Produsele Homeogenezis, informatii interesante si utile

 

Urmatoarea postare - Cum sa faci economie la gaze si sa iti protejezi instalatia de apa

Ultima postare - Naturopatia - ce inseamna?

Comanda  -👉Produsele Homeogenezis 

Homeogenezis este o gama de produse inedite si originale creata de laboratorul Imprint Invent din Romania. Produsele Homeogenezis au o abordare deosebita neputand fi comparate cu alte produse din punct de vedere al formularii lor.

Produsele Homeogenezis combina fitoterapia cu medicina informationala sau energetica, avand astfel un efect intens dar si subtil actionand in organism atat in plan fizic cat si in plan emotional.

Modul de actiune si formularea produselor Homeogenezis nu sunt usor de inteles de aceea mai jos aveti informatii despre acestea.

👉💥 Principle dupa care sunt elaborate produsele 

Homeogenezis:

• Homeogeneza = geneza similara, asemanatoare, in acelasi fel si/sau mod, dupa acelasi model si/sau tipar, dupa chip si asemanare, etc.
• Homeogenezica = identificarea si valorificarea principiilor, legilor, regulilor si normelor homeogenezei

Produsele Homeogenezis reprezinta o evolutie decisiva in practica terapeutica. Ele imbina fitoterapia cu tehnologia medicala avansata si alte terapii complementare. Organizate pe criteriile medicinii alopate, ele dezvolta cel putin trei directii noi in tratamentul problemelor de sanatate:

• accesul facil la tratamentele de tip informational,
• utilizarea eficienta a principiilor active din plantele medicinale si
• abordarea directa a dezechilibrelor emotionale.
• In 2016, Laboratorul Homeogenezis a definitivat o tehnologie proprie de extractie a principiilor active terapeutic din plantele medicinale si traditionale. Aceasta tehnologie asigura sinergia, biocompatibilitatea si biocomplianta prin care se reduc  la minim eforturile si perioadele  metabolice necesare organismului sa valorifice potentialul terapeutic al plantelor si ofera un efect crescut al acestora. In prezent cu toate ca se dezvolta productia, principala activitate ramane cercetarea si realizarea de noi produse.
• 
  

• 👉💥– Produsele Homeogenezis nu sunt un panaceu, dar oricine le-a folosit adecvat a evaluat diferenta dintre aceasta abordare complementara si orice alta forma de medicatie, terapie si tratament alopate, complementare sau alternative.

  – Intr-un procent de 100%, la toate persoanele care au utilizat cel putin un an produse Homeogenezis de minim 3 ori pe zi, analizele medicale s-au incadrat in parametrii declarati normali de medicina alopata.

  – Toti prescolarii cu frecvente probleme respiratorii, digestive si imunitar-alergice, la care s-au utilizat complementar asocierile Homeogenezis necesare, minim sase luni, s-au echilibrat stabil.

  – Produsele Homeogenezis sunt remedii naturale pentru tratamente si terapii complementare care sustin, potenteaza si completeaza practica medicala alopata.

  – Suplimentele alimentare Homeogenezis pot scurta perioada de tratament alopat al afectiunilor acute.

  – Utilizarea acestora ca tratament medical complementar alopatiei in bolile cronice pentru o perioada de unu pana la trei ani poate duce la o recuperare a echilibrului organismului.

  – Produsele Homeogenezis pot contribui la evitarea efectele secundare si adverse ale medicatiei alopate.

  – Intervin direct in mecanismele durerii, dar principala actiune este la nivelul sursei acesteia si anume la nivelul disfunctiilor si dereglarilor  celulare, organice si tisulare care au generat durerea, pe care le echilibreaza,  realizand astfel rezolvarea pe termen lung. Acest efect poate contribui, inca din primele zile, la renuntarea treptata la antialgicele si antiinflamatoarele cu efect local si temporar.

  – Optimizeaza si echilibreaza activitatea si organizarea celulara si organica, astfel oboseala cronica si surmenajul dispar din primele saptamani de administrare de cele mai multe ori

  – Contribuie la realizarea unui substrat emotional – afectiv care sa echilibreaze perturbarile si tulburarile de conduita si personalitate si consecintele psihosomatice ale acestora.

  – Suplimentele alimentare Homeogenezis pot  contribui la echilibrarea organismul in diverse cazuri de dezechilibre considerate cronice pana la situatia in care acesta nu mai are nevoie de tratament.

