Sanatate pentru prieteni

Atentionari in folosirea tratamentelor naturiste

Tratamentele naturiste au fost folosite timp de milenii ca solutii pentru vindecarea unei multitudini de afectiuni. Si in prezent, remediile din plante ocupa un loc de cinste in medicina, atat in tarile in care remediile naturale fac parte din medicina traditionala (precum in China sau India), cat si in tarile europene, inclusiv Romania. Cu toate ca tratamentele naturiste castiga an de an teren in fata medicamentelor alopate, fiind folosite de din ce in ce mai multe persoane, trebuie sa cunoastem si faptul ca este indicat ca aceste remedii din plante sa fie administrate doar la recomandarea si indicatiile medicilor specialisti, pentru a evita eventuale neplaceri.

                                             

Ce trebuie sa stim inainte sa utilizam tratamentele naturiste

   Trebuie sa stim ca, pe langa nenumaratele beneficii pe care le aduc, plantele pot avea si anumite restrictii in administrarea lor. De aceea este important sa respectam cateva reguli:

- Spuneti medicului sau  farmacistului daca sunteti alergic (hipersensibil) la vreunul din componentele produsului natural pe care doriti sa il folositi.

- Spuneti medicului sau  farmacistului daca luati sau ati luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fara prescriptie medicala.

- Respectati intotdeauna modul de administrare al remediilor naturiste, asa cum v-a indicat medicul. Nu intrerupeti tratamentul si nu modificati dozele fara avizul medicului. Daca uitati sa luati un produs nu dublati dozele pentru a recupera doza omisa. Daca depasiti doza recomandata, adresati-va medicului de la primele reactii adverse.

Tratamentele naturiste si atentionarile in administrarea lor

A

- Anghinarea nu se foloseste in tratamentul litiazei biliare, in afectiunile acute hepato-biliare si renale. Planta poate da alergii datorita lactonelor din compozitie. Administrata in cantitate mare poate provoca colici hepato-biliare.

- Argila - se contraindica tratamentul cu argila in cazuri de hernie inghinala avansata, constipatie severa sau in timpul tratamentului cu raze X. De asemenea, femeile aflate in perioada ciclului menstrual nu vor face aceasta terapie.

                                           

- Astragalul (planta recomandata pentru mentinerea randamentului fizic) nu se recomanda a se folosi in timpul  chimioterapiei, deoarece diminueaza leucopenia (scaderea temporara a numarului de globule albe).

- Armurariul este o planta utila deoarece diminueaza toxicitatea asupra ficatului produsa de medicamente. Totusi, ea nu se foloseste de bolnavii cu hipertensiune arteriala, cu probleme de coagulare crescuta a sangelui sau cu tromboflebita. Planta nu se supradozeaza deoarece poate provoca voma sau alergie.

- Ardeiul iute nu se administreaza in acelasi timp cu medicamentele antihipertensive sau antidepresive. Nu se recomanda la copii sub 2 ani, in sarcina, alaptare, la iritatii cutanate (eritem, eroziune) sau afectiuni gastrice. In supradozaj poate da alergie, discomfort gastro-intesinal, arsura sau curgerea nasului.

- Arnica nu se utilizeaza intern, putand provoca deranjamente gastro-intestinale si hipertensiune arteriala. In doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervosi. Pe cale externa tinctura in proportie de 1/5 aplicata local poate irita zona vizata.

- Albastrelele - cresc efectul anticoagulantelor si provoaca variatii ale glicemiei.

- Aloe vera - gelul de aloe poate afecta nivelurile glicemiei.

- Agnus castus (Fructul castitatii) este o planta folosita in medicina pentru calitatea sa de a regla ciclul menstrual si ovulatia. In mod normal se recomanda o cana de ceai pe zi obtinuta din fructe uscate si maruntite Acest remediu are insa efecte lente, in aproximativ 12-18 luni, fapt pentru care multe femei asociaza acest remediu cu diverse tratamente hormonale pentru grabirea efectului. Aceasta asociere este insa contraindicata, deoarece putem face mai mult rau decat bine. De asemenea, Agnus castus este contraindicat dupa ce ati ramas insarcinata.

- Anasonul - supradozajul duce la stari de excitabilitate manifestate prin euforie, tulburari de vorbire si de somn, excitatii motorii si psihice, depresie si iritarea mucoaselor digestive. Nu este recomandat in timpul sarcinii, in cazul gastritelor hiperacide, a ulcerului si aenterocolitei. Uleiul volatil de anason are efecte toxice. Acesta nu se ia concomitent cu fier deoarece poate da alergie sau dermatite de contact. Nu se va administra mai mult de 5g/zi de ulei deoarece poate produce insomnie si afectarea sistemului nervos central. Folosit mult timp, chiar in doze mici, acest ulei poate irita mucoasa digestiva. Se evita expunerea la soare in cursul folosirii sale deoarece se poate produce sensibilizare.

- Angelica nu este indicata diabeticilor si femeilor insarcinate. Dozele mari pot afecta tensiunea arteriala, ritmul cardiac si respiratia.

B

- Bradul - in componentele bradului si a molidului care se folosesc in fitoterapie nu s-au izolat substante toxice. Cu toate acestea exista persoane care manifesta alergii la compusii volatili din aceste conifere. Administrarea interna a acestor preparate nu este indicata in bolile respiratorii cronice, indeosebi in astmul bronsic evoluat si in silicoza.

- Bradul alb este contraindicat in astm bronsic, spasme bronsice si alte boli bronhice constrictive, in tuse convulsiva si in afectiuni ale pieli pe suprafete mari (ex. psoriazis). Aplicarea de ulei volatil de brad alb pe intreg corpul sau baile cu ulei volatil sunt contraindicate sau se fac sub directa supraveghere a medicului in maladii infectioase severe, insuficienta cardiaca sau hipertensiune. Bradul alb mai are precautii si in hematurie la administrare indelungata (ca urmare a hiperemiei nefronilor).

- Busuiocul (mai ales uleiul volatil) nu se consuma in doze mari sau pe termen lung, avand potential carcinogen sau provocand scaderea anormala a glicemiei. Busuiocul se contraindica si la gravide, femei care alapteaza si la copiii mici.

- Brusturele nu se recomanda in caz de diaree, la gravide si la copiii sub 15 ani. Ca atentionare, planta poate da dermite de contact.

- Bujorul de gradina - preparatele din radacina de bujor trebuiesc prescrise de medicul specialist. Petalele sunt mai putin toxice decat restul plantei. Planta nu se foloseste de catre gravide si de mamele care alapteaza. Se contraindica supradozarea deoarece poate da gastroenterita.

C

- Ceaiul verde - este contraindicat in cazul pacientilor cu hipo si hipertensiune, cu boli cardiace, la femeile insarcinate si care alapteaza si la copiii sub 3 ani. Ceaiul verde scade absorbtia fierului, iar de aceea persoanele cu un nivel scazut al acestuia ar trebui sa il evite.

                                   

- Ciumafaia este contraindicata in caz de febra, pierderi ale starii de constienta si in halucinatii.

- Cucuta este o planta a carei efecte neplacute sunt senzatia de voma si crampele.

- Coada-soricelului se administreaza cu prudenta la gravide, in doze nu mai mari de 5 g pe zi. Un studiu al Universitatii din Sydney arata ca o depasire de 56 de ori a dozei normale la gravide determina o greutate a fetusului mai redusa si o greutate a placentei mai mare decat la grupele de control, fara a aparea insa malformatii, intreruperi de sarcina sau alte efecte nedorite asupra fetusului sau gravidei.

