Tratarea diabetului prin alimentatia raw

Ani de zile am fost invatati ca boala este ceva foarte serios si trebuie sa luam medicamente pentru a ne vindeca. Dar se pare ca printre informatiile meschine transmise pe diverse canale de companiile farmaceutice, se mai strecoara, cu greu, e adevarat, si informatii ce prezinta alternative sanatoase pentru vindecare. Stiu ca la prima vedere este destul de greu sa credem ca exista posibilitatea tratarii de boli grave, precum diabetul, doar printr-o alimentatie corecta. Si totusi, am gasit un documentar care pare sa contrazica tot ceea ce ne-a fost inoculat vreme de zeci de ani.

“Simply Raw: Reversing Diabetes in 30 Days” (“Pur si simplu crud: Vindeca diabetul in 30 de zile”) este un film documentar independent, in cadrul caruia 6 americani bolnavi de diabet (2 avand diabet de tip I si 4 cu diabet de tip II, dependenti de insulina si medicamente) sunt urmariti in timp ce trec la o dieta compusa doar din alimentatie raw vegana.

Cei 6 merg la o clinica de intinerire din Arizona, numita “Tree Of Life Rejuvenation Center “(“Copacul vietii”), unde sunt provocati sa renunte la carne, lactate, zahar, alcool, cofeina, sucuri, mancare de tip fast food, mancare procesata si chiar gatita, timp de 30 de zile.

Filmul urmareste remarcabila calatorie a fiecarui participant si surprinde transformarile medicale, fizice si emotionale create de aceasta schimbare radicala a dietei si a stilului de viata. Iar rezultatele sunt spectaculoase si demne de toata aprecierea. Patru dintre ei renunta complet la medicamente si insulina (inclusiv cel cu diabet tip I, despre care se spunea ca este insulino dependent toata viata si netratabil). Un alt individ renunta dupa 2 saptamani la program, dar si in cazul lui, efectele erau vizibile, renuntase complet la medicamente, la insulina si avea valori normale de sanatate. Iar cel de-al 6-lea, cel mai rebel dintre toti, care avea diabet de tip 1 din copilarie, cu toate ca nu a respectat conditiile 100%, a ajuns la 5 unitati de insulina in loc de 70 cate facea inainte, schimbandu-si in acelasi timp atitudinea fata de viata si de tratamentul in sine.

La baza acestor reusite sta Dr. Gabriel Cousens si centrul lui de vindecare prin hrana vie.

“Pur si simplu crud” este unul dintre cele mai simple, educative, puternice si inspirante documentare pe care le-am vazut vreodata si vi-l recomand cu mare drag.

Pur si simplu crud – Iata cum se poate vindeca diabetul in 30 de zile!

http://goo.gl/Csoer3

Pofta de o viata frumoasa si sanatoasa!! 

SURSA: http://marawvegan.ro/tratarea-diabetului-prin-alimentatie-raw/

Ridichile rosii si negre, o explozie de sanatate – Beneficii si informatii nutritionale

Ridichile sunt legume comestibile, cultivate la inceput de catre chinezi, devenind o leguma raspandita si apreciata de de vechiii egipteni, romani si greci. Mai tarziu, cultivarea ridichiilor s-a raspandit si in Americi, datorita colonistilor si misionarilor.

Tipuri de ridichi

Ridichile au o perioada de crestere rapida. Daca insamantarea se face prin martie-aprilie, ridichile pot fi culese intr-un termen de o luna, in special daca sunt ingrijite corespunzator, cu apa din belsug.

Exista diverse tipuri de ridichi, specifice anotimpului in care sunt cultivate (primavara, vara, toamna, iarna), specifice aspectului (forma rotunjita sau alungita, asemenea radacinii de telina) si culorii (cele mai intalnite sunt ridichile rosii, ridichile albe, ridichile negre dar exista ridichii verzi, galbene si albicioase).

