Alimente Alcaline - Acide
a ţesuturilor.
La polul opus, sunt alimentele şi băuturile care realizează aciditate în ţesuturi, un mediu propice pentru
instalarea celor mai degenerative boli. Efectul alimentelor şi băuturilor se bazează pe cantitatea
de conţinut mineral
şi pe reziduurile care rămân în corp după ce acestea sunt consumate. Unele alimente lasă
rămăşiţe acide, în timp
ce altele lasă rămăşiţe alcaline. Alimentele alcaline sunt cele pe care le ştim şi noi că sunt bune: unele fructe,
legume proaspete, alimente sărace în zaharuri etc, iar cele acide, bineînţeles: dulciurile, alcoolul, grăsimile saturate
, carnea, produsele lactate.
Există alimente care sunt acide, însă în corp alcalinizează. Alimentele care creează un mediu
alcalin în ţesuturi
sunt o adevărată prevenţie şi terapie nutriţională împotriva oricăror boli. Într-un corp alcalin,
bolile nu au cum să se dezvolte. Dacă e nevoie să mâncaţi şi alimente din zona acidă,
combinaţile cu alimente alcaline, pentru a mai
stopa din efectul nociv.
De exemplu, înainte de o masă cu carne, beţi un pahar cu apă cu multă lămâie stoarsă. Lămâia
este acidă, însă
ajunsă în corp, alcalinizează ţesutul şi efectul acid al cărnii nu se mai simte atât de mult
Alimentele se impart in doua categorii: alcaline si acide.FRUCTE ALCALINE: stafide, curmale, smochine, ananas,
mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit,
mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere
FRUCTE ACIDE: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu
sulfura fructe proaspete consumate zahar banane verzi, masline verzi, prune
LEGUME ALCALINE: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba,
ceapa, usturoi, praz,
salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive patrunjel, pastarnac,
ardei, dovleac,
ridichi, soia boabe in, bostan, nap, vinete, leguminoase incoltite
LEGUME ACIDE: ardei iute, asparagus rubarbar toate tipurile de fasole si linte cu exceptia
celor germinate
CEREALE ALCALINE: cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva:
paine prajita, paine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp).
CEREALE ACIDE: produse de patiserie, paine alba, paine integrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn,
malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati) faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale
LACTATE ALCALINE: lapte smantanit, kefir, zer, unt, frisca lapte proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepasteurizat
sau lapte prins
LACTATE ACIDE: Parmezan, branzeturi fermentate, cascaval, telemea inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smantana fermentata
ALIMENTE GATITE ALCALINE: legume fierte, coapte, mancaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion
supe de zarzavat si de radacinoase fara carne
ALIMENTE GATITE ACIDE: Alimente foarte acide: mancaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve
DULCIURI ALCALINE: suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat sirop de orez brun (mierea in cantitati mari
poate forma si acizi)
DULCIURI ACIDE: dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza
PRODUSE ANIMALE ALCALINE: oua de prepelita, oua de rata
PRODUSE ANIMALE ACIDE: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre,
oua de gaina.
BAUTURI ALCALINE: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi in realitate au un pH usor acid (intre 6-7)
BAUTURI ACIDE: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon
DIVERSE – ALCALINE: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghimbir, amalaki, sare de mare
drojdie de bere (calup)
DIVERSE – ACIDE: muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar
(pasta), curry aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum
ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE: ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, samburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata
ALIMENTE ULEIOASE ACIDE: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe oleaginoase si seminte coapte
sau prajite nuci, fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul
OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient,
medicamentele de sintezasuprasolicit area, supararea, mania, stresul, ura, revolta
Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din
piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate impreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru
in digestie.
Doua grupe aparte de alimente sunt:
1. Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul
2. Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in apa
muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. Aceste
alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.
Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru
ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza
continutului mare de glucide formeaza acizi.
Hiperaciditatea O stare prelungita de oboseala, uneori pana la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa
luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce insoteste sforaitul
din timpul somnului duce la o epuizare in timpul zilei.
Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este insotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de
durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza cat se poate de neasteptata.
