a. Generalităţi
• Migrena este definită ca o durere intensă de cap (cefalee), cu o durată de 4 până la 72 de ore şi care are caracter recidivant (se repetă).
• Migrenele pot fi considerate o afecţiune, care trebuie tratată ca atare. Este important consultul medical de specialitate, deoarece medicul poate recomanda diferite medicamente care pot atenua cefaleea intensă asociată migrenelor.
• Potrivit datelor statistice, 85 % din populaţia planetei noastre au suferit măcar o dată în viaţă de migrenă.
• Cel mai adesea victimele migrenei sînt persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 33 de ani.
• De obicei, se manifestă printr-o durere intensă care pulsează, localizată într-una dintre părţile capului, de asemenea de greaţă, neputinţă de a suportă lumina şi zgomotele puternice. După acesta criză urmează o stare de somnolenţă şi de extenuare.
• Durerea este localizată pe o parte a capului, iar la orice efort fizic, se intensifică durerea.
• Foarte adesea migrena este însoţită de o schimbare de dispoziţie, hipersensibilitate, slăbiciune, ameţeală, vomă şi vertij.
• Medicii deosebesc câteva forme ale migrenei. Cel mai adesea sunt intilnite migrena simplă, care se manifestă în 70 % dintre cazuri, şi migrena cu aură, în cazul căreia debutul durerii este “anunţat” de tulburări vizuale, senzitive şi motorii, care apăr de obicei cu aproximativ 15-20 de minute înaintea atacului migrenos propriu-zis. Pacientul vede puncte negre sau flashuri luminoase intense. Această “aură” se manifestă la aproximativ 30% dintre cazurile cu migrene.
• Migrenele pot fi considerate o afecţiune, care trebuie tratată ca atare. Este important consultul medical de specialitate, deoarece medicul poate recomanda diferite medicamente care pot atenua cefaleea intensă asociată migrenelor.
• Potrivit datelor statistice, 85 % din populaţia planetei noastre au suferit măcar o dată în viaţă de migrenă.
• Cel mai adesea victimele migrenei sînt persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 33 de ani.
• De obicei, se manifestă printr-o durere intensă care pulsează, localizată într-una dintre părţile capului, de asemenea de greaţă, neputinţă de a suportă lumina şi zgomotele puternice. După acesta criză urmează o stare de somnolenţă şi de extenuare.
• Durerea este localizată pe o parte a capului, iar la orice efort fizic, se intensifică durerea.
• Foarte adesea migrena este însoţită de o schimbare de dispoziţie, hipersensibilitate, slăbiciune, ameţeală, vomă şi vertij.
• Medicii deosebesc câteva forme ale migrenei. Cel mai adesea sunt intilnite migrena simplă, care se manifestă în 70 % dintre cazuri, şi migrena cu aură, în cazul căreia debutul durerii este “anunţat” de tulburări vizuale, senzitive şi motorii, care apăr de obicei cu aproximativ 15-20 de minute înaintea atacului migrenos propriu-zis. Pacientul vede puncte negre sau flashuri luminoase intense. Această “aură” se manifestă la aproximativ 30% dintre cazurile cu migrene.
b. Cauzele migrenelor şi factorii de risc:
• Un rol important în apariţia migrenei îl joacă factorii genetici.
• O altă cauză poate fi dilatarea sau îngustarea vaselor cerebrale (anevrisme, respectiv stenozari vasculare). Anumite substanţe chimice din creier (serotonină), scad brusc, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge şi la scăderea cantităţii de sânge într-o anumită parte a creierului. Consecinţa acestei ingustari a vaselor sunt tulburările vizuale.
• Şi schimbările la nivel hormonal pot determina apariţia migrenelor
• Unele femei pot avea migrene înaintea menstruatiei (premenstrual).
• Cefaleea din sinuzitele acute este asemănătoare celei din migrene, dar migrenele se diferenţiază prin faptul că apar pe o parte a capului, pe partea stânga sau dreaptă şi sunt însoţite de sensibilitate la lumină şi la zgomot.
• Fără tratament, migrena poate dura între 4 şi 72 de ore.
• Factorii de risc sunt: istoricul familial, dacă părinţii au suferit de migrene, în 90% dintre cazuri se moşteneşte la copil; sexul feminin, femeile au un rsic mai mare decât bărbaţii şi mamele transmit durerea copiilor în 72 % dintre cazuri; migrenele apar frecvent în perioada adolescenţei şi în tinereţe şi în afecţiuni precum depresia, anxietate şi epilepsie.
• Unele medicamente nu trebuie luate în timpul sarcinii. Consultă-ţi medicul înainte de a lua medicamente pentru migrene
• Sunt recomandate apelarea de urgenţă la medic în cazul migrenelor intense, atoce, durabile, cu amorţeală, ameţeală şi tulburări vizuale, de vorbire şi mers
• În cazul copiilor care acuză migrene, este foarte important să se apeleze la un pediatru neurolog
• Migrenele nu se pot trata, dar se pot trata cu scopul diminuarii intensităţii atacurilor migrenoase.