• Multa sanatate

• • In cazul in care doriti o consultatie ( oriunde ati fi ) pentru rezolvarea problemelor de sanatate prin remedii naturiste :
  •  👉Programare consultatie online cu Farm. Anca Ienin (farmacie naturopata)

Depresia dupa nastere

               

Cauze depresie postpartum

Depresia postpartum este determinată în principal de modificări hormonale semnificative şi bruşte care apar imediat după naştere. Astfel, nivelurile de hormoni feminini asemenea estrogenului şi progesteronului, scad puternic în orele imediat următoare naşterii. Aceste scăderi pot produce starea depresivă, tot aşa cum doar mici schimbări hormonale pot declanşa stări disforice şi de tensiune psihică înainte de ciclul menstrual.

De asemenea, nivelurile hormonului tiroidian pot să scadă puternic după naştere, dezvoltându-se o deficienţă tiroidiană care poate produce depresie. La iniţierea alăptării, dezinhibarea hipofizei şi creşterea nivelului de prolactină se fac şi pe seama scăderii nivelului de dopamină din anumite regiuni ale creierului. Scăderea dopaminei este corelată, după cum se ştie, cu apariţia simptomelor depresive, a anxietăţii, şi a gândurilor obsesive.
Totodată, nivelul placentar crescut al corticotropin releasing hormone (CRH), în cursul săptămânii a 25-a de sarcină, poate fi folosit ca marker al unei posibile dezvoltări a DPP, după cum se arată într-un studiu.

Factori de risc depresie postpartum

Aceste modificări hormonale pot determina depresie postpartum mai ales când sunt asociate cu alţi factori de risc, cum ar fi existenţa unor episoade depresive anterioare (inclusiv din cadrul tulburării bipolare), istoric familial de depresie, mamă care nu alăptează în mod natural, fumătoare, statut socioeconomic precar, sarcină nedorită/neplanificată, rasă africană, mame lesbiane sau bisexuale, absenţa suportului partenerului, prietenilor şi al familiei, sau un stres excesiv resimţit după naştere.

Unii autori neagă importanţa etiologică a modificărilor hormonale, argumentând faptul că incidenţa DPP este la fel de ridicată şi în rândul taţilor, dar cu o simptomatologie mai redusă în intensitate.

Simptome ale depresiei postpartum

Simptome care au o amplitudine variabilă, asemenea insomniei, iritabilităţii, crizelor de plâns, sentimentelor de copleşire şi labilitatea afectivă, sunt frecvent intâlnite în primele zile după naştere (la mai mult de jumătate dintre femei). Aceste stări (denumite şi “baby blues”) ating de obicei un maxim în ziua a patra şi se remit în mai puţin de 2 săptămâni, când modificările hormonale se atenuează.
Simptomatologia depresivă rămâne de cele mai multe ori la o intensitate subclinică, dar trebuie monitorizată de către personalul medical pentru a se putea interveni cu promptitudine când dobândeşte o dimensiune clinică.
Fenomenologia clinică a cazurilor de mică intensitate de DPP sunt similare celor ale “baby blues”-ului, dar sunt prezente mai mult timp (peste 2 săptămâni).
În cazul unei DPP severe, simptomele pot surveni oricând în primul an de după naştere, şi sunt identice cu ale unei depresii severe : tristeţe, pierderea interesului, dificultăţi de concentrare, agitaţie sau lentoare psihomotorie, senzaţie de oboseală exagerată, tulburări ale apetitului (anorexie sau bulimie), tulburări ale somnului (insomnii), scăderea libidoului, gânduri de sinucidere, sentimente ambivalente sau negative faţă de sugar; sentimente de culpabilitate legate de incapacitatea de a avea grijă de copil şi o anxietate excesivă în legatură cu starea de sănătate a acestuia.
Aproximativ 1 din 8 femei dezvoltă depresie postpartum de lungă durată în săptămânile şi lunile de după naştere.

Modificările hormonale şi durerea cauzate de avortul spontan sau naşterea unui făt mort, de asemenea, pot declanşa depresie postpartum la multe femei. Depresia postpartum face dificilă îndeplinirea atribuţiilor de mamă, afectând îngrijirea copilului şi formarea ataşamentului faţă de acesta.
Bebeluşii mamelor depresive tind să fie puţin ataşaţi de mamele lor şi să fie mai lenţi în achiziţia limbajului, a comportamentelor specifice vârstei, şi dezvoltarea mentală. Fără tratament, depresia postpartum poate dura aproximativ 7 luni, şi poate continua peste un an.