Ridichile variaza si ca gust: ridichiile negre si rosii au un gust mai condimentat, iar ridichile verzi si cele albe sunt dulci si carnoase.

Ridichiile, o explozie de sanatate

Ridichile se remarca prin actiunea lor antibacteriana si antifungica, abudenta de vitamine si minerale (vitamina C, complexul de vitamine B, magneziu, potasiu, sodiu etc.), si continutul redus de colesterol si calorii. Cantitatile importante de fibre alimentare si acid folic recomanda ridichile pentru consumul zilnic in cadrul unei diete echilibrate.

Ridichile sunt legume bogate in apa, sarace in colesterol si grasimi.

Intr-o cantitate de 100g de ridichi taiate, gasim:

- proteine (2%);
– vitamine: C (28%), K (2%), B6 (4%), folati (6%);
– minerale: potasiu (7%), sare (2%), mangan (3%), magneziu (3%), fosfor (2%), fier (2%), calciu (3%), cupru (3%), zinc (2%);
– fibre (7%) si acizi esentiali (Omega 3);
– apa;

Beneficiile ridichilor rosii

Ridichile rosii sunt surse excelente de vitamina C, asigurand circa 25% din necesarul zilnic. Acest antioxidant contribuie la regenerarea tesuturilor si a vaselor de sange, mentinand totodata sanatatea oaselor si a danturii. Un imunostimulator esential, vitamina C ajuta organismul sa lupte cu o serie intreaga de afectiuni, inclusiv cu cancerul, bolile de inima sauaccidentul vascular cerebral. Printre cele mai importante beneficii ale ridichilor rosii se numara:

- Tratarea icterului. Ridichile au un efect detoxifiant puternic, benefic stomacului si ficatului, prin facilitarea eliminarii toxinelor si a altor produse reziduale. Proprietatea de a regla productia de birilubina si de a suplimenta cantitatea de oxigen de care beneficiaza celulele sanguine ofera ridichilor calitatea curativa in cazul icterului.

- Reglarea tranzitului digestiv. Fibrele alimentare, regasite in cantitati importante in ridichi, ajuta la reglarea tranzitului intestinal, prevenirea constipatiei si imbunatatirea functionarii sistemului digestiv si excretor.

- Prevenirea infectiilor urinare. Datorita proprietatilor diuretice, ridichile cresc productia de urina si inhiba dezvoltarea infectiilor de la nivelul tractului urinar si al rinichilor.

- Favorizarea pierderii in greutate. Cu un continut caloric redus, ridichile rosii regleaza si apetitul alimentar, contribuind la pierderea mai usoara in greutate. Intrucat au un continut bogat in fibre si un indice glicemic scazut, aceste legume stimuleaza miscarile intestinale si cresc rata metabolica.

- Tratarea anumitor tipuri de cancer. Vitamina C, antocianinele, antioxidantii puternici si acidul folic din ridichile rosii ajuta la cresterea eficacitatii tratamentului in cazul mai multor tipuri de cancer oral, stomacal, intestinal, renal sau de colon.

Tot ridichile rosii contribuie la vindecarea afectiunilor cutanate si a intepaturilor de insecte, reduc febra, previn si trateaza afectiunile respiratorii (au proprietati antimicrobiene si decongestionante) si amelioreaza simptomele dispepsiei.

Beneficiile ridichilor negre

Ridichile negre sunt mai iuti si mai aromate decat cele rosii, remarcandu-se prin propriile beneficii importante aduse organismului. In medicina naturista, sunt utilizate in special pentru corectarea functionarii deficitare a bilei si tratarea afectiunilor digestive. Alte beneficii ale ridichilor negre sunt

- Prevenirea gripei si a racelii. Ridichile negre previn infectiile respiratorii prin stimularea membranelor mucoase si tratarea congestiei nazale. Cantitatea importanta de vitamina C contribuie la intarirea sistemului imunitar.

