Alimentatia corecta ne mentine sanatosi

                      

Alimente Alcaline - Acide

Alimentele alcaline sunt acele alimente şi băuturi care, când ajung în corp, au efect de alcalinizare
 a ţesuturilor.
 La polul opus, sunt alimentele şi băuturile care realizează aciditate în ţesuturi, un mediu propice pentru 
instalarea celor mai degenerative boli. Efectul alimentelor şi băuturilor se bazează pe cantitatea 
de conţinut mineral
 şi pe reziduurile care rămân în corp după ce acestea sunt consumate. Unele alimente lasă 
rămăşiţe acide, în timp
 ce altele lasă rămăşiţe alcaline. Alimentele alcaline sunt cele pe care le ştim şi noi că sunt bune: unele fructe, 
legume proaspete, alimente sărace în zaharuri etc, iar cele acide, bineînţeles: dulciurile, alcoolul, grăsimile saturate
, carnea, produsele lactate.
Există alimente care sunt acide, însă în corp alcalinizează. Alimentele care creează un mediu 
alcalin în ţesuturi 
sunt o adevărată prevenţie şi terapie nutriţională împotriva oricăror boli. Într-un corp alcalin, 
bolile nu au cum să se dezvolte. Dacă e nevoie să mâncaţi şi alimente din zona acidă, 
combinaţile cu alimente alcaline, pentru a mai 
stopa din efectul nociv.

De exemplu, înainte de o masă cu carne, beţi un pahar cu apă cu multă lămâie stoarsă. Lămâia 
este acidă, însă 
ajunsă în corp, alcalinizează ţesutul şi efectul acid al cărnii nu se mai simte atât de mult

Alimentele se impart in doua categorii: alcaline si acide.FRUCTE ALCALINE: stafide, curmale, smochine, ananas, 
mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, 
mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere

FRUCTE ACIDE: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu 
sulfura fructe proaspete consumate zahar banane verzi, masline verzi, prune

LEGUME ALCALINE: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, 
ceapa, usturoi, praz, 
salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive patrunjel, pastarnac,
 ardei, dovleac,
 ridichi, soia boabe in, bostan, nap, vinete, leguminoase incoltite

LEGUME ACIDE: ardei iute, asparagus rubarbar toate tipurile de fasole si linte cu exceptia 
celor germinate

CEREALE ALCALINE: cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva:
 paine prajita, paine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp).

CEREALE ACIDE: produse de patiserie, paine alba, paine integrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, 
malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati) faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale

LACTATE ALCALINE: lapte smantanit, kefir, zer, unt, frisca lapte proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepasteurizat 
sau lapte prins

LACTATE ACIDE: Parmezan, branzeturi fermentate, cascaval, telemea inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe
 lapte fiert, lapte praf, smantana fermentata

ALIMENTE GATITE ALCALINE: legume fierte, coapte, mancaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion
supe de zarzavat si de radacinoase fara carne

ALIMENTE GATITE ACIDE: Alimente foarte acide: mancaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve

DULCIURI ALCALINE: suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat sirop de orez brun (mierea in cantitati mari 
poate forma si acizi)

DULCIURI ACIDE: dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE: oua de prepelita, oua de rata

PRODUSE ANIMALE ACIDE: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre,
 oua de gaina.

BAUTURI ALCALINE: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi in realitate au un pH usor acid (intre 6-7)

BAUTURI ACIDE: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE – ALCALINE: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghimbir, amalaki, sare de mare
drojdie de bere (calup)

DIVERSE – ACIDE: muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar 
(pasta), curry aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE: ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, samburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe oleaginoase si seminte coapte 
sau prajite nuci, fistic

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient, 
medicamentele de sintezasuprasolicit area, supararea, mania, stresul, ura, revolta 


Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din 
piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate impreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru
 in digestie.

Doua grupe aparte de alimente sunt:
1. Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul
2. Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in apa
muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. Aceste 
alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.
Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru 
ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza 
continutului mare de glucide formeaza acizi.