"Ploaia acida a facut valva in urma cu cativa ani, omul acid va face in viitor". Afirmatia ii apartine publicistului
Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea.
Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.
La orice adult sanatos sunt in functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru intre continutul acid si
cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline
din sange) este
vorba intr-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili cat de acid sau cat de bazic este
sangele, dar si urina.
Pe o scala de la 1 pana la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sangele nostru are valori pH de 7,35 pana la
7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. In general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in varsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita,
hiperaciditatea este o problema serioasa. Imbatranirea - se mai spune - nu este nimic altceva decat intoxicarea
continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.
Exista in corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:
pH-ul digestiv
In functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din
stomac), pana la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza
cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie in mentinerea sanatatii. Intr-un mod similar Ayurveda considera
focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.
pH-ul sangelui si limfei
Prin cele aproximativ 5 l de sange si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70
de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale
in tesuturi.
pH-ul tesuturilor
La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sangelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid.
Spre deosebire de sange care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite in adevarate
rezervoare ale rezidurilor acide (grasime in exces, calculi, excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum
ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducand la osteoporoza, dureri
ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai indelungat pentru
a se echilibra, de aceea primele saptamani de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc in tesuturi, fara
sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea in greutate sau dizolvarea calculilor.
pH-ul urinei si al transpiratiei
Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia intre valorile de
4.5 si
8. Majoritatea oamenilor in conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins intre 5-6. Cei
vegetarieni au un pH urinar usor mai
alcalin, cuprins intre 5.8-7.
Cu cat urina e mai acida, sangele si tesuturile sunt mai acide. In anumite faze ale bolilor pH-ul
urinar poate fi
alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorandu-se unor blocaje in sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate in tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci
doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicina naturala. 20m.com/photo6. html
- Dieta acida
- Emotii negative
- Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate impreuna
cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri
digestive alcaline in timp
ce proteinele se digera la un pH acid.
Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:
Fructele se mananca inainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata
Dulciurile nu se mananca dupa mancare
Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat.
Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment
Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte
Alimentatia si stilul de viata
Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul,
lipsa de miscare,
o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale
coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi
luate o serie de masuri preventive. Se intelege ca rolul esential in asigurarea echilibrului revine
unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect
bazic. Sunt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul.
Aproape toate legumele in special cele proaspete sunt alcaline si echilibreaza aciditatea
excesiva.
Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii,
morcovii.
Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele in pastaie.
Efect acid slab au branza de vaci, smantana, painea integrala si familia nucilor.
Hiperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si
cafeaua. Dar si ouale,
branza si produsele fainoase
Trebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa
consumul de dulciuri si
carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manance, dar odata cu inaintarea in varsta,
consumul lor trebuie
tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de
exemplu in sauna.
Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din
cochilii, coaja de ou,
alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.
Alimentele bogate in sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale
sunt bogate in astfel
de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea.
Aceste elemente
se gasesc din abundenta in alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale in oase si le elibereaza atunci
cand trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Cand datorita consumului repetat de alimente acide
sau poluate chimic
dar si a imbatranirii tesuturilor, corpul isi epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea
de acidoza.