   La persoanele cu sensibilitate alergica la plantele din familia Asteraceae, coada-soricelului poate produce catar respirator si dermatita de contact. 
   Pe baza studiilor realizate pe animale s-a constatat ca dozele mari de coada-soricelului potenteaza efectul sedativelor si al antihipertensivelor si, totodata, pot sa contracareze efectele anticoagulantelor. 
   Cercetatorii de la Universidade Federal do Parana, Brazilia, au constatat o crestere a procentajului spermatozoizilor devitalizati la sobolanii masculi tratati cu doze foarte mari (depasite de 20-50 de ori) de extract de coada-soricelului, fara sa apara niciun fel de alte semne de toxicitate. Se recomanda evitarea dozelor foarte mari (10-20 g zilnic) de coada-soricelului, pentru perioade lungi de timp.

- Clorofila este contraindicata persoanelor cu diaree acuta, colita de fermentatie, celor al caror colon este foarte sensibilizat si persoanelor cu tromboza sau care au suferit operatii de by-pass coronarian.

- Ciupercile Reishi trebuie folosite cu prudenta, deoarece amplifica efectul de subtiere al sangelui, ceea ce poate provoca sangerari excesive. Aceste ciuperci nu se vor asocia cu anticoagulante (ex. enoxaparina, warfarina).

- Coriandrul se recomanda cu prudenta deoarece provoaca variatii ale glicemiei.

- Chimenul - la copiii mici se administreaza cu prudenta, intrucat foarte rar poate declansa crize de epilepsie. De aceea, de regula la acesti copii este recomandat feniculul in locul chimenului. 

   La adulti chimenul nu se consuma in cantitati mari pentru a nu da stari alergice. La femeile insarcinate supradozarea semintelor de chimen (peste 10 g luate zilnic) poate produce avortul.

- Cimbrisorul nu se recomanda in hipopepsii si dispepsii. Planta nu se consuma daca persoana are ulcer stomacal sau duodenal, pielonefrita si hepatita. Ceaiul de cimbrisor poate grabi nasterea si provoaca avortul. Se recomanda atentie la administrarea lui in perioada sarcinii. In cantitate mare, planta poate provoca hiperfunctia glandei tiroide. Specialistii ne sfatuiesc ca este bine ca orice om intelept sa nu exagereze cu consumul preparatelor de cimbrisor mai ales in perioadele caniculare.

- Cimbrul este contraindicat in ulcerul gastric si duodenal si in gastritele hiperacide.

- Coada-calului - utilizarea necontrolata a plantei poate provoca edeme cauzate de insuficienta cardiaca sau renala.

- Crusinul este contraindicat la bolnavii cu apendicita, boli inflamatorii intestinale, obstructie intestinala, cancer colono-rectal sau sangerari rectale nediagnosticate. Se va evita administrarea preparatelor din crusin la persoanele care sufera stari grave de deshidratare. Nu se recomanda nici in sarcina sau alaptare, la copii sub 12 ani si la pacientii cu boli cardiace.

   Planta se foloseste numai in combinatie cu alte plante. Nu se recomanda utilizarea pe timp indelungat, deoarece poate produce diaree si scaderea concentratiei de potasiu din organism. Folosit in exces, crusinul poate conduce la aparitia de convulsii. Scoarta proaspata este toxica. Atentie si la consumul asociat de medicamente (crusinul poate interactiona cu anumite medicamente diuretice, cardiace, corticosteroizi sau laxative).
- Cicoarea poate determina fenomene de intoleranta sau alergie la persoanele sensibile. Exista oameni care sufera de alergii la contactul cu aceasta planta, care se manifesta prin reactii cutanate. Altii manifesta hipersensibilitate la administrarea interna a cicorii. De cele mai multe ori, persoanele sensibile la cicoare nu tolereaza nici alte plante din Familia Asteraceae (andive, salata verde).
   De curand s-a izolat in cicoare o proteina alergena care poate determina reactii imunitare violente, incrucisate, daca relationeaza cu anumiti compusi din pelin. De aceea, cele doua plante nu trebuiesc administrate impreuna.
   Cu toate ca planta nu contine principii toxice, la o administrare de peste 100 g de cicoare pe zi pot aparea fenomene secundare (bradicardie, voma, aritmii, diaree).

   Nu se recomanda administrarea de cicoare in litiaza biliara, in blocajul cailor biliare sau in obstructii intestinale.

- Cuisoarele - uleiul de cuisoare irita foarte tare pielea si trebuie folosit in dilutie de mai putin de 1% cu un ulei vegetal. Deci, cuisoarele nu se folosesc in exces, deoarece pot avea efect coroziv asupra mucoaselor. Este bine ca ceaiul de cuisoare sa fie folosit in combinatie cu alte plante.

- Castanele au efecte toxice hepatice si renale. Nu se recomanda in sarcina, alaptare, la copii, la cei cu afectiuni ale ficatului sau rinichilor si la persoanele care urmeaza o medicatie anticoagulanta (de exemplu cu aspirina). Uneori castanele pot provoca alergie, stari de voma sau dispepsie.

D

- Dragaica dizolva calciul (dupa unii terapeuti), deci se recomanda ca cei care sufera de lipsa de calciu sa o evite.

E

- Echinacea nu se administreaza concomitent cu tratamentele anticanceroase si anxiolitice, imunosupresoare sau hipocolesterolemiante, pentru ca pot aparea efecte grave de sanatate

   Echinacea trebuie evitata in caz de tuberculoza, scleroza multipla, infectie cu HIV si alergii la Echinacea sau la plantele inrudite (musetel, galbenele). Nu se administreaza copiilor sub 3 ani. Utilizarea in tratamentul virozelor respiratorii este contraindicata pentru copii cu varste cuprinse intre 2 si 11 ani. Nu se recomanda administrarea prelungita mai mult de 6 saptamani.

                                                         

   Potrivit unui studiu american, Echinacea ar afecta fertilitatea, deci se recomanda ca ambii parteneri sa renunte la preparatele cu aceasta planta in cazul in care doresc sa conceapa un copil.

F

- Fumarita - nu se va administra impreuna cu alte extracte cu compusi de tip papaverinic, cum ar fi rostopasca, macul rosu de camp, macul galben sau macul iranian.
   Administrata in cantitate mai mare de 3 g de iarba uscata zilnic, in cazul adultilor, fumarita poate conduce la fenomene de toxicitate (intoxicatie) care se manifesta, in functie de gravitate, prin arsuri gastrice, dureri de cap, ameteli, voma, tremur, moleseala, halucinatii, incetinirea respiratiei si, in cazuri severe, chiar stop respirator. In cazul copiilor, batranilor si persoanelor debilitate se cere precautie si o indrumare calificata a tratamentelor. Nu se recomanda in sarcina si alaptare, glaucom, convulsii sau anemie.

   Nu se recomanda utilizarea exclusiva a fumaritei in tratamentele interne, preferandu-se prepararea unor mixturi (amestecuri de ceaiuri). Un amestec simplu se realizeaza din traista ciobanului si fumarita (in parti egale). Dintr-o lingurita din acest amestec maruntit se prepara o infuzie, intr-o cana cu apa, care se bea treptat, in 3-4 reprize, pe parcursul unei zile. Fumarita se mai poate amesteca, in mod chibzuit, cu diverse alte plante medicinale (splinuta, hamei, coada soricelului, menta), dupa scopul urmarit. In bolile de piele fumarita se administreaza intern, concomitent cu aplicatiile externe, prin badijonarea locala cu infuzie concentrata (2 linguri la 200 ml apa).