- Stimularea functiei hepatice. Prin efectul detoxifiant, leguma ajuta ficatul sa functioneze in parametri optimi si asista secretia hepatica a bilei, prin continutul bogat de vitamina B1, calciu si magneziu.

- Tratarea hipertiroidismului. Cantitatea importanta de rafanina din ridichile negre transforma aceste legume intr-un tratament naturist pentru hipertiroidism. Substanta regleaza productia hormonilor secretati de glanda tiroida.

- Reglarea tensiunii arteriale. Consumul de ridiche neagra este recomandat pacientilor care sufera de probleme cardiovasculare, intrucat aceasta leguma mentine tensiunea arteriala in limitele normale.

- Tratarea disconfortului digestiv. Prin continutul bogat de fibre si fitonutrienti speciali, ridichea neagra previneindigestia si balonarea.

- Ameliorarea tusei. Sucul ridichilor negre actioneaza ca un medicament eficient pentru ameliorarea tusei si a altor simptome respiratorii, precum congestia nazala. Siropul rezultat din aceasta leguminoasa faciliteaza eliminarea mucusului din bronhii si plamani.

- Tratarea edemului. Ridichile negre faciliteaza eliminarea apei retinute in tesuturi, regland si nivelul de sodiu din organism.

- Regenerarea parului. Sucul de ridiche neagra stimuleaza cresterea si ingrosarea firelor capilare.

- Prevenirea afectiunilor cardiovasculare. Ridichile negre scad nivelul colesterolului rau LDL din sange, prevenind formarea placii de aterom la nivelul arterelor.

Sucul de ridichi – beneficii

Ridichile se pot consuma ca atare, sub forma de salata proaspata, asezonata cu putin otet de mere, ulei de masline si verdeturi de primavara. Se poate folosi sucul de ridichi (rosii sau negre), deoarece are efect diuretic-depurativ, de detoxifiere a organismul, ajutand totodata la eliminarea calculilor biliari si renali. Se consuma aproximativ 20-50 g dimineata, pe stomacul gol, timp de 3-4 saptamani.

In cazuri de litiaza biliara sau colica biliara se poate creste cantitatea consumata, pana la 100-400 g suc proaspat. Pentru litiaza renala trebuie consumat zilnic un sfert pana la o jumatate de pahar suc de ridiche, dimineata pe stomacul gol, timp de 21 de zile.

Atentie! La anumite persoane, pulpa si sucul de ridiche pot provoca tulburari digestive (dureri, diaree). in prima faza este bine sa reduceti cantitatea administrata, dozele urmand a fi crescute progresiv. Daca tulburarile persista, se opreste tratamentul.

Sucul de ridichi negre (preparat din ridichi scobite, in care se lasa cateva ore zahar sau miere) este un remediu foarte util in caz de tuse rebela. In caz debronsita sau traheobronsita cronica se consuma un amestec de jumatate de pahar suc de ridiche, plus 4 linguri de miere, dimineata pe stomacul gol.

Impotriva durerilor si inflamatiilor articulare se poate consuma, in combinatie cu suc de morcovi, un sfert de pahar suc de ridichi, plus trei sferturi pahar suc de morcovi. Se beau 2 doze pe zi, dimineata si seara, timp de 10-14 zile.

Frunzele de ridichi sunt benefice in cazul afectiunilor pulmonare, sughit, indigestii, diaree, dureri faringo-laringiene, inflamatii ale sanilor.

Atentie!! Consultati medicul inainte de a incepe un tratament naturist, deoarece plantele pot interactiona cu unele medicamente, si documentati-va asupra contraindicatiilor inainte de a urma una din curele recomandate mai sus.