Hiperaciditatea O stare prelungita de oboseala, uneori pana la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa 
luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce insoteste sforaitul 
din timpul somnului duce la o epuizare in timpul zilei.

Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este insotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de 
durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza cat se poate de neasteptata.

"Ploaia acida a facut valva in urma cu cativa ani, omul acid va face in viitor". Afirmatia ii apartine publicistului
 Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea.

Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.

La orice adult sanatos sunt in functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru intre continutul acid si 
cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline 
din sange) este
 vorba intr-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili cat de acid sau cat de bazic este 
sangele, dar si urina.

Pe o scala de la 1 pana la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sangele nostru are valori pH de 7,35 pana la 
7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. In general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in varsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, 
hiperaciditatea este o problema serioasa. Imbatranirea - se mai spune - nu este nimic altceva decat intoxicarea
 continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.

Exista in corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

pH-ul digestiv

In functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din 
stomac), pana la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza 
cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie in mentinerea sanatatii. Intr-un mod similar Ayurveda considera 
focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.

pH-ul sangelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de sange si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 
de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale
 in tesuturi.

pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sangelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. 
Spre deosebire de sange care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite in adevarate 
rezervoare ale rezidurilor acide (grasime in exces, calculi, excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum 
ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducand la osteoporoza, dureri 
ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai indelungat pentru
 a se echilibra, de aceea primele saptamani de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc in tesuturi, fara 
sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea in greutate sau dizolvarea calculilor.

pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia intre valorile de
 4.5 si 
8. Majoritatea oamenilor in conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins intre 5-6. Cei 
vegetarieni au un pH urinar usor mai 
alcalin, cuprins intre 5.8-7.

Cu cat urina e mai acida, sangele si tesuturile sunt mai acide. In anumite faze ale bolilor pH-ul 
urinar poate fi 
alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorandu-se unor blocaje in sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate in tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci 
doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicina naturala. 20m.com/photo6. html 

Cauzele hiperaciditatii:

- Dieta acida
- Emotii negative
- Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate impreuna 
cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri 
digestive alcaline in timp
 ce proteinele se digera la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:

Fructele se mananca inainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata

Dulciurile nu se mananca dupa mancare

Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat. 
Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment

Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Alimentatia si stilul de viata
Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, 
lipsa de miscare,
 o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale 
coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.

Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi 
luate o serie de masuri preventive. Se intelege ca rolul esential in asigurarea echilibrului revine 
unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect
 bazic. Sunt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul.

Aproape toate legumele in special cele proaspete sunt alcaline si echilibreaza aciditatea 
excesiva.

Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii, 
morcovii.

Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele in pastaie.

Efect acid slab au branza de vaci, smantana, painea integrala si familia nucilor.

Hiperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si 
cafeaua. Dar si ouale, 
branza si produsele fainoase

Trebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa 
consumul de dulciuri si 
carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manance, dar odata cu inaintarea in varsta, 
consumul lor trebuie 
tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de 
exemplu in sauna. 
Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din 
cochilii, coaja de ou, 
alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.

Alimentele bogate in sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale
 sunt bogate in astfel 
de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea. 
Aceste elemente 
se gasesc din abundenta in alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale in oase si le elibereaza atunci 
cand trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Cand datorita consumului repetat de alimente acide 
sau poluate chimic
 dar si a imbatranirii tesuturilor, corpul isi epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea 
de acidoza. 

