Simptome ce indică existenţa paraziţilor in organism

Numărul simptomelor posibile în urma infestării este foarte mare și există o poblemă globală - lupta cu paraziții

Potrivit statisticilor, 16 milioane din decesele anuale sunt cauzate de bolile infecțioase și parazitare. Infestările cu viermi intestinali ocupă locul trei la cauze ale imbolnăvirilor.

                                        

În organism, paraziții duc o viață "paralelă", se hrănesc cu energia celulelor și cu nutrienții destinați acestora, absorb tot ce este mai bun din hrană (de aceea apare senzația continuă de foame). Nu trăiesc doar în tractul intestinal, ci și în plămâni, ficat, muşchi şi articulaţii, esofag, creier, sânge, inimă, piele, ochi.
citeste : Cel mai puternic antibiotic si remediu anti-cancer!

Simptome ce indică existenţa paraziţilor:

• Constipaţie. Infectarea cu paraziți poate bloca căile biliare şi intestinale.

• Diaree. În acest caz este rezultatul prezenței parazitului, nu al încercării organismului de a se debarasa de infecţia existentă.

• Gaze şi balonare. Balonarea este deseori simptomul existenţei "paraziţilor tăinuiţi".

• Sindromul stomacului "nervos". Paraziţii pot irita, inflama şi acoperi pereţii celulelor intestinelor, ceea ce duce la apariţia unor dezechilibre.

• Dureri în articulaţii şi muşchi. Durerile, inflamarea articulaţiilor şi muşchilor pot fi rezultatul dereglării alimentării ţesuturilor, provocată de paraziții care se "încapsulează" .

• Anemie. Dacă paraziţii sunt numeroși, ei pot consuma o mare cantitate de sânge.

• Alergie. Paraziţii provoacă reacţii alergice.

                                                   

• Pielea nesănătoasă. Paraziţii pot provoca urticarie, erupţie, eczeme, precum și ulcer cutanat, inflamaţii, papiloame (negi) şi dermatite.

• Granuloame. Se formează de obicei pe pereţii intestinului gros şi rectului, dar si în plămâni, ficat, cavitatea abdominală şi uter. Reprezinta focare ce conțin ouă distruse de paraziți.

• Nervozitate. Agitaţia şi nervozitatea pot fi rezultatul intoxicării cu paraziţi.

• Dereglarea somnului. Poate fi rezultatul eliminării nocturne a unor paraziţi prin anus, ceea ce provoacă dureri puternice şi mâncărime. Trezirile frecvente, în special între orele 2 şi 3, pot fi rezultatul încercărilor organismului de a elimina substanţele toxice (conform postulatelor medicinei chineze, în aceste ore se activează procesele în ficat) .

• Scrâşnirea dinţilor. Bruxismul poate fi reacţia sistemului nervos la un iritant străin, un simptom al infectării cu paraziți.

• Oboseala cronică. Slăbiciunea, apatia, depresia, reducerea concentrării şi memoriei pot ţine de existenţa paraziţilor, a caror activitate duce la lipsa de substanţe nutritive în organism, ca urmare a asimilării insuficiente, în special a vitaminelor A şi B12.

• Dereglări ale imunităţii. Paraziţii "agresează" permanent sistemul imunitar, îl pot slăbi, deschizând calea infecţiilor bacteriene şi virale.

• Rectul lăsat. Majoritatea paraziţilor trăiesc în rect. 95% din boli şi indispoziţii țin direct sau indirect de rectul impurificat.

Existența paraziților se poate depista prin analiza fecalelor și observarea ouălor depuse. Aceasta metodă nu dă totdeauna rezultatele dorite, este posibil ca parazitul să nu fi depus ouă la data analizei. Pentru depistarea timpurie a tuturor formelor de paraziți se recomandă analiza sângelui cu microscopul în câmp întunecat.

Este indicată deparazitarea de două ori pe an, cu metode naturale, a fiecărui membru al familiei, precum și a animalelor de companie sau din gospodărie.