SURSA: http://marawvegan.ro/

                                                    

Vremea in urmatoarele 7 ZILE (Weather next 7 days)

Vremea in Romania           : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/harta/precipitare/romania
Vremea in Europa :            : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/harta/index/europe
Vremea in North America : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/harta/precipitare/north_america
Vremea in South America  : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/harta/precipitare/south_america
Vremea in Africa               : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/harta/precipitare/africa
Vremea in Asia                  : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/harta/precipitare/asia
Vremea in  Oceania           : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/harta/precipitare/oceania

Propolisul, unul dintre cele mai puternice medicamente ale naturii

Amestec de substanţe de consistenţa răşinii, culese de pe cel puţin 20 de specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevărată barieră de protecţie. De altfel, cuvântul propolis vine din greacă şi înseamnă „partea dinaintea cetăţii”.

El a fost denumit aşa de către învăţaţii greci care, observând cum îşi construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia că această substanţă joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi, propolisul făcând din stup o adevărată cetate.

Studiile moderne privitoare la proprietăţile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de ştiinţă: nu mai puţin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând şi varietăţile lor) sunt distruse de către propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecţios cunoscut.

Iar proprietăţile sale terapeutice nu se opresc aici, eficienţa sa fiind demonstrată în nu mai puţin de 200 de afecţiuni. Iată de ce ne-am hotărât să cunoaştem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai puternice arme din arsenalul terapiei naturale.

sus

Cum se obţine şi unde găsim propolisul

Propolisul este un „cocteil” de substanţe vindecătoare, adunat din mugurii şi de pe scoarţa plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a sălciilor, a frasinilor, a aninilor şi ale unor specii de pomi fructiferi. Cum ştiu albinele să dozeze acest elixir, să-l combine şi să-i dea în final o compoziţie unitară, aşa încât diferitele tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii să aibă proprietăţi practic similare, este o enigmă.

O enigmă este şi cum au putut medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, să identifice, fără a beneficia de mijloacele moderne, proprietăţile sale terapeutice. Un lucru este cert: primăvara, albinele culeg un medicament excepţional, adunat cu un efort uriaş, din mugurii abia ieşiţi la lumină.

Există două metode prin care apicultorii recoltează acest medicament: răzuindu-l direct de pe pereţii stupului de albine sau pentru o mai mare eficienţă, construind un colector special, ce preia progresiv producţia albinelor, care astfel sunt stimulate să culeagă cantităţi tot mai mari de propolis.

Remediu de tradiţie în medicina naturistă din România, propolisul se găseşte uşor la apicultori, fie brut, sub forma unor bulgăraşi maronii, fie lichid, ca tinctură alcoolizată. Propolisul brut de bună calitate se recunoaşte printr-un miros specific (dulceag-amărui) foarte puternic, precum şi prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte multă ceară în el şi ca atare, proprietăţile sale sunt mult diminuate).

Preparate din propolis

• Tinctura

                                             

Dacă nu vrem să luăm acest remediu gata preparat din comerţ, putem să-l obţinem acasă: se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri rase de propolis, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 90 de grade. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de două săptămâni, timp în care se agită zilnic, după care se filtrează. Tinctura rezultată va fi pusă în sticluţe mici, închise la culoare. Se administrează din acest remediu câte 50 de picături, puse pe puţină pâine uscată sau în miere, de patru ori pe zi.

Tinctura de propolis nu se ia diluată în apă, deoarece anumite substanţe din compoziţia sa precipită (se întăresc) în contact cu apa, devenind insolubile şi ca atare trec prin organism fără efect. De asemenea, nu se ia tinctura de propolis simplă, deoarece în contact cu saliva se va produce acelaşi efect ca în cazul diluării în apă.

• Propolisul brut

O bucăţică de propolis de mărimea unei alune se suge asemenea unei bomboane, cât putem de mult, aşa încât principiile sale active să îşi facă efectul local. Este un tratament recomandat în infecţii la nivelul gurii, în faringite şi în amigdalite. Dezavantajul acestei metode constă în faptul că propolisul nu are o acţiune amplă, asupra întregului organism, ci doar locală. Un alt inconvenient este că propolisul aderă foarte puternic pe dantură, necesitând apoi o spălare îndelungată şi repetată.