- Frasinul - nu se indica administrarea preparatelor fitoterapeutice pe baza de frasin in enterocolite deoarece la unele persoane provoaca flatulenta.

- Feniculul - este interzis consumul in caz de ulcer gastro-duodenal, enterocolite acute si cronice. Utilizata intern in cantitati mari planta poate determina hemoragie uterina la femei. Nu se recomanda in sarcina sau la copii sub 6 ani. La doze mari apar efecte toxice: crize epileptice, voma, dureri abdominale, agitatie sau somnolenta.

                                             

G

- Ginsengul este o planta cunoscuta pentru efectul ei tonic, fiind utilizata de foarte mult timp in farmacia chineza. Cu toate ca raspandirea sa in randul tratamentelor naturiste este foarte mare, planta poate provoca anumite dezechilibre daca este folosita necorespunzator (poate cauza aparitia hipertiroidiei sau poate creste efectul anticoagulantelor, la fel ca si musetelul, albastrelele, usturoiul sau Ginkgo biloba).

   In plus, ginsengul interactioneaza cu antidiabeticele, putand modifica necesarul de insulina. Variatii ale glicemiei provoaca si gelul de aloe, turita-mare, albastrelele, varza, coriandrul, scortisoara si spanacul. In cazul diabeticilor care utilizeaza ginseng se recomanda supravegherea atenta a glicemiei si ajustarea dozelor de insulina sau a altor medicamente hipoglicemiante. Pacientii cu diabet zaharat sunt sfatuiti sa nu ia ginseng decat dupa ce si-au consultat medicul.

   Din cauza actiunii de antiagregare plachetara a ginsengului, la persoanele care iau medicatie antitrombotica trebuie verificati parametrii de coagulare a sangelui, care au tendinta de scadere si, in consecinta, pot aparea fenomene hemoragice. De aceea, administrarea suplimentului va fi oprita cu minim o saptamana inaintea unei operatii. El poate fi luat maxim 3 luni, dupa care se va face o pauza de cel putin o luna.
- Gheara pisicii (Cat’s claw) este o planta cu proprietati antifertilitate, care subtiaza sangele si reduce agregatia celulelor sangvine. Planta nu se foloseste inaintea unui transplant de organe sau oase. A nu se depasi dozajul indicat, deoarece continutul de tanini este destul de ridicat, fortand tractul digestiv sa produca o cantitate foarte mare de acid pentru a prelucra aceste substante.

- Sucul de grapefrut potenteaza efectul unor medicamente, transformand o doza normala intr-o supradoza toxica pentru organism. S-a constatat ca problema este cauzata de una dintre substantele din fruct, numita naringina (un bioflavonoid), care se transforma in organism in naringenina, o substanta care inhiba enzimele hepatice ce ar trebui sa metabolizeze medicamentele. Sucul de grepfrut nu trebuie administrat in acelasi timp cu medicamentele anticolesterol sau cu imunodepresivele. Acesta poate scadea cu pana la 15 ori absorbtia acestora si poate provoca tulburari musculare grave.

                                                

- Ginkgo biloba este un remediu care are efecte asupra oxigenarii creierului si este utilizat pentru tulburari de origine vasculara. Planta interac­tioneaza cu ibuprofenul (antiinflamator) si omeprazolul (medicament pentru tratarea ulcerului). Administrarea preparatelor de Ginkgo biloba nu trebuie facuta in paralel cu tratamentul cu anticoagulante sau antidepresive (deoarece le creste efectul). Se recomanda ca pacientii sa renunte la Ginkgo biloba cu cel putin 36 de ore inainte de o operatie. La diabetici, Ginkgo poate provoca efecte asemanatoare rezistentei la insulina, deci se va folosi doar sub control medical strict.

- Gentiana (Ghintura) prezinta o atentionare speciala pentru femeile insarcinate sau care alapteaza, hipertensivilor si bolnavilor cu ulcer gastric. Nu faceti abuz; folositi doze mici!

- Ghimpele - este contraindicat ca in timpul tratamentului cu aceasta planta sa se consume condimente, lactate fermentate, citrice, acrituri, muraturi si bauturi alcoolice. Nu se supradozeaza deoarece poate aparea voma si hipotensiune! Nu se asociaza cu medicamente antidepresive, pentru hipertensiune sau adenom de prostata!

- Ghimbirul - pulberea de ghimbir este recomandata doar in cantitati mici hipertensivilor si este contraindicata celor care sufera de ulcer gastric. Nu se supradozeaza deoarece pot aparea dureri de stomac, somnolenta, aritmii sau depresii. Nu se foloseste impreuna cu anticoagulantele.

- Germenii de grau fermentat (Avemar pulvist) pot provoca sangerari gastro-intestinale si malabsorbtie intestinala. Produsele ce contin Avemar sunt contraindicate in timpul sarcinii, persoanelor sensibile la gluten, la bolnavii cu intoleranta la fructoza si la pacientii care au suferit un transplant. Nu este recomandat copiilor sub 14 ani (exista in curs de desfasurare studii clinice in legatura cu administrarea sub aceasta varsta).

H

- Hameiul este contraindicat in sarcina, depresie si cancer la san. S-au constatat reactii adverse (ameteli, modificari cognitive, hemoliza intravasculara si reactii anafilactice).

- Hreanul se va evita in caz de colite, gastrite, enterocolite, afectiuni renale acute, boli hepato-biliare, reumatism, eczeme, hemoroizi, tulburari de ritm cardiac, hiperfunctii endocrine avansate si excitatii nervoase. 

I- Isopul - uleiul esential de isop nu se foloseste intern la copii, in sarcina, alaptare, epilepsie si afectiuni ale sistemului nervos. Se recomanda prudenta in folosirea lui mai multe zile consecutiv, deoarece poate provoca crize epileptice.

                                          

- Iasomia - ceaiul este contraindicat persoanelor care sufera de hiperaciditate gastrica, gastrita hiperacida, ulcer gastric sau ulcer duodenal. Este bine sa se evite administrarea interna a formulelor care contin iasomie la femeile care prezinta un flux menstrual prea abundent (hipermenoree), la cele aflate in primele 6 luni de sarcina si la pacientii cu boli infectioase bacteriene. Aceasta planta nu se potriveste persoanelor cu temperamente colerice, carora le accentueaza starea de excitabilitate nervoasa.

- Ienuparul - ca urmare a actiunii hiperglicemiante, nu se recomanda administrarea preparatelor pe baza de ienupar in diabet. Deoarece compusii volatili din boabele de ienupar prezinta efecte iritante, acestea nu se vor administra in caz de gastrita, ulcer gastric sau duodenal, nefrita, nefroze, leziuni renale sau ale cailor urinare. Planta este contraindicata si in hipercorticism (sindrom Cushing) deoarece compusii existenti in ienupar stimuleza glandele corticosuprarenale.
  Ienuparul se va administra maxim 4 saptamani, urmate de o pauza de cel putin 2 luni. Administrat pe termen lung, ienuparul provoaca hipocalcemie si leziuni renale. In afectiunile inflamatorii ale rinichilor, vezicii si cailor urinare (nefrite, pielite, uretrite), sunt contraindicate plantele care irita epiteliul renal, cum sunt pseudofructele de ienupar, frunzele de merisor si frunzele de afin. De asemenea, boabele ienuparului nu se recomanda a fi administrate la cei cu leziuni acute renale sau ale cailor urinare, in sarcina si alaptare.

