde însuşirile cu care a fost înzestrată. Aşa se explică faptul că are efecte terapeutice atât de puternice.

Pentru alimentaţie şi preparare în stare proaspătă, se recoltează frunzele fragede, tinere, în lunile martie-aprilie. Se taie cu un cuţitaş, pentru a nu scoate afară planta cu tot cu rădăcină, care trebuie să rămână în pământ pentru a permite regenerarea plantei.

                                          

Pentru o porţie delicioasă de salată cu leurdă, se prepară o mână de frunze proaspete, care se spală bine cu apă călduţă, se taie mărunt şi se pun într-un castron. Se amestecă cu o linguriţă de oţet de mere, un vârf de cuţit de sare şi o jumătate de linguriţă de ulei, după care se consumă în maxim 30 de minute de la preparare.

Într-o cură cu leurdă, se consumă o astfel de salată o dată pe zi, dimineaţa, la prima masă, înainte de a începe să consumi altfel de alimente. O cură cu leurdă durează minim 10 zile. Este extrem de bine tolerată de ficat. Şi, deşi are un puternic miros de usturoi, nu dă respiraţiei izul neplăcut pe care îl dă usturoiul.

Iată care sunt afecţiunile cele mai vindecate de leurdă:

• Tromboflebita şi trombozele în general – dintre plantele medicinale din flora europeană, leuda are printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare. Se consumă sub formă de suc: 1-2 pahare pe zi, pe stomacul gol, în cure de minim 20 de zile. Când sezonul de culegere se sfârşeşte, se administrează tinctură de leurdă: o linguriţă diluată în jumătate de pahar de apă, de patru ori pe zi, în cure de câte o lună, cu o săptămână de pauză.
• Sechele după accidentul vascular, prevenindu-le în acelaşi timp – se face o cură cu salată de leurdă timp de două săptămâni, timp în care se consumă câte o porţie de salată în fiecare dimineaţă. După cura de salată se continuă cu tratamentul cu tinctură. Se administrează de patru ori pe zi, pe stomacul gol. (Tratamentul cu tinctură durează minim două luni).
• Ateroscleroza şi bolile cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului – leurda este foarte bogată în adenozină, substanţă care, conform unor studii recente, are un rol esenţial în reducerea colesterolului, în împiedicarea formării trombilor, în scăderea tensiunii arteriale. Astfel, leurda este pe termen lung adjuvantul ideal în tratarea bolilor cardiace (ischemie, aritmie, tahicardie), fiind administrată în cure de câte 2-3 luni, cu două săptămâni de pauză, sub formă de tinctură. Se ia 1 linguriţă de tinctură diluată în apă, de 4 ori pe zi, înaintea meselor principale. În timpul primăverii, este foarte utilă o cură cu salată de leurdă, cu o durată e minim două săptămâni.
• Hipertensiunea arterială – substanţele active conţinute de leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine. Se administrează tinctura de 4 ori pe zi. Tratamentul se face timp de două luni, cu două săptămâni de pauză.
• Oprirea procesului de îmbătrânire – se consumă zilnic salată de leurdă, înaintea meselor principale, pe o perioadă cât mai îndelungată, în timpul sezonului de recoltare a frunzelor. Ultimele studii arată că anumite substanţe active din leurdă neutralizează radicalii liberi din sânge, au efecte de relansare a activităţii endocrine, previn sclerozarea vaselor de sânge şi favorizează circulaţia cerebrală.
• Reumatismul – se face o cură cu suc de leurdă timp de trei săptămâni, timp în care se consumă câte două pahare de suc pe zi, dimineaţa, pe stomacul gol. În paralel, se ţine o cură vegetariană cu multe crudităţi. Sucul de leurdă are puternice efecte depurative, fiind eficient şi în tratarea sclerodermiei, psoriazisului, acneei şi în general a bolilor de piele care apar pe fondul intoxicării organismului.
• Înlăturarea efectelor nocive ale nicotinei şi fumatului – atât clorofila din frunzele proaspete de leurdă, cât şi anumite substanţe similare cu cele conţinute de usturoi, au efecte antitoxice puternice. Ele contracarează efectele dăunătoare ale nicotinei şi al gudronului din ţigări, fiind un mijloc de protecţie excelent, atât pentru fumătorii activi, cât şi pentru cei pasivi. De asemenea, se pare că în timpul curei cu leurdă, renunţarea la fumat este mai uşoară. Se consumă zilnic suc de leurdă, câte 2 pahare pe zi, dimineaţa şi seara, pe o perioadă de minim doua saptamini.

SURSA : http://www.csid.ro/health/