Tratament pentru depresia postpartum

Tratamentul prompt este important atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât recuperarea este mai rapidă, scăzând şansele de repetare a depresiei şi dezvoltarea copilului este mai puţin afectată de boala mamei. Medicaţia antidepresivă şi terapia cognitiv – comportamentală s-au dovedit la fel de eficiente pentru multe femei.
Consilierea şi terapia suportivă sunt considerate tratament de primă linie pentru depresia postpartum de mică şi moderată intensitate. Anumite studii arată că simptomele depresiei postpartum se îmbunătaţesc după prima şedinţă, şi prezintă ameliorare semnificativă după primele 6 şedinţe.
Un consilier pe probleme cognitivo-comportamentale poate sfătui pacienta pentru ţinerea sub control a simptomelor de anxietate, prin tehnici de relaxare sau exerciţii de respiraţie profundă. Femeile cu depresie puţin intensă beneficiază mai mult de pe urma consilierii decât cele cu depresie moderată sau severă, la care este obligatorie combinarea tratamentului antidepresiv.

Alăptarea la sân oferă multe beneficii emoţionale şi fizice, atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Pentru acest motiv, s-au identificat antidepresivele sigure în timpul alăptării. Astfel, nu este necesară întreruperea alăptării în timpul tratamentului cu antidepresive pentru depresia postpartum.
Indiferent dacă femeia alăptează sau nu, cel mai probabil medicul va recomanda un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei; această clasă de medicamente s-a dovedit a fi foarte eficientă la femei, şi cu efecte secundare minime. Majoritatea antidepresivelor triciclice pot fi folosite şi ele în timpul alăptării, cu risc minim, dar tind să aibă mai multe efecte secundare. Deoarece după naştere femeia pare să aibă o sensibilitate crescută la efectele secundare ale medicamentelor, tratamentul va fi iniţiat cu o doză redusă.
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei constituie aşadar medicaţia de primă alegere pentru tratamentul depresiei postpartum.
De obicei, este necesară o perioadă de timp între 4 şi 8 săptămâni pentru a se remite simptomatologia depresivă, deşi unele femei se simt mai bine într-un interval mai scurt de la iniţierea tratamentului.
Antidepresivele sunt de obicei folosite pentru cel puţin 6 luni, mai întâi pentru tratarea depresiei postpartum, şi apoi pentru prevenirea recăderilor. Pentru aceasta se poate recomanada continuarea tratamentului până la un an înainte de întreruperea gradată a acestuia. Experţii recomandă tratament antidepresiv pe termen lung la femeile care au avut 3 sau mai multe episoade depresive în trecut.

Tratamentul cu estrogeni pentru depresia postpartum a fost puţin studiat. Unele femei care luau estrogeni au prezentat îmbunătăţiri ale stării de sănătate, totuşi o parte dintre ele luau în acelaşi timp şi un antidepresiv, astfel că este greu de ştiut dacă efectul se datora exclusiv estrogenilor. Terapia cu estrogeni este puţin probabil să devină totuşi un tratament comun pentru depresia postpartum, deoarece creşte riscul de tromboză venoasă profundă şi de cancer al endometrului. Adăugarea concomitentă de progesteron reduce riscul de cancer endometrial al estrogenilor, dar este cunoscut ca factor declanşator pentru depresia postpartum, dacă este administrat după naştere.

Terapia prin lumină este o terapie alternativă care foloseşte expunerea la lumina strălucitoare (nu tot spectrul luminii, care include şi razele ultraviolete). În mod obişnuit o persoană care urmează terapie prin lumină va trebui să stea în faţa unei lămpi fluorescente cu intensitate mare (între 2500 şi 10000 lucşi), crescând gradat intervalul de expunere până la 1-2 ore, în fiecare dimineaţă. Deşi terapia prin lumină pentru depresia postpartum nu a fost încă suficient studiată, aceasta s-a dovedit benefică pentru femeile însărcinate şi pentru depresia din timpul iernii (tulburare afectivă sezonieră), fără efecte secundare severe.

O altă ipoteză etiologică a DPP constă în depleţia de acizi graşi Omega 3 de la nivelul cerebral al mamei în timpul ultimelor trei luni de sarcină, culminând cu momentul naşterii. Suplimentarea dietei cu acizi graşi omega 3 a avut rezultate favorabile în evoluţia stării afective a proaspetelor mămici.
SURSA : http://www.csid.ro/