HIPERACIDITATEA
SI PREVENIREA EI PRIN ALIMENTATIE
Tabel cu pH-ul alimentelor
Foarte Alcaline
|
Mult Alcaline
|
Mijlociu Alcaline
|
Slab Alcaline
| Alimente |
Slab Acide
|
Mijlociu Acide
|
Mult Acide
|
Foarte Acide
|
smochine caise pepene verde
|
stafide, masline mango
|
mere curmale alune pere papaya
|
piersici, nuca de cocos struguri, banane, capsuni citrice, pepene rosu ananas
|
Fructe
|
prune
|
coacaze
merisor
banane verzi
|
Gemuri
dulceturi
| |
broccoli ceapa verde, telina
|
sfecla rosie gulii, spanac, usturoi
|
varza cartofi castraveti, salata
|
varza de Bruxelles morcovi
|
Legume
|
rosii spanac gatit
|
bulion de rosii
| ||
soia boabe
|
mezeluri din soia
| Leguminoase |
fasole alba, linte
|
branza de soia
|
lapte de soia
| |||
grau incoltit
|
ovaz
|
Cereale
|
orez brun
|
grau, orez
|
malai, orz
|
paine, patiserie
| ||
samburi dovleac
|
alune
|
ulei de peste ulei de primula
|
ulei presat la rece de
floarea soarelui masline
|
Oleaginoase Seminte
|
ulei rafinat de floarea soarelui, masline
|
nuci
|
arahide prajite
| |
lapte de mama
|
Lactate
|
unt, iaurt orez cu lapte
|
lapte de vaca nefiert smantana
|
branzeturi
cazeina, lapte fiert
|
branza topita inghetata
| |||
oua de prepelita
|
oua de rata
|
Oua
|
oua de gaina
| |||||
Carne
|
peste
|
carne de miel
|
carne de porc
|
carne de vita, stridii
| ||||
praf de copt
|
condi-mente piper
|
plante
|
Plante
Condimente |
vanilie
|
muscat
|
puding
jeleuri
| ||
sare marina
|
otet de mere
|
sulfit
|
Conservante
|
benzoat
|
aspartam
|
sare rafinata otet
| ||
apa minerala
|
ceaiuri
|
ceai verde
|
Bauturi
|
alcool
|
cafea
|
drojdie,
bere
| ||
melasa
|
Dulciuri
|
miere
|
zaharina
|
zahar, cacao ciocolata
| ||||
Coada soricelului
Cretusca
|
Lemn dulce
|
Aswaganda
Shatavari
|
Spirulina
|
Medicamente
|
anti-inflamatoare anti-histaminic
|
sedative tranchili-zante
|
antibiotice aspirina
|
FRUCTE ALCALINE
|
FRUCTE ACIDE
| ||
mere si cidru
caise,
piersici
avocado
struguri
banane coapte capsuni
cirese
stafide curmale
smochine
|
grape-fruit
mango
pepeni
nectarine masline papaya pere
ananas
prune
lamai
|
toate conservele, gemuri, dulceturi
fructe zaharisite, glazurate fructe uscate, conservate cu sulfura fructe proaspete cu zahar banane verzi merisor masline verzi murate | |
LEGUME ALCALINE
|
LEGUME ACIDE
| ||
supe vegetale
asparagus copt broccoli, conopida varza rosie si alba morcovi, rosii, cartofi anghinare castraveti marar vinete, andive usturoi, praz, ceapa
salata verde, spanac
|
ciuperci
leguminoase (in afara de alune si linte)
patrunjel, pastarnac ardei dovleac, asparagus ridichi soia boabe extract de soia bostan nap, sfecla | fasole alba varza de Brussel
linte
rubarbar | |
LACTATE ALCALINE
|
LACTATE ACIDE
| ||
lapte smantanit, kefir, zer
lapte proaspat (vaca, capra)
iaurt cu acidophilus |
unt, smantana, branzeturi
inghetata lapte fiert, lapte praf | ||
PRODUSE DIN CARNE ALCALINE
|
PRODUSE DIN CARNE ACIDE
| ||
nu sunt
|
toate tipurile de carne de mamifere, pasari, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe
| ||
CEREALE ALCALINE
|
CEREALE ACIDE
| ||
cereale proaspete,
grau incoltit,
orz verde
|
produse de patiserie
paine, toate tipurile prajituri, biscuiti amidon, aluaturi |
paste fainoase
galusti faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale | |
DIVERSE - ALCALINE
|
DIVERSE - ACIDE
| ||
ceaiuri de plante, neindulcite
produse din lucerna
ghimbir
drojdie de bere (calup) ?
