Intreruperea respiratiei in somn - Apneea

Descriere

Apneea de somn reprezintă întreruperea respiraţiei în timpul somnului; poate fi vorba de una sau mai multe pauze respiratorii şi este caracterizată prin faptul că nu există mişcări ale muşchilor respiratorii. Este o afecţiune foarte gravă care poate pune în pericol viaţa şi care este mult mai frecventă decât se credea.

Cei care  au risc mai mare de a face apnee de somn sunt persoanele supraponderale, hipertensive, cei care sforăie zgomotos şi cei care au anumite probleme la nivelul nasului, gâtului  sau altor părţi ale căilor aeriene superioare.

Folosirea alcoolului şi a sedativelor cresc frecvenţa şi durata pauzelor în respiraţie. Cei care suferă de apnee de somn netratată încetează să mai respire pe perioade scurte, dar în mod repetat, de nenumărate ori ( 20-30 pe oră, uneori chiar mai multe). Ceea ce înseamnă că – în timpul apneei de somn – creierul, dar şi restul corpului nu primesc suficient oxigen.

Între episoadele de apnee apar sforăituri. Apneea de somn mai este caracterizată şi de senzaţia de sufocare. Întreruperile frecvente ale somnului profund, odihnitor duc adesea la cefalee matinală şi somnolenţă excesivă pe parcursul zilei.

În timpul apneei persoana nu primeşte oxigen şi nu elimină dioxidul de carbon ceea ce duce la nivele sangvine scăzute de oxigen şi crescute de dioxid de carbon. Acest lucru alertează creierul să reia respiraţia şi determină trezirea persoanei.

sus

Factorii de risc

- persoanele de sex masculin sunt mai expuse acestei afecţiuni;
- greutatea excesivă;
- vârsta peste 65 de ani;
- fumatul;
- consumul de alcool sau sedative;
- dimensiunea mare a gâtului (circumferinţă peste 43 cm);
- dimensiunea mare a amigdalelor, limbii, osului maxilar;
- antecedente în familie de apnee de somn
- rasa neagră este mai afectată la categoria de vârstă sunb 35 de ani;
- obstrucţie nazală din cauza unei deviaţii de sept, a unor alergii sau a unor afecţiuni ale sinusurilor.

sus

Există două tipuri de apnee de somn

1. Apnee obstructivă de somn – cea mai frecventă formă, fiind cauzată de un blocaj al căilor respiratorii, de obicei atunci când ţesutul moale din partea posterioară a gâtului (faringelui) se relaxează intermitent în timpul somnului.
2. Apnee de somn centrală – spre deosebire de cea prezentată mai sus, căile respiratorii nu sunt blocate, dar creierul nu mai transmite semnale corespunzătoare muşchilor implicaţi în respiraţie.

Apneea de somn poate fi asociată cu:

- hipertensiune arterială
- infarct miocardic (atacuri de cord);
- insuficienţă cardiacă, bătăi neregulate ale inimii (aritmii);
- accidente vasculare cerebrale;
- somnolenţă pe parcursul zilei;
- risc crescut de accidente rutiere;

În context general, apneea de somn poate fi responsabilă de perfomanţa slabă în activităţile de zi cu zi (la muncă, la şcoală) sau accidente cu autovehicule.

Simptome ale apneei de somn:
• Depresie;
• Uscăciune a gâtului la trezire;
• Iritabilitate;
• Tulburări de memorie;
• Tulburări de atenţie;
• Schimbări de dispoziţie;
• Sforăit care poate fi zgomotos şi persistent, de obicei mai evident în apneea obstructivă;
• Urinări nocturne;
• Treziri bruşte însoţite de scurtarea respiraţiei, care indică mai curând apnee centrală decât cea obstructivă;
• Insomnie (dificultăţi de menţinere a somnului);

sus

Cauze

Anumite probleme mecanice şi structurale ale căilor respiratorii produc întreruperi ale respiraţiei în timpul somnului. Apneea apare:
• Când musculature gâtului (faringelui) şi a limbii se relaxează în timpul somnului şi blochează parţial deschiderea căilor respiratorii.
• Când musculatura palatului moale de la baza limbii şi uvula se relaxează şi se îndoaie, căile respiratorii se blochează, iar respiraţia devine greoaie, dificilă şi zgomotoasă şi chiar se opreşte;
• La persoanele supraponderale când execsul de ţesut la nivelul căilor respiratorii determină îngustarea acestora;
• Când, deşi căile aeriene sunt îngustate, persoana continuă să facă eforturi pentru a respire, dar aerul nu poate trece cu uşurinţă  înăuntrul şi înafara gurii şi a nasului;

Cauzele apneei obstructive:
• Obezitatea;
• Dimensiuni mari ale limbii sau amigdalelor în raport cu deschiderea traheei;
• Forma capului şi a gâtului care deetrmină a dimensiune mai mică a căilor respiratorii;
• Relaxarea mai mult decât normal a musculaturii faringiene şi a limbii;

Cauzele apneei centrale:

Includ orice afecţiune sau boală cerebrală care diminuează semnalele date sistemului respirator pentru a respire, ca şi procesul de îmbătrânire care limitează capacitatea creierului de a menţine contractaţi muşchii faringelui în timpul somnului. Aceasta creşte riscul de îngustare sau colabare a căilor respiratorii.
• Apneea de somn centrală idiopatică – nu se cunoşte cauza care o produce;
• Respiraţia Cheyne-Stokes este caracterizată de perioade de creştere urmate de perioade de descreştere ritmice şi treptate ale efortului respirator precum şi ale fluxului de aer respirat. În perioada cu cel mai slab efort respirator poate apărea apneea (lipsa totală de flux de aer).
• Afecţiuni care produc apnee de somn: insuficienţă cardiacă, accidentele vasculare cerebrale, afecţiuni ale trunchiului cerebral;
• Apnee indusă de anumite medicamente: morfină, codeină, oxicodon;
• Respiraţia periodică la altitudine mare – o variantă a respiraţiei Cheyne-Stokes poate apărea la expunerea la altitudini mari (peste 4500m). Modificarea concentratiei de oxigen din aer este motivul pentru care apare alternanţa între respiraţiile rapide (hiperventilaţie) şi respiraţiile mai lente (hipoventilaţie);
• Apneea de somn mixtă, obstructivă şi centrală.

sus

Trebuie să mergi urgent la doctor

• Apar simptome ce pot indica o afecţiune gravă, ca de exemplu:
• Durere sau senzaţie de presiune în piept;
• Dificultăţi la respiraţie;
• Transpiraţii profuze;
• Amorţeală pe o parte a corpului;
• Slăbiciune pe o parte a corpului;

Trebuie consultat medical dacă:
• Există sforăit destul de zgomotos incât să deranjeze somnul persoanei sau al celor din jur;
• Apare scurtarea respiraţiei care trezeşte persoana afectată din somn;
• Apar pause intermitente de respiraţie în timpul somnului;
• Există somnolenţă accentuată pe parcursul zile care poate face persoana afectată să adoarmă lîn timp ce se uită la televizor, munceşte sau şofează;

Sursa : http://www.csid.ro/