- Inul - faina de in (Farina Lini) nu se administreaza intern, caci contine glicozizi care se transforma in acid cianhidric, substanta iritanta si toxica pentru tubul digestiv. Semintele de in folosite in fitoterapie trebuie sa fie mature (coapte) si in stare buna (semintele rancede sunt toxice).
  Mucilagiile din semintele de in pot interactiona in mod negativ cu principiile laxative sau purgative ale diferitelor produse farmaceutice, folosirea lor concomitenta fiind contraindicata. S-a constatat ca toate preparatele pe baza de seminte de in care se administreaza intern reduc considerabil absorbtia tuturor substantelor din medicamente.
  Nu se administreaza seminte intregi in caz de obstructii sau hemoragii ale tubului digestiv. Nu se recomanda consumul plantei in sarcina si alaptare, in caz de cancer de prostata, strictura esofagiana sau obstructie gastrointestinala. La bolnavii de hepatita sau colecistita se va evita folosirea indelungata.

   Inul nu se va folosi in cantitate mare deoarece poate provoca diaree, alergie, voma sau obstructie intestinala.

                                               

- Iedera se poate folosi doar in concentratie redusa pentru efectul ei medicinal. In doze mari ea poate provoca tulburari gastrice, febra, diaree, voma, incetinirea pulsului si dermatite de contact (deoarece fructele sunt toxice).

L

- Lamaita nu se foloseste in exces deoarece poate provoca dereglari hormonale. Nu se recomanda in sarcina, alaptare sau afectiuni renale. In timpul curelor cu lamaita se va evita expunerea la soare.

- Lemnul dulce se va evita la pacientii cardiaci deoarece diminueaza eficacitatea tratamentului impotriva hipertensiunii. Folosit in anotimpul rece mai ales pentru tratarea afectiunilor respiratorii, lemnul dulce intensifica pierderea de potasiu cauzata de medicamentele diuretice si poate creste efectul corticosteroizilor. Tinctura de lemn dulce contine fitoestrogeni, care sunt contraindicati in cazul fibroamelor si chisturilor mamare.

- Lucerna - infuzia de lucerna nu se recomanda in caz de tulburari de coagulare ale sangelui.

- Lavanda - folosirea in doze mari a plantei poate determina alergie sau voma. Planta nu se foloseste in sarcina si alaptare si nu se administreaza in asociere cu iod sau saruri de fier. Uleiul esential de lavanda nu se ingereaza.

M

                                       

- Merele - sucul de mere contine substante similare naringinei, care impiedica absorbtia in totalitate a unor substantele active din medicamente, anuland efectele benefice ale acestora. Printre medicamentele cu care interactioneaza aceasta bautura se numara cele administrate cardiacilor, pacientilor cu transplant de organe, cancer si infectii. Astfel, bolnavii care se afla sub tratament anticanceros (etoposidum), hipotensiv cu beta-blocante (atenolol, celiprolol, talinolol), de prevenire a respingerii organelor transplantate (Ciclosporin) sau sub tratament cu antibiotice (ciprofloxacin, levofloxacin, itraconazol) ar trebui sa evite in totalitate bauturile pe baza de mere, dar si de grepfrut sau portocale.

- Menta este contraidicata in racelile puternice. Ea nu se foloseste pe perioade lungi deoarece poate avea efecte toxice si poate provoca incontinenta urinara, voma, asfixie sau scaderea potentei. Consumata in exces planta constituie un impediment pentru femeile care vor sa ramana insarcinate. Uleiul esential nu se utilizeaza la copiii mici, in sarcina si alaptare, in colecistita, litiaza biliara sau in caz de reflux esofagian. Se recomanda prudenta la bolnavii cu hipotensiune sau aciditate scazuta a sucului gastric.

- Macrisul nu se utilizeaza in afectiuni pulmonare sau astm, la bolnavii cu sensibilitate gastrica, artritism, guta, reumatism, colici nefritice sau calculi renali.

- Molidul - in componentele molidului si ale bradului care se folosesc in fitoterapie nu s-au izolat substante toxice. Cu toate acestea, exista persoane care manifesta alergii la compusii volatili din aceste conifere. Administrarea interna a preparatelor din muguri de molid sau brad nu este indicata in bolile respiratorii cronice, indeosebi in astmul bronsic evoluat si in silicoza.
- Musetelul creste efectul anticoagulantelor, deci se indica prudenta la bolnavii cu afectiuni vasculare. Planta nu se recomanda in timpul sarcinii sau lactatiei, nu se foloseste in astm sau alergie si nu se administreaza la bolnavii cu micoze (ciuperci) deoarece chamazulenul din musetel le intretine si le reactiveaza.
 - Mararul - tinctura de marar (cat si cea de lemn dulce) contine fitoestrogeni, care sunt contraindicati in cazul fibroamelor si chisturilor mamare. Uleiul de musetel se foloseste cu prudenta si nu este recomandat in sarcina sau alaptare. Nu se face exces de planta deoarece ea poate cauza alergie sau dermatite de contact si poate avea actiune emenagoga (care favorizeaza menstruatia) si neurotoxica. Mararul folosit timp indelungat si in cantitati mari poate scadea apetitul sexual la barbati.

- Matraguna este una dintre plantele cunoscute in popor pentru efectele ei posibil nocive pentru organism. Intoxicatia cu matraguna poate cauza halucinatii, dementa (furioasa) si frisoane. Totusi, prin dozarea medicala a plantei, se poate obtine un foarte eficient remediu homeopat.

- Murul - infuzia de mur se evita in sarcina.

- Macesele folosite excesiv pot duce la formarea de calculi renali, la distrugerea smaltului dentar sau la diaree. Nu se recomanda in sarcina si alaptare.

- Marul-lupului - intoxicatia cu marul-lupului apare la adulti atunci cand se depaseste doza de 6 g pe zi. Ea se manifesta prin greata, varsaturi, scaune numeroase (uneori sangvinolente), urinari dese, inflamatii severe ale rinichilor si tulburari circulatorii. Utilizata extern, planta nu prezinta niciun fel de inconveniente, cu conditia sa fim atenti la manipularea si depozitarea sa corecta. Toate tratamentele interne vor fi facute sub directa indrumare si supraveghere a unui medic. Tineti la indemana si antidotul elementar - carbunele medicinal, care trebuie administrat imediat in caz de intoxicatie, pana ajungeti la cea mai apropiata unitate sanitara.

- Maghiranul este contraindicat hipertensivilor care au avut in trecut accidente vasculare sau care deja au febra cu valori mari (peste 38 grade Celsius). Ceaiul de maghiran se bea cu precautie in zilele caniculare.

- Mustarul este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei, sau la persoanele care sufera de colon iritabil.

- Macul rosu de camp - capsulele de mac contin multi alcaloizi toxici care nu se folosesc in administrarea la oameni. Semintele se folosesc in bucatarie, dar in cantitati mici, iar ceaiul din seminte de mac nu se recomanda la copii sau in timpul sarcinii.