sare de mare
|
toate bauturile alcoolice
dulciuri, sosuri cacao, ciocolata coca-cola, cafea
racoritoare sintetice,
sare rafinata, curry, |
sifon
aditivi alimentari sintetici : arome, coloranti conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum
condimente cu glutamat | |
OLEAGINOASE ALCALINE
|
OLEAGINOASE ACIDE
| ||
migdale
castane, nuca de cocos |
toate celelalte fructe oleaginoase si semintele coapte sau prajite
| ||
OBICEIURI ALCALINE
|
OBICEIURI ACIDE
| ||
somnul, relaxarea,
sauna, exercitiul fizic
buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul
|
fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice
somn insuficient suprasolicitarea, medicamentele supararea, mania, revolta |
Tabel de utilizare a condimentelor
Mirodeniile nu numai cã dau gust mâncãrii, dar îmbunãtãtesc mult calitãtile alimentelor si le conferã chiar proprietãti terapeutice |
<><>
<><>
Denumire | Mancarea asezonatã | Actiuni si indicatii terapeutice |
ANGELICA | dulciuri, salate | purificator, digesiv, antistres |
ANASON | supe, mâncãruri usoare, dulciuri | tonic, stimuleazã digestia, favorizeazã respiratia, actiune vermifugã |
ARDEI IUTE | brânzeturi, legume | stimulator si tonic general; în rãceli (împreunã cu cimbrisor si coajã de lãmâie) |
BUSUIOC | legume, salate, sosuri, supe, ciorbe | surmenaj intelectual, antidepresiv, stimuleaza circulatia cerebrala, bronsic |
CARDAMON | dulciuri, bãuturi, lapte | teniazã, sinuzitã, reumatism, anemie |
CHIMEN | supe, branzeturi, patiserie | stimuleaza digestia, carminativ, expectorant, antispastic vascular |
CIMBRISOR | salate de legume si fructe | digestie, sistem imunitar |
CIMBRU | supe, sosuri, ghiveci | digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, colitã |
CORIANDRU | dulciuri, mâncãruri gãtite (orez, cartofi) | indigestie, balonãri, colici abdominale, antidepresiv |
CUISOARE | dulciuri, lapte | antiseptic puternic |
DAFIN | legume, fasole, soia, dulciuri, lapte | astm bronsic, pinteni ososi, memorie slabã |
IENIBAHAR | dulciuri, lapte | antitoxic, colitã, hipertensiune, colici |
FENICUL | dulciuri, lapte | antibiotic, laxativ, expectorant, diuretic |
GHIMBIR | salate, lapte, orez, legume | digestiv, circulator, gripã, guta, rau de miscare |
HREAN | legume, salate | antiseptic, imunostimulant |
IENUPAR | legume (varza), soia, dulciuri | diabet, acnee, gutã, diuretic |
LEUSTEAN | legume, fasole, supe, salate | antireumatic, tonic nervos, antitoxic |
MÃGHIRAN | legume, supe, sosuri, soia. | tonic cardiac, nevrozã, menopauzã |
MÃRAR | salate, legume, ouã, branzã | stimuleazã activitatea endocrinã, digestia |
MENTÃ | salate, cartofi, dulciuri, lapte | diaree, balonãri, infectii digestive |
MUSTAR (seminte) | soia, ghiveci de legume, orez | expectorant, laxativ, stimulator |
NUCSOARÃ | dulciuri, legume, ouã, supe | diaree cronicã, infectii intestinale, insomnie, balonãri, litiazã biliarã |
OREGANO (sovarf) | legume, sosuri, supe, pizza, soia | stimuleazã digestia, carminativ, bronhodilatator |
PIPER | legume, supe, salate | astenie, obezitate, insuficientã circulatorie perifericã; nu se ia în nervozitate si ulcer |
ROZMARIN | salate, legume, fasole | tonic nervos, purificator |
SCORTISOARÃ | dulciuri, lapte | stimuleazã circulatia sângelui, digestivã, vermifugã |
TARHON | sosuri, supe | tratamentul digestiei lente, al colitei |
TELINÃ | legume, fasole, supe, salate | mãreste imunitatea, tonica, vermifuga |
USTUROI | legume, brânzeturi | antiseptic, imunostimulant, boli cardio-vasculare |
Program pentru o alimentatie sãnãtoasã | Actualizat – iulie 2010CENTRUL MEDICAL AYURVEDA SIBIUDr. Ovidiu Chis |