HIPERACIDITATEA

SI PREVENIREA EI PRIN ALIMENTATIE

Tabel cu pH-ul alimentelor

Foarte Alcaline	Mult Alcaline	Mijlociu Alcaline	Slab Alcaline	Alimente	Slab Acide	Mijlociu Acide	Mult Acide	Foarte Acide
smochine caise pepene verde	stafide, masline mango	mere curmale alune pere papaya	piersici, nuca de cocos struguri, banane, capsuni citrice, pepene rosu ananas	Fructe		prune	coacaze  merisor banane verzi	Gemuri dulceturi
broccoli ceapa verde, telina	sfecla rosie gulii, spanac, usturoi	varza cartofi castraveti, salata	varza de Bruxelles morcovi	Legume	rosii spanac gatit			bulion de rosii
soia boabe			mezeluri din soia	Leguminoase	fasole alba, linte	branza de soia	lapte de soia
		grau incoltit	ovaz	Cereale	orez brun	grau, orez	malai, orz	paine, patiserie
samburi dovleac	alune	ulei de peste ulei de primula	ulei presat la rece de floarea soarelui masline	Oleaginoase Seminte	ulei rafinat  de floarea soarelui, masline	nuci	arahide prajite
			lapte de mama	Lactate	unt, iaurt orez cu lapte	lapte de vaca nefiert smantana	branzeturi cazeina, lapte fiert	branza topita inghetata
		oua de prepelita	oua de rata	Oua	oua de gaina
				Carne	peste	carne de miel	carne de porc	carne de vita, stridii
praf de copt	condi-mente piper	plante		Plante Condimente		vanilie	muscat	puding jeleuri
sare marina		otet de mere	sulfit	Conservante		benzoat	aspartam	sare rafinata otet
apa minerala	ceaiuri	ceai verde		Bauturi		alcool	cafea	drojdie, bere
	melasa			Dulciuri	miere		zaharina	zahar, cacao ciocolata
Coada soricelului Cretusca	Lemn dulce	Aswaganda Shatavari	Spirulina	Medicamente		anti-inflamatoare anti-histaminic	sedative tranchili-zante	antibiotice aspirina

 

FRUCTE ALCALINE		FRUCTE ACIDE
mere si cidru  caise, piersici avocado struguri banane coapte  capsuni cirese  stafide curmale smochine	grape-fruit mango pepeni  nectarine  masline  papaya  pere ananas  prune lamai	toate conservele, gemuri, dulceturi  fructe zaharisite, glazurate fructe uscate, conservate cu sulfura  fructe proaspete cu zahar  banane verzi  merisor masline verzi murate
LEGUME ALCALINE		LEGUME ACIDE
supe vegetale  asparagus copt  broccoli, conopida varza rosie si alba  morcovi, rosii, cartofi anghinare castraveti  marar vinete, andive  usturoi, praz, ceapa salata verde, spanac	ciuperci leguminoase (in afara de alune si linte)  patrunjel, pastarnac ardei  dovleac, asparagus ridichi soia boabe extract de soia  bostan  nap, sfecla	fasole alba varza de Brussel linte  rubarbar
LACTATE ALCALINE		LACTATE ACIDE
lapte smantanit, kefir, zer lapte proaspat (vaca, capra)  iaurt cu acidophilus		unt, smantana, branzeturi inghetata lapte fiert, lapte praf
PRODUSE DIN CARNE ALCALINE		PRODUSE DIN CARNE ACIDE
nu sunt		toate tipurile de carne de mamifere, pasari, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe
CEREALE ALCALINE		CEREALE ACIDE
cereale proaspete, grau incoltit, orz verde		produse de patiserie  paine, toate tipurile  prajituri, biscuiti amidon, aluaturi	paste fainoase galusti faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale
DIVERSE - ALCALINE		DIVERSE - ACIDE
ceaiuri de plante, neindulcite produse din lucerna ghimbir drojdie de bere (calup) ? sare de mare		toate bauturile alcoolice  dulciuri, sosuri cacao, ciocolata  coca-cola, cafea racoritoare sintetice, sare rafinata, curry,	sifon aditivi alimentari sintetici : arome, coloranti conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum condimente cu glutamat
OLEAGINOASE ALCALINE		OLEAGINOASE ACIDE
migdale  castane, nuca de cocos		toate celelalte fructe oleaginoase si semintele coapte sau prajite
OBICEIURI ALCALINE		OBICEIURI ACIDE
somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul		fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice  somn insuficient suprasolicitarea, medicamentele supararea, mania, revolta