• Unguentul de propolis

Într-o ceşcuţă (50 ml) de untură încinsă pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctură de propolis şi o bucăţică de ceară de mărimea unei alune, după care se amestecă continuu vreme de 10 minute. Se ia de pe foc untura, după care se amestecă în continuare până când se întăreşte. Preparatul se păstrează la frigider, folosindu-se extern contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor şi a rănilor uşoare, contra eczemelor (mai ales a celor uscate).

• Apă de propolis

Aşa cum afirmam anterior, în contact cu apa, propolisul precipită şi devine insolubil, pierzând astfel cea mai mare parte din calităţile sale. Totuşi, cercetările arată că o soluţie obţinută din cinci linguriţe (aprox. 25 ml) de tinctură de propolis la un pahar de apă (200 ml) are efecte terapeutice în anumite cazuri, când tinctura simplă nu poate fi folosită, deoarece are o acţiune prea dură asupra ţesuturilor. Apa de propolis, obţinută în proporţiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente în combaterea stomatitelor şi a cariei dentare (se fac clătiri atente ale gurii după fiecare spălare pe dinţi), precum şi în tratarea unor afecţiuni genitale la femei (leucoree, cervicită).

• Mierea propolizată

                                       

Se obţine prin combinarea unei linguriţe de tinctură de propolis cu 3 linguriţe de miere. Este un produs recomandat copiilor, cărora li se va administra jumătate de lingură de 3 ori pe zi, pentru întărirea sistemului imunitar, pentru combaterea infecţiilor respiratorii şi intestinale.

sus

Afecţiuni care se previn şi se tratează cu propolis

Un studiu realizat de către cercetătorii germani a arătat că la pacienţii care iau 50 de picături de tinctură de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infecţie cu virusul gripal scade cu până la 40%. De asemenea, la majoritatea pacienţilor trataţi astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile, faţă de 6-7 zile.

Propolisul este un excelent antibiotic, care acţionează progresiv inhibând dezvoltarea bacteriilor, refăcând ţesuturile lezate de către acestea, favorizând eliminarea secreţiilor în exces de pe căile respiratorii. Astfel, este eficient în ameliorarea bolilor respiratorii cu secreţii abundente şi a bronşitelor.

În acelaşi timp, tinctura de propolis, în combinaţie cu o linguriţă de miere, administrată dimineaţa pe stomacul gol, poate elimina simptomele deranjante ale colitei de fermentaţie şi de putrefacţie.

Substanţele antioxidante din compoziţia propolisului au efecte excepţionale în tratarea asteniei de primăvară. Acestea au efecte tonice nervoase, împiedică degradarea unor vitamine esenţiale pentru organism (vitamina C) şi echilibrează nivelul hormonal.

Şi sistemul imunitar are de câştigat în urma unei cure  cu tinctură de propolis. Studii făcute în paralel în Japonia, Statele Unite, Rusia au pus în evidenţă faptul că propolisul administrat sistematic măreşte producţia de celule specializate ale sistemului imunitar, le face mai „agresive”, ceea ce determină o mult mai mare rezistenţă la infecţiile cu orice tip de germen.

Administrarea zilnică a propolisului poate, de asemenea, să prevină hipertensiunea şi tulburările de ritm cardiac, normalizând în acelaşi timp cantitatea de colesterol din sânge şi având rol de refacere a elasticităţii vaselor de sânge.

                                        sus

Boli de piele vindecate de propolis

Ca tratament  extern, propolisul este eficient în distrugerea herpesului cu diferite localizări (tinctură pe locul afectat, de 2-3 ori pe zi), ameliorarea eczemelor (aplicarea de comprese cu tinctură sau unguent de 2-3 ori pe zi), vindecarea arsurilor (tinctură – pentru arsurile grave, şi unguent de propolis şi tătăneasă – pentru arsurile uşoare),eliminarea coşurilor, punctelor negre şi a furunculelor (sub formă de tinctură aplicată pe zona afectată), îmbunătăţirea simptomelor de ulcer varicos de gambă (aplicaţii de tinctură şi unguent de propolis pe zona ulcerată).

sus

Precauţii şi contraindicaţii

 În anumite cazuri, propolisul poate determina reacţii alergice, motiv pentru care este recomandat a se face un test prealabil pentru a se stabili sensibilitatea.

