Vremea (weather for a predefined location)

meteoblue

In dreptul localitatii dati click si scrieti numele localitatii dorite

Ghintura -multiple beneficii

Ghintura (Gentiana asclepiadea) este o planta perena erbacee care creste in zone deluroase, subalpine si alpine, la altitudinea de 700-2400 m, mai frecvent pe pajisti, pasuni si fanete umede,  marginea padurilor, tufarisuri, preferand solurile bogate in humus. De la ghintura, sunt utilizate in scop medicinal rizomii cu radacini.

Compozitie chimica: glucide, pectine, mucilagii, glicozide amare, alcaloizi, taninuri, steroli, ulei volatile, vitamine (C, PP) si saruri minerale. 

Proprietati terapeutice
- stomahice, gastrice, antimalarice, laxative, colagoge, coleretice, antihelmintice;
- febrifuge, antitermice, sudorifice;
- antiseptice, antlinflamatoare;
- stimulente, fortifiante, tonic-aperitive, eupeptic-amare cu rol in convalescenta, dupa boli indelungate, fiind lipsita de toxicitate sau de actiune iritanta in doze optime. 

Mod de actiune
- stimuleaza functiile ficatului, ale vezicii biliare si ale stomacului, cu rol in hepatita, dischinezie biliara, aerofagie, stari de greata, diaree, helmintiaza (ascaridoza);
- excita secretiile gastrice si biliare, favorizand digestia;
- stimuleaza pofta de mancare la copii, batrani si convalescenti;
- combate gripa, raceala, tusea cronica, febra;
- combate starile de spasmofilie, frisoane, astenie, starile depresive, oboseala, insomnia, stari conflictuale, isteria;
- ajuta in reumatism, guta, scleroza;
- combate bolile de inima si de rinichi, cu rol in insuficienta renala si infectii urinare;
- combate anemia, debilitatea la copii, imbatranirea prematura si starile de convalescenta, prin marirea capacitatii de aparare a organismului fata de infectii si prin cresterea numarului de leucocite (globule albe din sange). 

Forme de utilizare
UZ INTERN

1. Infuzie din 30-40 g de frunze, uscate si maruntite, la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 cesti pe zi in tratamentul icterului si al insuficientei hepatice.

2. Infuzie din 1 lingurita de radacini uscate si maruntite, la 1 litru de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 4 ore, se strecoara si se bea cate 1/4 cana, cu 30 de minute inainte de fiecare masa. Tratamentul se repeta cateva zile consecutiv. Fiind foarte amara, infuzia se poate Inlocui cu tinctura sau vin de ghintura.

3. Decoct din 1 lingurita de radacini, uscate si maruntite, la 500 ml de apa rece; se fierbe 15 minute, se strecoara si se bea, in 3 reprize pe zi, inainte de mese, avand efecte aperitive si digestive.

4. Decoct antihelmintic din 1 lingurita de radacina, uscata si macinata, la 500 ml de apa; se fierbe 10-15 minute, se strecoara si se bea, pe nemancate, in 2 reprize, la interval de o ora, avand efect in combaterea viermilor intestinali (oxiuri).

5. Tinctura din 2 linguri de radacini, uscate si macinate, la 100 ml de alcool de 70º; se lasa la macerat 8 zile, se strecoara si se iau cate 15-20 de picaturi intr-un paharel cu apa calduta (la copii de 10-12 ani se dau numai 5-10 picaturi), cu 30 de minute inainte de mesele principale, avand efect in cresterea poftei de mancare, mai ales la copii si batrani. Tinctura mai actioneaza in caz de varsaturi, depresie psihica, nervozitate, acces de lesin, stari conflictuale si la semne de oboseala generala dupa calatorii lungi.

6. Vin de ghintura din 3 linguri (circa 30 g) de radacini uscate si macinate, in 60 ml de alcool de 40°, asigurand umezirea uniforma; se lasa la macerat 24 ore si se adauga 1 litru de vin alb. Dupa o noua macerare de 10 ziIe, cu agitare zilnica la 3-6 ore, se strecoara si se ia cate un paharel, de 3-4 ori pe zi, timp de 2 saptamani. Ca aperitiv se ia cate o lingura cu 30 de minute inainte de fiecare masa. Pentru copii de 10-12 ani, vinul tonic de ghintura se indulceste cu 100-200 g de zahar Ia Iitru si se ia cate o lingurita, cu 30 de minute inainte de mesele pnincipale, avand efecte in marirea poftei de mancare.

7. Sirop din 10 g de radacini oparite in 150 ml de apa clocotita; se lasa sa macereze 6 ore, se strecoara, se adauga 230 g de zahar si se fierbe din nou Ia foc lent. Se filtreaza, se trece in sticlute bine inchise si se consuma cate 3-4 lingunite pe zi de catre copiii anemici, cu debilitate accentuata si fara pofta de mancare.

8. Pulbere din radacini uscate si macinate din care se ia cate un varf de cutit, de 3 ori pe zi, inainte de mese, cu efecte in anorexie (lipsa poftei de mancare) la persoane in convalescenta. 

UZ EXTERN

9. Decoct din 100 g de radacini, uscate si macinate, la 1 Iitru de apa; se fierbe 10 minute si se foloseste sub forma de lotiuni caldute sau comprese pe rani greu vindecablle. 