                                                

N

- Nasturasul (Nasturelul) nu se va administra celor care sufera de ulcer gastric sau de nefroza si nici copiilor mai mici de 4 ani. Femeile insarcinate trebuie sa evite planta, deoarece aceasta poate produce contractii uterine. Deoarece contine principii usor gusogene, este indicat ca nasturasul sa nu se administreze in formele severe de hipotiroidism sau in alte forme de afectiuni tiroidiene cu gusa.
- Nucsoara este contraindicata in timpul sarcinii si alaptarii. Planta devine otravitoare in cantitati foarte mari.

- Napraznicul - desi este o planta cu efecte foarte puternice, napraznicul este aproape lipsit de reactii adverse. Singura problema care s-a constatat in timpul administrarii lui sunt agravarea inflamatiei prostatei la barbatii care deja aveau probleme de aceasta natura. Acesta este un efect advers care apare arareori si se elimina in cateva zile prin administrarea de tinctura de ghimpe si de pufulita.

- Nucul - frunzele de nuc nu se supradozeaza. Exista posibilitatea ca administrate intern acestea sa aiba potential carcinogen.

O

- Oleandrul se recomanda a fi consumat cu prudenta, fara a depasi dozele recomandate de medici. Intoxicatia cu oleandru provoaca tulburari digestive.

- Obligeana - nu se recomanda consumul la femeile insarcinate, la mamele care alapteaza, la copii si la pacientii cu epilepsie. La aceste persoane planta poate cauza stari de greata, voma si senzatii de ameteala. De asemenea, trebuie precizat faptul ca tratamentele cu obligeana se fac maxim 3 luni, urmate de o luna de pauza.

- Orzul - persoanele cu intoleranta la gluten nu pot consuma bere, deoarece orzul este un ingredient important al acestei bauturi. Supradozarea cu remedii naturale pe baza de orz poate determina efecte halucinogene.

P

- Porumbul - matasea de porumb administrata in cantitati mari inhiba inima si poate provoaca aparitia tromboflebitei. Nu se foloseste in litiaze cu saruri de calciu sau infectii renale acute, iar in sarcina si alaptare nu se recomanda cantitati mari de ulei de porumb.

- Papaya se administreaza cu prudenta, pe perioade scurte, in perioadele de sarcina sau alaptare si la persoanele alergice.

- Passiflora nu se recomanda in sarcina sau alaptare, deoarece pot aparea stari alergice dovedite. Rareori, in urma administrarii plantei pot aparea dificultati in respiratie, senzatia de apasare in gat si piept, dureri toracice, urticarie, eruptii cutanate, prurit (mancarimea pielii) si vasculite de natura alergica. Uneori utilizarea plantei nu se recomanda soferilor, deoarece capacitatea de conducere a autovehiculelor este limitata (pot sa apara stari de somnolenta in perioada administrarii).

                                       

- Paducelul este o planta cunoscuta ca un remediu eficient in afectiunile cardiovasculare, prin faptul ca scade tensiunea arteriala si previne atacurile de angina pectorala. Totusi, ceaiul de paducel nu se va bea niciodata in cantitati mari si pe stomacul gol, deoarece scade brusc tensiunea si nivelul de colesterol, putand cauza ameteli, dureri de cap, spasme intestinale sau voma. Paducelul nu trebuie luat niciodata impreuna cu anumite medicamente pentru afectiuni cardiace deoarece combinatia poate diminua prea mult ritmul inimii, cauzand crize de inima. Planta nu se va administra la copii sub 12 ani, in sarcina sau in timpul lactatiei. Ceaiul este contraindicat pe canicula si in inflamatiile intestinului gros.

- Psyllium poate reduce eficienta antibioticelor, dar si a altor medicamente. Se foloseste la minim 2 ore de orice alt medicament.

- Patrunjelul este contraindicat la femeile gravide sau care alapteaza si in bolile inflamatorii acute ale rinichilor si ale aparatului genital feminin.

- Piperul negru este contraindicat in sarcina si alaptare, in bolile inflamatorii ale aparatului digestiv, in stari de nervozitate, ulcer, stari inflamatorii acute, hipertensiune grava, afectiuni oftalmologice si dureri laringo-faringiene. Consumul mare de piper poate cauza epigastralgie (dureri stomacale resimtite in epigastru), afectarea ficatului sau aparitia dermatitei de contact. Piperul nu se recomanda asociat cu anticoagulante si nu se foloseste extern.

- Pelinul nu este recomandat in sarcina si alaptare, copiilor si celor cu boli nervoase, cu afectiuni acute intestinale sau hiperaciditate gastrica. In cantitati mari planta produce spasme si halucinatii.

R

- Rostopasca este o planta otravitoare daca este consumata in cantitati mari. Ea nu se recomanda la copii sub 12 ani, in sarcina, alaptare si la pacientii cu hipotensiune. Ea se foloseste cu prudenta, fara a depasi dozele si perioada de administrare prescrise de medic (maxim 2-3 saptamani). Dozarea in exces poate provoca dureri de pancreas, iritatii, greata, crampe musculare, insomnie, stari de sedare, icter si intoxicatii sau poate determina aparitia hepatitelor sau chiar a decesului.

                                          

- Ridichea neagra este un remediu important in cazul afectiunilor digestive. Cu toate acestea, ea nu se recomanda in gastrita, ulcer sau obstructia cailor biliare deoarece poate irita mucoasa gastrica sau poate aparea pirozisul (arsurile la stomac) sau diareea. In plus, ridichea neagra nu se recomanda in afectiunile tiroidiene pentru ca produsii sulfurati din compozitie provoaca inflamatia acestei glande. Atentie! Curele cu ridiche neagra nu trebuie sa dureze mai mult de o luna!

- Rubarba se contraindica la bolnavii cu constipatie cronica, hemoroizi, cistita, obstructii intestinale, artrita, boli renale sau probleme urinare. Rubarba nu trebuie administrata simultan cu alte laxative. Se interzice utilizarea plantei la copii de sub 10 ani si la femei in timpul sarcinii si alaptarii. Efectele intoxicatiei sunt aparitia crampelor si a tulburarilor renale.

- Rozmarinul nu se supradozeaza, fiind toxic in cantitate de peste 15 g pe zi, producand gastroenterite si nefrite. Planta nu se administreaza seara, datorita actiunii stimulante cerebrale si este interzisa la hipertensivi si in timpul sarcinii.

- Ricinul este o planta deosebit de toxica, toxicitatea fiind mai mare ca cea a stricninei, cianurilor sau acidului cianhidric si fiind asemanatoare cu cea a veninului de sarpe. Consumarea a 10 seminte de ricin determina dureri de maini si picioare, scaun coleric, tahicardie, incapacitatea de a urina si moartea unui adult in 3-4 zile. Au existat chiar si cazuri cand 3-4 seminte au produs intoxicatii mortale.

   Substantele toxice ale ricinului se gasesc in tulpini, frunze, inflorescente si fructe, provocand stari de intoxicatie grave la muncitori in timpul culturii si al treieratului, manifestate prin leziuni hepatice si renale, coagularea fibrinei, lezarea vaselor de sange, dereglarea circulatiei sangelui si iritarea mucoasei gastrice si intestinale.

- Roinita - este indicat ca o cura de roinita sa nu fie mai indelungata de 1-3 luni deoarece poate reduce activitatea hormonala a glandelor sexuale.

S

- Sunatoarea scade eficacitatea pastilelor anticonceptionale si a medicamentelor pentru dereglarile de ritm cardiac sau poate provoca reactii adverse in cazul administrarii concomitente cu antidepresive conventionale. Ea poate ameliora functionarea ficatului, reducand insa eficacitatea anticoagulantelor. Sunatoarea nu se administreaza concomitent cu inhalatorii pentru astm bronsic si cu medicamentele pentru raceala.