Tabel de utilizare a condimentelor  

Mirodeniile nu numai cã dau gust mâncãrii, dar îmbunãtãtesc mult calitãtile alimentelor si le conferã chiar proprietãti terapeutice

<><>
<><>

Denumire	Mancarea asezonatã	Actiuni si indicatii terapeutice
ANGELICA	dulciuri, salate	purificator, digesiv, antistres
ANASON	supe, mâncãruri usoare, dulciuri	tonic,  stimuleazã digestia, favorizeazã respiratia, actiune vermifugã
ARDEI IUTE	brânzeturi, legume	stimulator si tonic general; în rãceli  (împreunã cu cimbrisor si coajã de lãmâie)
BUSUIOC	legume, salate, sosuri, supe, ciorbe	surmenaj intelectual, antidepresiv, stimuleaza circulatia cerebrala, bronsic
CARDAMON	dulciuri, bãuturi, lapte	teniazã, sinuzitã, reumatism, anemie
CHIMEN	supe, branzeturi, patiserie	stimuleaza digestia, carminativ, expectorant, antispastic vascular
CIMBRISOR	salate de legume si fructe	digestie, sistem imunitar
CIMBRU	supe, sosuri, ghiveci	digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, colitã
CORIANDRU	dulciuri, mâncãruri gãtite (orez, cartofi)	indigestie, balonãri, colici abdominale, antidepresiv
CUISOARE	dulciuri, lapte	antiseptic puternic
DAFIN	legume, fasole, soia, dulciuri, lapte	astm bronsic, pinteni ososi, memorie slabã
IENIBAHAR	dulciuri, lapte	antitoxic, colitã, hipertensiune, colici
FENICUL	dulciuri, lapte	antibiotic, laxativ, expectorant, diuretic
GHIMBIR	salate, lapte, orez, legume	digestiv, circulator, gripã, guta, rau de miscare
HREAN	legume, salate	antiseptic, imunostimulant
IENUPAR	legume (varza), soia, dulciuri	diabet, acnee, gutã, diuretic
LEUSTEAN	legume, fasole, supe, salate	antireumatic, tonic nervos, antitoxic
MÃGHIRAN	legume, supe, sosuri, soia.	tonic cardiac, nevrozã, menopauzã
MÃRAR	salate, legume, ouã, branzã	stimuleazã activitatea endocrinã, digestia
MENTÃ	salate, cartofi, dulciuri, lapte	diaree, balonãri, infectii digestive
MUSTAR (seminte)	soia, ghiveci de legume, orez	expectorant, laxativ, stimulator
NUCSOARÃ	dulciuri, legume, ouã, supe	diaree cronicã, infectii intestinale, insomnie, balonãri, litiazã biliarã
OREGANO (sovarf)	legume, sosuri, supe, pizza, soia	stimuleazã  digestia, carminativ, bronhodilatator
PIPER	legume, supe, salate	astenie, obezitate, insuficientã circulatorie perifericã; nu se ia în nervozitate si ulcer
ROZMARIN	salate, legume, fasole	tonic nervos, purificator
SCORTISOARÃ	dulciuri, lapte	stimuleazã circulatia sângelui, digestivã, vermifugã
TARHON	sosuri, supe	tratamentul digestiei lente, al colitei
TELINÃ	legume, fasole, supe, salate	mãreste imunitatea, tonica, vermifuga
USTUROI	legume, brânzeturi	antiseptic, imunostimulant, boli cardio-vasculare

                                                                