Profilaxia se poate face respectând câteva reguli de igienă: spălarea pe mâini înainte de fiecare masă; consumul apei din surse sigure; spălarea îndelungată a fructelor și legumelor; prelucrarea termică a produselor din carne, folosirea protecțiilor anti-insecte.

citeste : Dieta naturista pentru cancer- Dieta BUDWIG cu ulei de in

http://ro.blastingnews.com/

                                           

Agrisele , o adevarata comoara pentru sanatate

Agrisul este un arbust fructifer, ce rodeste in luna iunie, dar fructele pot fi recoltate intreaga vara. Fructele agrisului sunt mici, cu forma asemanatoare cu cea a bobului de strugure, au culoarea rosie, verde sau galbuie, iar gustul lor estedulce-acrisor.
Se gasesc in regiuni deluroase, cu siguranta le-ati intâlnit in perioada de vara, la munte.

Acrisor si usor de recunoscut din punctul de vedere al aspectului, acest fruct este bogat in vitamina C si in antioxidanti. Printre cele mai importante beneficii pe care agrisele le au se numara urmatoarele:

                                               

- au un aport caloric scazut, 100 de grame de agrise continand numai 44 de calorii;

- contribuie la cresterea imunitatii, fiind bogate invitamina C, aceeasi cantitate de fructe mentionata mai sus continand 27.7 mcg din aceasta substanta, adica 46% din aportul necesar zilnic;

- contin flavone si antocianine, care te feresc de imbatranirea celulara prematura si de mutatiile pe care le pot suferi unele celule, ducand astfel la aparitia cancerului;

- aspectul sanatos si tanar al pielii, dar si acuitatea vizuala vor fi mentinute la standarde optime, gratie vitaminei A pe care agrisele o contin. Astfel, 100 de grame de fructe contin 290 IU, adica 10% din doza zilnica;

                              

- daca vei consuma agrisele ca atare, nu preparate sau deshidratate, te vei bucura nu numai de gustul lor racoritor, ci si de cele trei tipuri de vitamina B pe care ele le contin: B1, B5 si B6;

- o singura baca este o adevarata comoara, ea continand, pe langa vitamine, si minerale cum ar fi cuprul, magneziul, calciul, fosforul, manganul si potasiul;

- pentru ca sunt o sursa importanta de fibre, agrisele combat contipatia si regleaza tranzitul intestinal.

SURSA: http://bzi.ro/

                                       

Sfecla rosie - O campioana in lupta cu cancerul

Este printre legumele cele mai rezistente la vreme de iarna si, totodata, un ajutor extraordinar pentru organism in timpul sezonului rece. Dar daca despre aportul de energie vitala al sfeclei se scrie mult, o alta varianta a ei, la fel de importanta, este mai putin popularizata, anume - sfecla rosie este un ajutor extraordinar pentru sanatatea copiilor, inca din timpul vietii intrauterine. Aceasta leguma se numara printre putinele alimente-medicament pentru femeile insarcinate, substantele sale active protejand mai ales de mutatii foetusul in pantecele mamei. De altfel, in medicina naturista, aceasta leguma este o adevarata legenda, proprietatile sale vindecatoare in bolile sangelui, in cele tumorale sau ale ficatului fiind cunoscute inca de acum 150 de ani, cand intemeietorii terapiei naturale moderne au readus la lumina primele leacuri traditionale. In ce fel de afectiuni si in ce doze se administreaza sfecla rosie vom vedea in continuare, nu inainte insa de a se afla cum se prepara si se administreaza.

Preparate din sfecla rosie

In stare cruda, sfecla rosie nu are un gust foarte grozav, in timp ce fiarta, este placuta la gust, dar - dupa cum arata cercetarile - isi pierde mult din calitatile terapeutice. Sfecla cruda contine substante extrem de puternice, ceea ce impune ca tratamentul sa fie dozat cu anumita atentie, in cantitati precise.

Sfecla cruda

Foarte putine persoane ii agreeaza gustul, asa incat, de obicei, nu este consumata singura, ci este asociata in salatele de cruditati, in proportia 1:2 - 1:3, cu alte radacinoase, cum ar fi morcovul, telina, patrunjelul, sau cu salata verde ori varza rosie. Doza zilnica pentru ca sfecla cruda sa-si exercite proprietatile terapeutice este de 100-150 de grame. De regula, o cura cu sfecla cruda dureaza minimum doua saptamani, durata maxima fiind de doua luni.