                                                           

- Salvia nu se administreaza mai mult de 2 luni la rand, deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor insarcinate si bolnavilor de nefrita le este contraindicata folosirea interna.

- Sulfina determina prin supradozare tendinta la hemoragii si prelungirea timpului de protrombina (analiza efectuata pentru verificarea timpului de sangerare si coaglare a sangelui).

- Scortisoara nu este indicata femeilor insarcinate si celor care alapteaza, pacientilor afectati de epuizare nervoasa, precum si persoanelor cu pielea foarte sensibila. Atentie! Scortisoara provoaca variatii ale glicemiei.
- Socul - preparatele din fructe de soc nu se supradozeaza deoarece pot deveni toxice, provocand voma, arsuri la stomac, dificultati la respiratie si coma. Se intervine cu spalaturi si carbune medicinal. Socul se interzice de asemenea celor cu diaree cronica, iar florile proaspete nu se aplica pe piele sau mucoase pentru ca produc eriteme.

- Schinduful nu se recomanda in timpul sarcinii.  Principiile din semintele din schinduf pot interactiona in mod negativ cu medicamentele anticoagulante. Deoarece boabele speciei contin substante care in organism se pot comporta ca precursori ai hormonilor steroizi, se recomanda sa nu se administreze copiilor care inca nu au depasit pubertatea. Nu s-au semnalat reactii adverse in urma folosirii preparatelor pe baza de seminte de schinduf.

- Spanacul - nu se recomanda consumarea plantei in hepatite, reumatism, artritism, pietre la rinichi sau vezica, guta si inflamatii gastrice sau intestinale (din cauza oxalatilor de potasiu si calciu). Atentie! Daca in timpul prepararii frunzele de spanac isi schimba culoarea din verde proaspat in verde spre galben, atunci el devine daunator si nu trebuie consumat. Spanacul provoaca variatii ale glicemiei!

- Salcamul - deoarece contine multa robina (substanta toxica), utilizarea empirica a scoartei trebuie evitata. Florile nu prezinta contraindicatii.

- Sofranul de India este interzis in timpul sarcinii deoarece in doze mari poate induce avortul si poate avea efecte toxice asupra organismului.

- Sovarful (oregano) este contraindicat la bolnavii cu anemie feripriva si la persoanele care prezinta alergii la plantele din familia Lamiaceae.

                              

- Smochinele - evitati expunerea la soare atunci cand consumati aceste gustoase fructe deoarece ele induc fotosensibilitatea si pot cauza fotodermatoze. Seva de smochin nu se administreaza intern.

- Stevia nu se foloseste mai mult de 10 zile. Supradoza este toxica si provoaca voma, alergie, diaree, crampe abdominale si pierderea potasiului din organism. Stevia este contraindicata in sarcina, alaptare, obstructii biliare si intestinale, diabet, ulcer, boli hepatice si renale.

- Stejarul - apele de gura cu coaja de stejar reduc inflamatiile mucoasei bucale si gingivale si scad simtul mirosului daca sunt folosite timp indelungat.

T

- Turmericul nu se recomanda in sarcina, in obstructia ductului biliar (si in nicio alta afectiune biliara), in ulcerul gastro-duodenal sau in terapiile imunospresive sau antitrombotice. Dozele mari de turmeric pot irita stomacul, produc greata, dispepsie sau dermatite.

- Tataneasa administrata in doze mari provoaca paralizie centrala. Unii compusi din tataneasa pot induce tumori canceroase sau pot determina leziuni hepatice severe in caz de administrare zilnica de ceai sau capsule.

- Traista ciobanului nu este o planta toxica, motiv pentru care contraindicatiile ei trebuie privite sub spectrul unor posibile reactii adverse de alta natura decat toxicologica. Consumul plantei in stare cruda produce o crestere rapida a elementelor figurate albe (leucocite). Copiii mici care gusta intamplator aceasta planta fac febra a carei surse este greu depistabila de catre medicul pediatru.

   Reactia imunitara provocata de planta proaspata ar putea fi valorificata si coordonata in tratamente medicale specializate, dar din pacate exista un mare dezinteres in acest sens. Deoarece stimuleaza contractiile uterine, traista ciobanului nu se utilizeaza in sarcina (poate produce avort).
  Intrucat traista ciobanului se comporta ca un excitant nervos, se recomanda evitarea utilizarii sale in caz de insomnie cronica, hiperexcitabilitate nervoasa sau sexuala, epilepsie, boala lui Parkinson si depresie. Persoanele care sufera de hipertiroidie sau de hipocorticism nu vor recurge la tratamente cu aceasta planta. Principiile active din compozitie interactioneaza in mod negativ cu anticoagulantele, anticonceptionalele si cu corticoterapia. Administrata in doze mari, traista ciobanului provoaca palpitatii. Ea este contraindicata si in cazul litiazei oxalice.

- Trifoiul rosu este bine sa fie evitat in administrarea in sarcina sau atunci cand se vrea conceperea unui copil, caci exista posibilitatea producerii unui avort. Trifoiul rosu nu se va administra in cazul unor tratamente cu substante anticoagulante, deoarece se pot produce hemoragii. Tratamentele interne cu aceasta planta nu se vor face simultan cu administrarea unor medicamente analgezice salicilate (aspirina). 

- Tintaura se foloseste maxim 10 zile neintrerupt, deoarece in urma unei administrari prelungite poate irita mucoasa gastrica. Planta nu este recomandata la bolnavii cu inflamatii pe tractul digestiv sau ulcer si la persoanele gravide sau care alapteaza.

                                 

- Turita mare nu se foloseste in sarcina, alaptare si boli cardiace. Nu se administreaza concomitent cu medicamentele hipertensive, deoarece le diminueaza efectul. Se va evita expunerea la soare in timpul curei. La doze mari turita mare poate provoca hipotesiune si colici biliare. De asemenea, trebuie stiut ca planta poate provoca variatii ale glicemiei.

- Trei-frati-patati este o planta contraindicata la copiii mici si nu se foloseste in exces sau in forma cruda deoarece poate fi putin toxica.

- Teiul nu este recomandat la pacientii cardiaci, in sacina si alaptare. La depasirea dozei prescrise poate aparea impotenta, iar functia cardiaca poate fi afectata prin aparitia cardiotoxicitatii. Uneori pacientii pot dezvolta alergie in urma utilizarii acestui remediu.

U

- Uleiul de peste trebuie folosit cu prudenta deoarece amplifica efectul de subtiere al sangelui, ceea ce poate provoca hemoragii excesive. Prin urmare acesta nu se va asocia cu anticoagulante (ex. enoxaparina, warfarina).

- Usturoiul, ca si uleiul de peste, poate si el provoca sangerari mari din cauza ca subtiaza sangele. Nu se recomanda preparatele cu usturoi persoanelor cu dereglari de hemostaza si cu tendinta spre hemoragii. Efectele sale secundare posibile sunt scaderile bruste ale tensiunii arteriale, un miros neplacut al respiratiei si al pielii sau reactii de hipersensibilitate. Preparatele cu usturoi pot amplifica actiunea anumitor medicamente (hipotensive sau anticoagulante), astfel incat administrarea lor trebuie intrerupta cu minim 7 zile inaintea unei operatii.