• Se pot administra antiinflamatoriile nonsteroidiene (aspirină ibuprofen) şi medicamente antiemetice (care reduc greaţa şi varsaturile), spre exemplu metoclopramidul.
• Sunt necesare investigaţii complementare, precum RMN-ul sau CT-ul în cazul în care toate metodele de tratament au fost epuizate şi nu au dat rezultate
• Un rol important în apariţia migrenei îl joacă factorii genetici.
• O altă cauză poate fi dilatarea sau îngustarea vaselor cerebrale (anevrisme, respectiv stenozari vasculare). Anumite substanţe chimice din creier (serotonină), scad brusc, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge şi la scăderea cantităţii de sânge într-o anumită parte a creierului. Consecinţa acestei ingustari a vaselor sunt tulburările vizuale.
• Şi schimbările la nivel hormonal pot determina apariţia migrenelor
• Unele femei pot avea migrene înaintea menstruatiei (premenstrual).
• Cefaleea din sinuzitele acute este asemănătoare celei din migrene, dar migrenele se diferenţiază prin faptul că apar pe o parte a capului, pe partea stânga sau dreaptă şi sunt însoţite de sensibilitate la lumină şi la zgomot.
• Fără tratament, migrena poate dura între 4 şi 72 de ore.
• Factorii de risc sunt: istoricul familial, dacă părinţii au suferit de migrene, în 90% dintre cazuri se moşteneşte la copil; sexul feminin, femeile au un rsic mai mare decât bărbaţii şi mamele transmit durerea copiilor în 72 % dintre cazuri; migrenele apar frecvent în perioada adolescenţei şi în tinereţe şi în afecţiuni precum depresia, anxietate şi epilepsie.
• Unele medicamente nu trebuie luate în timpul sarcinii. Consultă-ţi medicul înainte de a lua medicamente pentru migrene
• Sunt recomandate apelarea de urgenţă la medic în cazul migrenelor intense, atoce, durabile, cu amorţeală, ameţeală şi tulburări vizuale, de vorbire şi mers
• În cazul copiilor care acuză migrene, este foarte important să se apeleze la un pediatru neurolog
• Migrenele nu se pot trata, dar se pot trata cu scopul diminuarii intensităţii atacurilor migrenoase.
• Se pot administra antiinflamatoriile nonsteroidiene (aspirină ibuprofen) şi medicamente antiemetice (care reduc greaţa şi varsaturile), spre exemplu metoclopramidul.
• Sunt necesare investigaţii complementare, precum RMN-ul sau CT-ul în cazul în care toate metodele de tratament au fost epuizate şi nu au dat rezultate
c. Sfaturi cum putem preveni şi controla migrena?
• Evitaţi consumul de brânză franţuzească, murături, mâncărurile fermentate sau marinate
• Evitaţi aspartamul şi glutamatii din concentratele vegetale, sucuri sau din mâncarea asiatică, cacaoa, nucile, citricele, fasolea
• Evitarea consumului de ciocolată, glutamat monosodic, vinul sec, mai ales cel roşu, şampania şi berea.
• Trebuie să dormiţi suficient, dar să nu exageraţi
• Trebuie să mâncaţi la ore regulate şi să nu săriţi peste mese
• Trebuie să evitaţi pe cât se poate schimbări meteorologice şi scăderea sau creşterea presiunii atmosferice
• Să evitaţi stresul şi să practicaţi tehnici de relaxare care reduc stresul şi tensiunea accentuată
• Să evitaţi lumina puternică, mirosurile puternice
• În timpul crizei se observă o uşurare dacă se aplică ceva cald pe cap. Adesea durerea dispare sau se ameliorează dacă bolnavul s-a spălat pe cap cu apă fierbinte sau stă câteva minute cu picioarele în apă fierbinte suportabilă.
• Medicamente care se pot lua: vitamina E, vitamina B12 injectabila, preparate conţinând magneziu şi potasiu.
• Nu luaţi medicamente în exces. Dacă medicamentele împotriva durerii sunt luate mai des de două-trei ori pe săptămână sau în cantităţi mari, există riscul de a face durerea de cap de tip rebound.
• Pe lângă tratamentul medicamentos, se mai apelează la acupunctură, masajul, electrostimularea la nivelul pielii, reflexoterapie, aromoterapie.
• Studiile arată că acizii graşi omega-3 pot ajuta la prevenirea migrenelor. Consumaţi mai mult peşte.
d. Tratamente alternative în cazul migrenelor uşoare
• Pe lângă tratamentul medicamentos, se mai apelează la acupunctură, masajul, electrostimularea la nivelul pielii, fitoterapie şi homeopatie.
• Busuiocul: se foloseşte sub formă de infuzie preparată din 5 g de plantă la o cană cu apă. Se consumă după masă.
• Banuteii: se indică în special în migrenele declanşate de emoţii; se foloseşte că macerat la rece (conţinutul a "două mâini" de plantă proaspătă-flori şi frunze-într-un litru de vin alb); se recomandă 1-3 linguri pe zi.
• Actaea racemosa: indicat în cefaleea occipitală iradiată pe coloană cervicală, care are agravare înaintea menstruatiei.