Program pentru o alimentatie sãnãtoasã	Actualizat – iulie 2010             CENTRUL MEDICAL AYURVEDA SIBIU Dr. Ovidiu Chis
Asigurã corpului tãu lichidele necesare	De ce?
Incearcã sã bei 2 litri de apã pe zi (inclusiv ceaiuri, limonadã sau sucuri naturale). Incepe-ti ziua cu un pahar mare de apã platã sau apã alcalinã. Dimineata corpul are cea mai mare nevoie de hidratare	Corpul uman are între 60 si 80 % apã. Este important ca lichidele bãute sã fie cu un pH neutru sau usor alcalin.
Eliminã bãuturile rãcoritoare sintetice. Inlocuieste-le cu sucuri naturale fãrã adaos de zahãr, conservanti sau arome sintetice.	Bãuturile rãcoritoare sintetice sunt foarte acide (pH 2,5-3) si au un efect toxic în special asupra ficatului si pancreasului.
Nu beti bãuturi reci de la frigider sau cu gheatã.	Lichidele reci întârzie digestia si sporesc congestia si acumularea de mucus în cãile respiratorii si digestive.
Consumã doar grãsimi sãnãtoase	De ce?
Uleiurile vegetale obtinute prin presare la rece sunt esentiale pentru o alimentatie echilibratã, fiind considerate medicamente pentru corp în medicina ayurveda. Ele hrãnesc sistemul nervos, asigurã grãsimile necesare constructiei corpului si contin substante valoroase, (acizii grasi omega 3 si omega 6), care protejeazã corpul de îmbolnãvire si îmbãtrânire prematurã.	Grãsimile animale si prãjelile suprasolicitã vezica biliarã si ficatul, si duc în timp la instalarea unor afectiuni organice sau metabolice.
Eliminã complet din alimetatie uleiurile rafinate si margarina. Acestea au structura chimicã a uleiurilor distrusã si pot fi comparate mai mult cu o masã plasticã decât cu un aliment*.	Uleiurile rafinate si margarina contin toxine provenite din degradarea uleiului. Grãsimile îsi modificã molecula (din cis în trans), si nu pot fi folosite corect în celule, astfel apar modificãri patologice ale membranelor celulare.
Untul si smântâna sunt alimente sãnãtoase, cu rol de protectie a sistemului nervos si cardio-vascular. Ele nu mãresc colesterolul decât dacã sunt si alte tulburãri metabolice.	Evitã alimentele care contin grãsimi ascunse si de calitate proastã: mezelurile, brânza topitã, chipsurile si unele dulciuri.
Redu cantitatea de lapte si consumã lapte vegetal	De ce?
Laptele trebuie sã fie proaspãt si din productii biologice. Trebuie consumat cald, cu miere si condimentat cu adaosuri de mirodenii (ghimbir, cardamom, turmeric, cuisoare, scortisoarã sau cimbru); altfel este greu digerabil. Evitati laptele omogenizat pe care producãtorii l-au inventat pentru cã nu se stricã, nu se coaguleazã si poate îngloba 40 % apã.	Laptele omogenizat este obtinut prin trecerea lichidului prin canale extrem de fine la presiuni foarte mari. Nu mai seamãnã cu laptele original, are moleculele mari de grãsimi si proteine dezintegrate si e doar un balast pentru digestie. Laptele omogenizat este cancerigen, produce exces de mucus, alergii, obezitate, colite sau ulcer gastro-duodenal*.
Laptele de vacã si produsele din lapte bogate în proteine (cazeinã), pot constitui un factor alergen. Folositi lapte de soia, de orez sau de migdale.	Laptele este destinat puilor de mamifer. La om proteinele din lapte consumate frecvent, pot produce diabet zaharat juvenil, diverse alergii sau adenom de prostatã.
Redu cantitatea de carne si devino vegetarian	De ce?
Mezelurile nu sunt sãnãtoase si datoritã continutului ridicat în aditivi cum sunt nitritii, conservantii si întãritorii de gust.	Prin produsii rezultati din metabolism, carnea produce aciditate si diverse boli de metabolism*.