SURSA : http://sanatate.bzi.ro/
                                                       
                                                                                           

Patlagina in vindecarea ranilor

Denumirea stiintifica :  Plantago lanceolata, Plantago major
Denumiri populare :  minciuna, iarba grasa, limba sarpelui, iarba taieturii
Recoltare :                frunza (inainte de inflorire)
Perioada :                 aprilie-mai

  Exista patru specii de patlagina la noi in tara. Cele mai intilnite sunt cea cu frunza ingusta (Lanceolata)si cea cu frunza aproape rotunda (Major). 
  Planta este foarte utila pentru vindecarea ranilor usoare( arsuri, taieturi,intepaturi de insecte). Pentru aceasta problema , se striveste putin frunza, apoi se aolica pe rana si se panseaza. Trebuie doar sa ai mare grija ca planta sa fie vulesa dintr-un loc curat, unde nu au acces anumalele. 
  Patlagina este recunoscuta si pentru actiunea ei benefica in raceli, raguseli, tuse, laringite, bronsite, astm.
Poti prepara in casa sirop de patlagina, Se face o infuzie din doua-trei linguri de frunze uscate sau proaspete la o cana cu apa.Se lasa la racit, dupa care se adauga miere ( trei parti miere la o parte ceai de patlagina).Doua canicu ceai de patlagina pe zi ajuta la tratarea ulcerului gastric,bronsitei cronice, astmului, tusei.Pentru tuse si bronsite, se poate combina ceai de patlagina cu ceai de cimbru, pentru un efect mai bun. Pulberea de patlagina este forte utila in tratarea ulcerului gastric. Pentru a o prepara, se spala planta proaspata, se zvinta, apoi se usuca la temperatura camerei, in strat subtire pe foi albe. Se macina cu risnita electrica de cafea sau se striveste cu piua pina se obtine pulberea. Se ia o lingurita inaintea meselor principale.
Ceaiul de patlagina sau terciul de planta poate fi folosit si extern, prin aplicatii, pentru ulcerul varicos. Pentru laringita, se poate face gargara. Ceaiul poate fi folosit si pentru comprese si spalarwea ochilor in conjuctivita.

       

Strugurii in obezitate

                         

Denumirea stiintifica : Vitis vinifera
Denumiri populare :   vita de vie
Se recolteaza :           fructele si frunzele
Perioada :                 august-octombrie

   Strugurii sunt un tonic general deosebit si ajuta , mai ales, in digestie. Sunt indicati in hepatite , afectiuni ale rinichilor, reumatism, artrite, guta, boli de piele. Au o influenta buna in tratarea obezitatii si a lipsei de vitamine.
   Prin aplicarea de cataplasme cu ceea ce ramine cind se face must se poate scapa de durerile reumatismale , guta sau sciatica.
   In obezitate , este bine ca doua zile pe saptamina (nelegat) sa se manince doar struguri. Cura cu must are foarte bune un efecte diuretice si depurative, previne ateroscleroza. Se incepe cu 0.5 litri de must zilnic, bauti in trei reprize. Se creste cantitatea , progresiv, pina cind se ajunge in doua saptamini, la doi litri pe zi. Timp de doua -trei zile nu se maninca, ci se bea doar must. Dupa aceea se reintroduce mincarea si se scade , treptat, cantitatea de suc, timp de alte doua saptamini.
   Frunzele de vita de vie sunt foarte bune in combaterea diareei, hemoragiilor in varice, hemoroizi, celulita , si sunt un bun fortifiant. Se face un decoct din doua linguri la o cana cu apa. Se bea trei cani pe zi, prima dimineata devreme, celelalte -inainte de mese.
   
                                

Sunatoarea - beneficii

Denumirea stiintifica : Hypericum perforatum
Denumiri populare :   drobisor, iarba singelui, neruju, pojarnita, sunaica
Se recolteza :            florile, tulpinele subtiri
Perioada :                 iunie-septembrie

   Sunatoarea cu florile ei galbene se intilneste mai ales in zona deluroasa. Este foarte buna in afectiuni stomacale, infectioase, diskinezii biliare, depresii.
   S-a descoperit recent ca este un bun sedativ natural , inducind o stare de relaxare. Este de preferat sedativelor si somniferelor de sinteza , avind avantajul ca nu creeaza dependenta si nu are efectele secundare ale acestora. Sunatoarea mai este recomandata in hepatite acute si cronice evolutive. Pentru uz intern, se face infuzie de planta maruntita, si uscata (o lingura la o cana cu apa ). Se beau doua cani pe zi. Ceaiul de sunatoare mai poate fi folosit pentru gargara, in caz de inflamatii ale gingiilor. Se mai poate face un decoct slab, care are si efect antidiareic : o lingura la o cana cu apa se lasa sa dea in clocot timp de 10 minute. Se bea cu inghitituri mici. Pentru copii, cantitatea este de o lingurita de planta. Poti prepara tinctura de sunatoare pentru uz extern acasa. Se pun la macerat 200 g planta in 600 ml ulei comestibil. Se lasa sapte zile la soare, amestecind zilnic. Se filtreza si se pune in sticlute. Se aplica extern, fiind un foarte bun cicatrizant al ranilor. Daca vei cumpara produse din sunatoare de la magazin, asigura-te ca au 0.3% substanta activa.