Salata de sfecla

Substanta care da culoarea aceea rosu-sangerie sfeclei se numeste betalaina, iar de prezenta ei, destul de sensibila la fierbere si extrem de sensibila la coacere, se leaga mai toate proprietatile antitumorale si antioxidante ale acestei legume. Ca atare, sfecla nu va fi consumata coapta, ci doar fiarta, si nu oricum, ci doar in coaja, si doar pana se inmoaie (se verifica prin impungere cu o furculita). Nu mai mult! Dupa fierbere, sfecla rosie se da prin razatoare, se adauga 1-3 radacini de hrean rase, apoi sare, ulei si otet dupa gust. Se adauga si putina miere, dupa care se amesteca foarte bine ingredientele si se pun intr-un borcan inchis ermetic cu capac. Salata de sfecla se poate pastra la frigider, fara probleme, vreme de doua saptamani, timp in care isi va conserva proprietatile terapeutice. Este un remediu excelent contra racelilor, bronsitelor, afectiunilor reno-urinare. In postul Craciunului si la sarbatori, salata de sfecla cu hrean este nelipsita de pe masa multor romani, deoarece creste capacitatea de digestie si previne tot felul de tulburari digestive, cum ar fi gastritele, dispepsiile, balonarea etc.

Sucul de sfecla rosie

Expertul in administrarea acestui suc a fost terapeutul naturist austriac Rudolf Breuss, cel care a avut nu mai putin de 45.000 de cazuri de cancer si alte afectiuni cronice vindecate cu ajutorul sucurilor de legume si al ceaiurilor din plante. Contra leucemiei si a bolilor tumorale, el recomanda o combinatie de sucuri, care pot fi usor obtinute cu ajutorul unui storcator electric centrifugal pentru uz casnic. Cu acest storcator, se extrag 100 ml suc de sfecla rosie, 50 ml suc de radacina de telina si 300 ml suc de morcov. Aceasta combinatie de sucuri se pastreaza ermetic inchisa intr-o sticla la frigider si se consuma cu lingura, pe parcursul unei zile, pe cat posibil pe stomacul gol. Dupa parerea lui Breuss, cel mai puternic dintre toate sucurile de legume este cel obtinut din sfecla rosie, care curata sangele, blocheaza dezvoltarea tumorilor, detoxifica ficatul. Exprimate la nivelul anului... 1920, aceste opinii au fost intru-totul confirmate prin studii sofisticate, facute in laboratoare si spitale, in anii 1990-2000.

Borsul de sfecla

Supa de sfecla

Iata in continuare o reteta romaneasca traditionala, folosita mai ales in timpul iernii, cand alimentatia este mai saraca in vitamine: o sfecla rosie, de dimensiuni mici (cca. 200 de grame), se taie in doua. Una dintre jumatati se va taia marunt, apoi va fi fiarta cu alte legume taiate marunt (ceapa, morcov, patrunjel, cartof, telina), vreme de o ora. Cand fierberea s-a apropiat de sfarsit, se taie marunt si cealalta jumatate de sfecla, care apoi se fierbe separat, doar cat sa dea un clocot, intr-o cana de bors din tarate. Dupa fierberea foarte scurta a sfeclei in bors, lichidul obtinut, de o culoare rosie intensa, se filtreaza si se adauga imediat la legumele care deja fierb, dupa care se opreste focul, se adauga sare si ulei dupa gust, verdeata tocata. Se va obtine un bors acru, de o culoare rosie minunata si foarte bogat in betalaina si in alti pigmenti cu efecte vindecatoare exceptionale. In medicina populara romaneasca, acest bors se administreaza convalescentilor, dupa raceala, celor debili sau cu boli de piept, precum si pentru... trezirea din mahmureala!