Asigurã corpului tãu lichidele necesare | De ce? |
Incearcã sã bei 2 litri de apã pe zi (inclusiv ceaiuri, limonadã sau sucuri naturale). Incepe-ti ziua cu un pahar mare de apã platã sau apã alcalinã. Dimineata corpul are cea mai mare nevoie de hidratare | Corpul uman are între 60 si 80 % apã. Este important ca lichidele bãute sã fie cu un pH neutru sau usor alcalin. |
Eliminã bãuturile rãcoritoare sintetice. Inlocuieste-le cu sucuri naturale fãrã adaos de zahãr, conservanti sau arome sintetice. | Bãuturile rãcoritoare sintetice sunt foarte acide (pH 2,5-3) si au un efect toxic în special asupra ficatului si pancreasului. |
Nu beti bãuturi reci de la frigider sau cu gheatã. | Lichidele reci întârzie digestia si sporesc congestia si acumularea de mucus în cãile respiratorii si digestive. |
Consumã doar grãsimi sãnãtoase | De ce? |
Uleiurile vegetale obtinute prin presare la rece sunt esentiale pentru o alimentatie echilibratã, fiind considerate medicamente pentru corp în medicina ayurveda. Ele hrãnesc sistemul nervos, asigurã grãsimile necesare constructiei corpului si contin substante valoroase, (acizii grasi omega 3 si omega 6), care protejeazã corpul de îmbolnãvire si îmbãtrânire prematurã. | Grãsimile animale si prãjelile suprasolicitã vezica biliarã si ficatul, si duc în timp la instalarea unor afectiuni organice sau metabolice. |
Eliminã complet din alimetatie uleiurile rafinate si margarina. Acestea au structura chimicã a uleiurilor distrusã si pot fi comparate mai mult cu o masã plasticã decât cu un aliment*. | Uleiurile rafinate si margarina contin toxine provenite din degradarea uleiului. Grãsimile îsi modificã molecula (din cis în trans), si nu pot fi folosite corect în celule, astfel apar modificãri patologice ale membranelor celulare. |
Untul si smântâna sunt alimente sãnãtoase, cu rol de protectie a sistemului nervos si cardio-vascular. Ele nu mãresc colesterolul decât dacã sunt si alte tulburãri metabolice. | Evitã alimentele care contin grãsimi ascunse si de calitate proastã: mezelurile, brânza topitã, chipsurile si unele dulciuri. |
Redu cantitatea de lapte si consumã lapte vegetal | De ce? |
Laptele trebuie sã fie proaspãt si din productii biologice. Trebuie consumat cald, cu miere si condimentat cu adaosuri de mirodenii (ghimbir, cardamom, turmeric, cuisoare, scortisoarã sau cimbru); altfel este greu digerabil. Evitati laptele omogenizat pe care producãtorii l-au inventat pentru cã nu se stricã, nu se coaguleazã si poate îngloba 40 % apã. | Laptele omogenizat este obtinut prin trecerea lichidului prin canale extrem de fine la presiuni foarte mari. Nu mai seamãnã cu laptele original, are moleculele mari de grãsimi si proteine dezintegrate si e doar un balast pentru digestie. Laptele omogenizat este cancerigen, produce exces de mucus, alergii, obezitate, colite sau ulcer gastro-duodenal*. |
Laptele de vacã si produsele din lapte bogate în proteine (cazeinã), pot constitui un factor alergen. Folositi lapte de soia, de orez sau de migdale. | Laptele este destinat puilor de mamifer. La om proteinele din lapte consumate frecvent, pot produce diabet zaharat juvenil, diverse alergii sau adenom de prostatã. |
Redu cantitatea de carne si devino vegetarian | De ce? |
Mezelurile nu sunt sãnãtoase si datoritã continutului ridicat în aditivi cum sunt nitritii, conservantii si întãritorii de gust. | Prin produsii rezultati din metabolism, carnea produce aciditate si diverse boli de metabolism*. |