   Usturoiul este contraindicat si in caz de hiperaciditate a stomacului. Tinctura de usturoi nu se administreaza intern persoanelor cu cataruri gastrice si intestinale sau in simptome congestive pulmonare (tuse seaca, tuse sangvinolenta sau stari febrile), deoarece accentueaza starea iritanta. Usturoiul nu se recomanda mamelor care alapteaza deoarece el transmite laptelui mirosul si gustul specifice.

- Uleiurile esentiale nu se folosesc in sarcina, alaptare, la hipertensivi, cu febra sau in zilele caniculare. 

V

- Valeriana - picaturile de tinctura pot provoca somnolenta excesiva in timpul zilei daca este folosita impreuna cu alte medicamente cu efect sedativ, precum 5 HTP sau antihistaminicele.

- Verbina nu se recomanda in sarcina si este bine sa nu fie asociata cu tratamentul pentru bolnavii de hipertensiune arteriala. Planta nu se foloseste in exces deoarece poate sa provoace accese de furie, paralizie sau dermatite.

- Vitamina E trebuie utilizata cu precautie deoarece amplifica efectul de subtiere al sangelui. Nu se vor asocia cu anticoagulante.

- Varza provoaca variatii ale glicemiei si inhiba actiunea iodului. Ea este considerata gusogena, fiind interzisa in hipotiroidie (studiile arata ca ea poate creste riscul de aparitie al gusei)

- Vascul - tinctura de vasc este contraindicata persoanelor hipotensive, hipotone si celor care sufera de angina pectorala. Planta contine principii cu actiune toxica asupra inimii si o substanta toxica asupra aparatului respirator.

SURSA: http://revista-tratamente-naturiste.ro/

                                               

Hipertensiunea - Metode de prevenire si vindecare cu remedii pur naturale

Cum o masuram fara tensiometru 

Majoritatea oamenilor predispusi la hipertensiune nu au in casa tensiometru (aparat de masurarea tensiunii arteriale). Dar nici nu e cazul sa-l cumparati daca invatati sa folositi o metoda mai putin cunoscuta. Pentru masurarea tensiunii, mana stanga se intinde pe o suprafata plana (pe o masa, de exemplu), cu palma in sus. Se aseaza o linie pe mana, cu gradatia 0 aflata in dreptul primei bratari (linie circulara ce inconjoara mana) de sub podul palmei. Cu degetele mainii drepte se deplaseaza un pendul (o ata subtire de cca 20 cm care are atarnata o verigheta sau o alta greutate asemanatoare) de-a lungul liniei, la 1 cm deasupra ei. Pendulul trebuie sa se roteasca in dreptul cifrelor de pe linie, care indica minimumul si maximumul tensiunii arteriale.
Metode rapide de reglare a hipertensiunii

Presopunctura

Pentru reglarea rapida a tensiunii, degetele mari se introduc in urechi si se apasa foarte puternic pe tragus, care trebuie masat timp de 2-3 minute.
Se introduc in urechi degetele aratatoare, in asa fel ca varfurile sa fie indreptate inainte spre coada ochiului. In gropitele care se gasesc dupa tragus se efectueaza diferite miscari: masaj, vibratii, apasari, rotatii de 60 de ori pe zi.

Comprese cu otet. Se inmoaie un prosop flausat in otet de masa sau otet de mere si bolnavul sta cu talpile pe el timp de 8-10 minute. Sau se infasoara talpile cu cate un prosop sub forma de compresa. La expirarea celor 10 minute, se masoara tensiunea. In acelasi timp, o bucatica de zahar sau o acadea (sau orice altceva dulce), se inmoaie in miere de albine sau in dulceata, se pune pe limba si se suge timp de 5-7 min. Daca nu suportati dulciurile, puteti sa mancati o bucata de lamaie cu coaja, dar fara zahar.

Respiratie blocata. Se inspira mult aer si se opreste respiratia pentru cateva secunde, creand o presiune puternica in piept, ca atunci cand ne desfundam timpanele. Se repeta de cateva ori.

Tratamente alternative

Bai de lumina. Zilnic, timp de 15 minute, se lumineaza cu lumina verde crestetul capului. Daca nu aveti bec de culoare verde, puteti folosi un patrat din tesatura de culoare verde, cu care se acopera crestetul capului, si se foloseste un bec obisnuit. In acelasi timp, se bea "apa verde". Un pahar de apa se tine pe un suport sau pe un cerc decupat din hartie de culoare verde, timp de 5-6 ore, la lumina soarelui sau a lampii. Se beau de 3-4 ori, cate 50 de ml, inainte de masa.

Metoda de vindecare cu iod. Se practica de doua ori pe an: in septembrie, de pe 1 pana pe 10, si se repeta de pe 21 pana pe 30, si in martie, de pe 1 pana pe 10, si de pe 21 pana pe 30. Cum se procedeaza: un betisor cu vata in varf se inmoaie in iod si se deseneaza cercuri sau linii pe diferite zone ale trupului, dupa urmatoarea schema: 1 martie - se deseneaza un cerc in jurul mainii stangi, imediat sub palma; 2 martie - se deseneaza un cerc in jurul piciorului drept, imediat deasupra gleznei; 3 martie - aceeasi operatie, la mana dreapta; 4 martie - aceeasi operatie la piciorul stang; 5 martie - se deseneaza un cerc in jurul cotului de la mana stanga; 6 martie - un cerc in jurul genunchiului piciorului drept; 7 martie - un cerc in jurul cotului de la mana dreapta; 8 martie - un cerc in jurul genunchiului de la piciorul stang; 9 martie - se deseneaza o linie diagonala pe spate, de la articulatia umarului stang pana la articulatia soldului (coapsei) drepte; 10 martie - o line dreapta de la umarul drept pana la soldul stang.

Reteta cu hrean. Iata o metoda foarte veche pentru reglarea hipertensiunii: cateva radacini de hrean se spala bine cu periuta si se lasa in apa rece timp de 36 de ore. Se dau apoi prin razatoarea marunta sau se toaca. In masa obtinuta se adauga atata apa fiarta cat sa fie la acelasi nivel cu terciul. Se amesteca energic si se stoarce bine. Sucul obtinut se combina cu suc de morcov rosu si miere de albine. Se pastreaza in frigider, intr-un borcan care se inchide ermetic. Se consuma cate 2 lingurite, cu o ora inainte de masa sau cu 2-3 ore dupa masa, de 3 ori pe zi, timp de 3 luni.

Reteta cu aloe. Cateva frunze de aloe se tin 12 zile in partea de jos a frigiderului, invelite intr-o hartie (ca un rulou), astfel incat capetele sa nu fie acoperite. Biostimulate in acest fel, se dau apoi prin masina de tocat, ca sa se obtina o jumatate de pahar de masa verde. Se amesteca cu 4 lamai tocate impreuna cu coaja (semintele se arunca), un pahar de miere de albine si un pahar de tuica. Se consuma cate 2 linguri, de doua ori pe zi.
Inspiratii cu tinctura de valeriana (odolean). Este o metoda care ajuta la scaderea tensiunii, eliminarea durerilor de inima, a spasmelor vaselor sanguine din creier, a insomniei, la imbunatatirea vederii. Inainte de culcare, mirosul picaturilor de valeriana se inspira pe nas, numarul de inspiratii crescand treptat. In primele zile se face cate o inspiratie superficiala cu fiecare nara, apoi cate doua inspiratii, crescand numarul pana la 5-6 inspiratii cu fiecare nara. In primele zile pot aparea dureri de cap, care cu timpul dispar.