• Bryonia: unul din cele mai importante remedii ale migrenelor; îi este caracteristică agravarea bolii la cea mai mică mişcare (şi mişcarea globilor oculari)
• Ceai de coada soricelului, o cană sau două pe zi, ceai de păducel, amândouă având rol în îmbunătăţirea circulaţiei sangvine la nivelul vaselor de sânge din creier.
• Migrenele biliare se pot trata în staţiunile cu profil de boli digestive: Olanesti, Călimăneşti, Sangeorz; migrenelor din cadrul nevrozelor şi tulburărilor vasculare cerebrale le sunt indicate staţiunile: Tusnad, Borsec, Buzias, Vatra Dornei.
• Uleiul de levănţică. Acesta se dilueaza 4 picături la 150 ml de apă şi se bea de 3 ori pe zi, între mese. Cu tinctura alcoolică de levănţică se face gargară, se ung tîmplele şi fruntea şi se beau cîte 10-20 picături de 2-3 ori pe zi, între mese.
• Infuzii din flori de tei, levănţică, museţel, iasomie, frunze de mentă şi roiniţă, luate separat sau în amestec între ele, cu adaus de rădăcină de valeriană, părţi aeriene de sunătoare, sovîrf şi pătlagină.
• Evitaţi consumul de brânză franţuzească, murături, mâncărurile fermentate sau marinate
• Evitaţi aspartamul şi glutamatii din concentratele vegetale, sucuri sau din mâncarea asiatică, cacaoa, nucile, citricele, fasolea
• Evitarea consumului de ciocolată, glutamat monosodic, vinul sec, mai ales cel roşu, şampania şi berea.
• Trebuie să dormiţi suficient, dar să nu exageraţi
• Trebuie să mâncaţi la ore regulate şi să nu săriţi peste mese
• Trebuie să evitaţi pe cât se poate schimbări meteorologice şi scăderea sau creşterea presiunii atmosferice
• Să evitaţi stresul şi să practicaţi tehnici de relaxare care reduc stresul şi tensiunea accentuată
• Să evitaţi lumina puternică, mirosurile puternice
• În timpul crizei se observă o uşurare dacă se aplică ceva cald pe cap. Adesea durerea dispare sau se ameliorează dacă bolnavul s-a spălat pe cap cu apă fierbinte sau stă câteva minute cu picioarele în apă fierbinte suportabilă.
• Medicamente care se pot lua: vitamina E, vitamina B12 injectabila, preparate conţinând magneziu şi potasiu.
• Nu luaţi medicamente în exces. Dacă medicamentele împotriva durerii sunt luate mai des de două-trei ori pe săptămână sau în cantităţi mari, există riscul de a face durerea de cap de tip rebound.
• Pe lângă tratamentul medicamentos, se mai apelează la acupunctură, masajul, electrostimularea la nivelul pielii, reflexoterapie, aromoterapie.
• Studiile arată că acizii graşi omega-3 pot ajuta la prevenirea migrenelor. Consumaţi mai mult peşte.
d. Tratamente alternative în cazul migrenelor uşoare
• Pe lângă tratamentul medicamentos, se mai apelează la acupunctură, masajul, electrostimularea la nivelul pielii, fitoterapie şi homeopatie.
• Busuiocul: se foloseşte sub formă de infuzie preparată din 5 g de plantă la o cană cu apă. Se consumă după masă.
• Banuteii: se indică în special în migrenele declanşate de emoţii; se foloseşte că macerat la rece (conţinutul a "două mâini" de plantă proaspătă-flori şi frunze-într-un litru de vin alb); se recomandă 1-3 linguri pe zi.
• Actaea racemosa: indicat în cefaleea occipitală iradiată pe coloană cervicală, care are agravare înaintea menstruatiei.
• Bryonia: unul din cele mai importante remedii ale migrenelor; îi este caracteristică agravarea bolii la cea mai mică mişcare (şi mişcarea globilor oculari)
• Ceai de coada soricelului, o cană sau două pe zi, ceai de păducel, amândouă având rol în îmbunătăţirea circulaţiei sangvine la nivelul vaselor de sânge din creier.
• Migrenele biliare se pot trata în staţiunile cu profil de boli digestive: Olanesti, Călimăneşti, Sangeorz; migrenelor din cadrul nevrozelor şi tulburărilor vasculare cerebrale le sunt indicate staţiunile: Tusnad, Borsec, Buzias, Vatra Dornei.
• Uleiul de levănţică. Acesta se dilueaza 4 picături la 150 ml de apă şi se bea de 3 ori pe zi, între mese. Cu tinctura alcoolică de levănţică se face gargară, se ung tîmplele şi fruntea şi se beau cîte 10-20 picături de 2-3 ori pe zi, între mese.
• Infuzii din flori de tei, levănţică, museţel, iasomie, frunze de mentă şi roiniţă, luate separat sau în amestec între ele, cu adaus de rădăcină de valeriană, părţi aeriene de sunătoare, sovîrf şi pătlagină.
Sursa : http://www.sanatateatv.ro/