Inlocuieste carnea animalelor crescute fortat, cu cea care provine din animale crescute biologic sau cu peste pescuit din mediul natural. Cel mai sãnãtos este regimul vegetarian cu proteine vegetale din legume, cereale, preparate din soia sau ciuperci de culturã. | Carnea animalelor crescute cu mixturi furajere si îngrãsate cu hormoni de crestere, este mult mai nesãnãtoasã decât cea a animalelor hrãnite cu ierburi si cereale. Pestele de crescãtorie este si el hrãnit cu furaje procesate. |
Consumã mai multe alimente naturale | De ce? |
Eliminã dulciurile concentrate. Înlocuieste dulciurile cu fructe si zahãrul cu mierea de albine sau zahãr brun. Dacã nevoia de a mânca dulciuri devine coplesitoare, mãnâncã din când în când un pãtrãtel de ciocolatã neagrã sau câteva fructe uscate. | Alimentatia chimizatã este una din cauzele îmbolnãvirii la omul modern. Consumând curent aceste alimente, omul poate introduce în organism aproximativ 4-5 kg. de aditivi alimentari sintetici pe an. |
Nu consumati alimente modificate genetic. | Aceste alimente au efect cancerigen, produc mutatii în ADN, cu efecte devastatoare în doar câteva generatii*. |
Renuntã la sticksuri, chipsuri, napolitane, biscuiti, bomboane. Înlocuieste aceste gustãri cu fructe. | Aceste gustãri bogate în zahãr, fãinã si aditivi sintetici sunt cele care dezechilibreazã aportul de calorii. |
Renuntã la înghetatã. | Înghetata produce blocarea digestiei si formeazã mult mucus, ce se eliminã prin afectiuni inflamatorii ale aparatului respirator. Contine mari cantitãti de aditivi printre care si substante anticongelare (asemãnãtoare cu antigelul) care intoxicã ficatul. |
Preparã alimentele cu mirodenii: cimbru, chimion, piper, busuioc, oregano, enibahar, boabe de mustar, ghimbir, usturoi etc. | Evitã amestecurile de condimente care contin glutamat de sodiu (vegeta) sau îndulcitori (aspartam, zaharinã, sucramat). Glutamatul este unul din cei mai nocivi aditivi. |
Renuntã la ketchup si sosuri preparate industrial. | Rosiile preparate termic devin foarte acide. |
Redu cantitatea de sare si alimentele sãrate. | Sarea este bunã, dar în exces deshidrateazã celulele si produce retentie de lichide în tesuturi. |
Mãnâncã alimente compatibile | De ce? |
Nu mânca între mese. Stomacul trebuie sã se goleascã complet si apoi poti servi un fruct sau o gustare dulce. | Fructele sau dulciurile dupã masã vor fermenta, producând aciditate si gaze. |
Nu mânca proteine cu glucide (carne cu cartofi ori fasole cu dulciuri) si nici proteine vegetale împreunã cu proteine animale (fasole cu carne sau linte cu brânzã). Foloseste garnituri pe bazã de legume, salate. | Proteinele se digerã la un pH acid, iar gucidele la un pH alcalin. Consumate împreunã fermenteazã si întârzie digestia. Alimentatia incompatibilã este cea mai frecventã modalitate de a produce toxine de tip inflamator. |
Asigurã-ti un regim alimentar echilibrat | De ce? |
O zi pe sãptãmânã este bine sã mãnânci numai fructe si sucuri naturale de fructe si legume. Este o metodã de detoxifiere si asigurã vitaminizarea organismului. Alimentele care contin multã apã sunt mai usor de digerat decât cele concentrate. | Consumând multe cereale, legume si fructe si mai putine alimente concentrate ca ouãle, carnea, brânzeturile, grãsimile si dulciurile, îti compui un regim echilibrat si îti asiguri necesarul de glucide, lipide, proteine si aminoacizi esentiali, enzime si vitamine, oligoelemente si minerale. |
* Unele informatii din aceastã paginã pot fi contradictorii cu ceea ce este prezentat în reclamele industriei alimentare sau cu ceea ce stim din obisnuintã. Acest articol este pentru cei interesati de a se alimenta cu adevãrat sãnãtos. SURSA:http://dezvoltarepersonala2012.blogspot.ro/2012/03/alimente-alcaline-acide.html |