Inlocuieste carnea animalelor crescute fortat, cu cea care provine din animale crescute biologic sau cu peste pescuit din mediul natural. Cel mai sãnãtos este regimul vegetarian cu proteine vegetale din legume, cereale, preparate din soia sau ciuperci de culturã.	Carnea animalelor crescute cu mixturi furajere si îngrãsate cu hormoni de crestere, este mult mai nesãnãtoasã decât cea a animalelor hrãnite cu ierburi si cereale. Pestele de crescãtorie este si el hrãnit cu furaje procesate.
Consumã mai multe alimente naturale	De ce?
Eliminã dulciurile concentrate. Înlocuieste dulciurile cu fructe si zahãrul cu mierea de albine sau zahãr brun. Dacã nevoia de a mânca dulciuri devine coplesitoare, mãnâncã din când în când un pãtrãtel de ciocolatã neagrã sau câteva fructe uscate.	Alimentatia chimizatã este una din cauzele îmbolnãvirii la omul modern. Consumând curent aceste alimente, omul poate introduce în organism aproximativ 4-5 kg. de aditivi alimentari sintetici pe an.
Nu consumati alimente modificate genetic.	Aceste alimente au efect cancerigen, produc mutatii în ADN, cu efecte devastatoare în doar câteva generatii*.
Renuntã la sticksuri, chipsuri, napolitane, biscuiti, bomboane. Înlocuieste aceste gustãri cu fructe.	Aceste gustãri bogate în zahãr, fãinã si aditivi sintetici sunt cele care dezechilibreazã aportul de calorii.
Renuntã la înghetatã.	Înghetata produce blocarea digestiei si formeazã mult mucus, ce se eliminã prin afectiuni inflamatorii ale aparatului respirator. Contine mari cantitãti de aditivi printre care si substante anticongelare (asemãnãtoare cu antigelul) care intoxicã ficatul.
Preparã alimentele cu mirodenii: cimbru, chimion, piper, busuioc, oregano, enibahar, boabe de mustar, ghimbir, usturoi etc.	Evitã amestecurile de condimente care contin glutamat de sodiu (vegeta) sau îndulcitori (aspartam, zaharinã, sucramat). Glutamatul este unul din cei mai nocivi aditivi.
Renuntã la ketchup si sosuri preparate industrial.	Rosiile preparate termic devin foarte acide.
Redu cantitatea de sare si alimentele sãrate.	Sarea este bunã, dar în exces deshidrateazã celulele si produce retentie de lichide în tesuturi.
Mãnâncã alimente compatibile	De ce?
Nu mânca între mese. Stomacul trebuie sã se goleascã complet si apoi poti servi un fruct sau o gustare dulce.	Fructele sau dulciurile dupã masã vor fermenta, producând aciditate si gaze.
Nu mânca proteine cu glucide (carne cu cartofi ori fasole cu dulciuri) si nici proteine vegetale împreunã cu proteine animale (fasole cu carne sau linte cu brânzã). Foloseste garnituri pe bazã de legume, salate.	Proteinele se digerã la un pH acid, iar gucidele la un pH alcalin. Consumate împreunã fermenteazã si întârzie digestia. Alimentatia incompatibilã este cea mai frecventã modalitate de a produce toxine de tip inflamator.
Asigurã-ti un regim alimentar echilibrat	De ce?
O zi pe sãptãmânã este bine sã mãnânci numai fructe si sucuri naturale de fructe si legume. Este o metodã de detoxifiere si asigurã vitaminizarea organismului. Alimentele care contin multã apã sunt mai usor de digerat decât cele concentrate.	Consumând multe cereale, legume si fructe si mai putine alimente concentrate ca ouãle, carnea, brânzeturile, grãsimile si dulciurile, îti compui un regim echilibrat si îti asiguri necesarul de glucide, lipide, proteine si aminoacizi esentiali, enzime si vitamine, oligoelemente si minerale.
* Unele informatii din aceastã paginã pot fi contradictorii cu ceea ce este prezentat în reclamele industriei alimentare sau cu ceea ce stim din obisnuintã. Acest articol este pentru cei interesati de a se alimenta cu adevãrat sãnãtos.  SURSA:http://dezvoltarepersonala2012.blogspot.ro/2012/03/alimente-alcaline-acide.html