Flori de hamei. Pentru prevenirea cresterii tensiunii care apare seara sau in timpul noptii, este indicat sa se puna in fata de perna 4-5 flori sau o mana de frunze cu flori de hamei.

Leac cu usturoi. Dimineata, inghititi un catel de usturoi fara a-l mesteca, si beti apa rece dupa el. Se procedeaza astfel pana cand tensiunea va scadea.

Castane salbatice. 2-3 castane proaspete se pun in buzunarul stang si din cand in cand se amesteca cu mana.

Muscate. O frunza de muscata se striveste putin intre degete si se leaga, la ambele maini, in zona unde se ia pulsul. In scurt timp, tensiunea se va normaliza.

Retete cu alimente

In reglarea tensiunii, in loc de medicamente, se pot folosi cu mult succes si unele alimente. Stramosii nostrii foloseau faina de porumb (malaiul). Seara, intr-un pahar in care s-a pus o lingura de faina de porumb, se toarna apa fierbinte (dar nu clocotita), se acopera paharul si se lasa toata noaptea. Dimineata, imediat dupa trezire, se consuma doar apa. Periodic se masoara tensiunea.

Dimineata, se consuma 5-7 mieji din samburi de caise.

O lingura de scortisoara se amesteca cu 3 linguri de zahar. Se consuma cate o lingurita, de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa, timp de 10 zile, luandu-se periodic tensiunea. Scortisoara mai poate fi amestecata cu miere de albine sau cu lapte acru.

Faina de hrisca. Hrisca se prajeste intr-o tigaie, pana devine inchisa la culoare, apoi se da prin rasnita de cafea. Pentru a se controla reactia organismului, prima data se ia tensiunea si se consuma o lingurita de faina, fara sa se bea nimic. Dupa o ora, se ia din nou tensiunea. Daca reactia organismului este slaba, puteti consuma cate 2 lingurite zilnic. Consumul in doze mai mari (2-3 linguri pe zi) duce si la scaderea nivelului glicemiei (concentratia de zahar in sange), dar tratamentul dureaza ani de zile. Ca tratament pentru scaderea tensiunii, faina de hrisca se consuma dimineata cu apa sau ceai, cu o ora inainte de masa.

Dude. De trei ori pe zi se recomanda consumarea fructelor de dud, cate 1-2 linguri. Pentru iarna fructele pot fi congelate.

Fiertura de nuci si miere. 4 nuci, pisate cu coaja cu tot, se amesteca cu cate o lingura de flori de soc si una de miere de albine. Peste amestecul obtinut se toarna 0,5 l de apa si se pune la foc mic. Se fierbe 30 de minute, se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se bea cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. Dupa consumarea lichidului, se face o pauza de o luna, dupa care tratamentul se repeta.

Reteta cu cafea. O lingurita plina varf de cafea, o lingurita rasa de acid citric (sare de lamaie) la 100 ml de apa. Se fierbe amestecul si se bea cald cu inghitituri mici. Nu se mai bea nimic dupa aceea. Chiar din timpul cand beti va veti simti mai bine. Dupa tratament, timp de 30 minute, tensiunea se restabileste.

Reteta cu lapte. Laptele proaspat de dimineata se fierbe si se lasa 30 minute sa se raceasca. In 0,5 l de lapte se adauga 50 g de seminte de marar si se fierbe din nou, amestecand permanent, pana raman 250 ml de lichid. Se strecoara si se consuma cate o lingura de 3 ori pe zi, cu 20-30 minute inainte de masa. Se tine neaparat in frigider. Semintele de marar scad si tensiunea intraoculara.

Secara, pentru stabilizarea tensiunii. Un pahar de secara si 4 pahare de apa se pun pe foc si se aduc pana la punctul de fierbere. Se lasa lichidul acoperit bine o ora. Se beau cate 10 ml, in timpul zilei, cand ne este sete (in loc de apa).

Sfecla rosie. 1 kg de sfecla rosie se taie in bucati mici, se amesteca, intr-un borcan de 3 l, cu 2 l de apa la temperatura camerei, si se lasa 4-5 zile la macerare. Se bea cate o jumatate de pahar, de 3-4 ori pe zi.

Leac cu castraveti. Este foarte indicat pentru hipertensivi, ca pe toata perioada cat exista castraveti proaspeti in piata, sa consume cate 1/4 pahar de suc de castraveti, de 2-3 ori pe zi. Se poate si amestecat cu miere de albine.

Coaja de cartofi. Inca o metoda, mai putin folosita in zilele noastre, dar cunoscuta de batrani. Un cartof se sterge bine, dar nu se spala, si se taie o fasie lunga de coaja, care se leaga pe zona pulsului, in asa fel incat capetele sa aiba o distanta de un cm intre ele. Se leaga dimineata, cand rasare soarele, si se tine pana seara. Pentru scaderea tensiunii, femeile leaga coaja pe bratul stang, iar barbatii pe bratul drept.

Remediu cu apa. De cu seara, se pune pe masa un pahar cu apa. Dimineata, dupa trezire, se maseaza usor pielea capului cu varfurile degetelor si se intinde bine tot corpul cu cateva miscari de brate. Apoi se ia intr-o mana paharul cu apa, iar in cealalta mana, un pahar gol. Mainile se ridica sus, deasupra capului si se toarna atent apa dintr-un pahar in altul, de 30 ori. Apa ramasa (care nu s-a varsat) se bea incet, cu inghitituri mici. La inceput o sa va tremure mainile, dar cu timpul, in pahar o sa ramana tot mai multa apa, tensiunea scade treptat, dispar durerile de cap si alte manifestari specifice.

Tratamente cu plante

Seminte de marar: 4 linguri de seminte de marar se dau prin rasnita de cafea, se amesteca cu 21 de lingurite de zahar si se consuma dimineata, pe nemancate, cate o lingurita, cu apa.

Ceai de zmeura. La 250 ml de apa clocotita, se pun 5-6 frunze de zmeur maruntite, se acopera bine sau se tin in termos timp de 30 de minute. Frunzele pot fi folosite de 3-4 ori. Se bea de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de 7 zile. Dupa o pauza de 5-7 zile tratamentul se repeta.

Frunze de muscata. O lingura de planta se infuzeaza intr-un pahar de apa clocotita, 20-30 minute, si se bea cate o lingura, de 4-5 ori pe zi.

Cuisoare. Peste 12 cuisoare (condiment), faramitate, se adauga 9 linguri de apa clocotita si se lasa 24 de ore. A doua zi se prepara aceeasi doza. Toata cantitatea obtinuta se consuma in 3 zile, cu 30 de minute inainte de masa, dupa urmatoarea schema: in prima zi cate 3 linguri, a doua zi cate 2 linguri, iar a treia zi cate o lingura. Cura se repeta de 3 ori, cu o pauza de 3 zile intre cure.

Fenicul. 10 g de seminte de fenicul, amestecate cu un pahar de apa clocotita, se tin intr-o baie de aburi sau in termos timp de 15 minute, se racesc si se strecoara. Se adauga apa fiarta pana la 200 de ml si se consuma in timpul zilei. Daca in urma tratamentului sau din alt motiv, tensiunea a scazut prea mult, puteti obtine cresterea ei, tinand sub limba, timp de 2-3 minute, o frunza de dafin nu prea mare.

SURSA: http://www.formula-as.ro/