Dacă apar senzaţii neplăcute de iritaţie, inflamaţie, dacă se declanşează catar respirator sau apare înroşirea pielii, nu se va face tratament cu propolis.

Un substitut excelent pentru propolis sunt mugurii de plop şi tinctură de muguri de plop, care au efecte relativ similare, dar sunt mult mai bine tolerate de către organism.

SURSA :http://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/

                                                                                                                     

Polenul : Cat sa consumam. Administrare doze polen

       

Cand vine vorba de polen, intrebarile sunt cat polen sa consumam? sau cum administram dozele de polen in functie de varsta. Lucrurile se vor limpezi in urma lecturarii acestui material.

        Adunat de albine pentru perpetuare, pentru hrana puietului si pentru aprovizionarea glandelor producatoare de laptisor de matca, de fermenti, ca si a celor cerifere, polenul se prezinta sub forma unei pulberi, de obicei galbena, constituita din grauncioare microscopice ce provin din stamine. Polenul are ca sursa potentiala peste o mie de flori diferite, asadar, compozitia si proprietatile sale sunt foarte variate.
Polenul are o influenta benefica asupra functiilor digestive si intestinale, reda pofta de mancare, combate starile de slabiciune, poate contribui la combaterea nevrozelor si a depresiei psihice, neurasteniei, afectiunilor prostatei si diabetului. Polenul este si un excelent afrodisiac, imbunatateste capacitatea sexuala si faciliteaza nasterea. Consumul de polen scade nivelul colesterolului, regleaza greutatea corporala, intareste inima si sistemul imunitar.

Pastrat la congelator, polenul crud tine perioade indelungate (luni, ani), iar decongelat nu-si pierde din proprietati. Datorita continutului scazut de apa, la decongelare nu se isi deterioreaza principiile active.
Scos de la conge­lator, se poate pastra fara a fi inchis ermetic, pana la 7-10 zile, in camara sau in frigider.

Cat polen sa consumam

Pentru un regim obisnuit de viata, dozele de polen sunt urmatoarele:
– de 2-5 g/zi la copii sub un an
– 5-10 g/zi la copii de 1-10 ani
– 10-30 g/zi peste varsta de 10 ani

Pentru un regim de supraso­licitare fizica sau intelectuala, cat si in cure de incar­care nutritiva, cantitatile pot creste pana la 50-100 g/zi.
Acelasi lucru si in curele de slabire. Atunci polenul poate inlo­cui una-doua mese ale zilei.

Cum se consuma polenul
Spre a se absorbi complet din tubul digestiv, e bine ca polenul sa fie predizolvat in apa cu suc de lamaie proaspat, intr-un suc fresh, bors sau kefir. Vo­lumul orientativ de polen plus lichid este de 150 ml pentru 30 g polen. Trebuie sa stea la dizolvat minimum 20 de mi­nute. Cand este in doza unica, ideal se adminis­trează dimineata.
Cei care iau prima data e bine sa creasca progresiv dozele si sa inceapa administrarea dupa ce au mancat. Mai tarziu, se poate trece la admi­nistrarea pe stomacul gol.

Materialele de pe acest site au caracter informativ. Va recomandam ca, inainte a de face orice tratament naturist cu miere si produse apicole sa faceti un test de alergie la tipurile respective de produse. Daca suferiti de boli cronice sau urmati tratamente medicamentoase, va recomandam sa consultati medicul dumneavoastra, inainte de a incepe o cura sau un tratament cu produse apicole.
Vezi si : Polen de pin -biostimulator

SURSA: http://www.curademiere.ro/