Tratamente preventive

* Boala canceroasa - sucul de sfecla, precum si sfecla cruda consumata in salate, sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii canceroase. Vitaminele (C, A, B1, B2), fibrele insolubile si flavonoidele continute de aceasta leguminoasa sunt tot atatea remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales atunci cand sunt administrate pe termen lung si din surse naturale. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte antioxidante, sfecla rosie este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, colo-rectal, gastric. De asemenea, radacina sa de culoare rosie este utila si in profilaxia formelor de cancer hormono-dependente, cum ar fi cel testicular, de prostata sau la san.
* Varice - pigmentii care dau culoarea specifica sfeclei rosii au, intre altele, un efect extraordinar pentru mentinerea sanatatii si a elasticitatii vaselor de sange, in special a venelor. Ca atare, persoanelor predispuse genetic (care au avut antecedente in familie) spre varice le este recomandat consumul sistematic de sfecla rosie, care previne pierderea elasticitatii vaselor de sange si formarea dilatatiilor si stazelor venoase. Persoanele care deja au varice in formare trebuie sa tina cure serioase cu sfecla rosie, pentru a preveni extinderea acestora.
* Degenerescenta maculara - intr-un studiu facut recent in Italia, s-a descoperit ca doi pigmenti continuti din abundenta in radacina de sfecla rosie, si anume luteina si zeaxantina, previn tulburarile oculare in general si degenerescenta maculara in special.

Salata de sfecla

* Intoxicatiile lente - ne referim aici la acumulari lente si extrem de daunatoare de toxine din alimentatie, din aer, din apa, din diferitele ambalaje, din detergenti etc. Toate acestea se acumuleaza in organism si ajung sa il sufoce, producand afectiuni din cele mai diverse, de la alergie - la reumatism, si de la scaderea imunitatii, la Alzheimer. Substantele active din sfecla rosie au calitatea de a ajuta la eliminarea acestor toxine, inca de la nivel celular, si de a ajuta la eliminarea lor prin colon, transpiratie si diureza. Efectele sale detoxifiante sunt atat de intense, incat multe persoane care tin cura cu suc de sfecla rosie se confrunta, in primele saptamani, cu fenomene neplacute, cum ar fi starile de greata, tulburarile de tranzit intestinal, mirosul neplacut al excretiilor. Aceste semne sunt cunoscute in medicina naturala ca reactie de dezintoxicare si sunt semnul ca tratamentul functioneaza si da rezultate.

Tratamente interne

* Boala canceroasa - studiile despre efectele extraordinare ale sfeclei rosii in cancer le datoram unui cercetator maghiar, Alexander Ferenczi, care, incepand din 1950 si pana in anii 80, a facut un numar impresionant de studii pe animale de experienta si pe pacienti umani, care au demonstrat ca sfecla rosie are efecte antitumorale puternice. Studiile sale, publicate in prestigioase reviste de specialitate, au demonstrat fara dubiu ca radacina de sfecla rosie are efecte antitumorale, mai ales administrata sub forma de suc sau cruda, in salate.
Persoanele care sufera de diferite forme ale bolii canceroase ar fi bine sa consume zilnic, vreme de doua luni, combinatia de sucuri Breuss despre care am vorbit.
* Leucemie - terapia cu suc de sfecla, telina si morcov a lui Rudolf Breuss si-a dobandit notorietatea actuala in primul rand datorita rezultatelor excelente obtinute in aceasta afectiune. Sucul de sfecla este unul dintre cei mai puternici antioxidanti cunoscuti, favorizeaza formarea de elemente figurate ale sangelui (in special de hematii), are efecte antitumorale directe.
Se recomanda consumul a 450 de ml din acest suc, zilnic, pe o perioada de 60 de zile, urmata de 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Este o terapie puternica, dar care nu intra in opozitie cu nici un alt fel de tratament, alopat sau naturist.

Sfecla fiarta

* Cancer de colon - substantele nedigerabile din radacina de sfecla, numite fibre alimentare, in care aceasta leguma este foarte bogata, curata sistematic tubul digestiv, fiind un factor activ in prevenirea cancerului de colon si de rect. Administrarea sfeclei crude sau fierte, cate 150-300 de grame pe zi, previne boala, ajuta la normalizarea tranzitului intestinal, precum si la mentinerea tonusului fizic si psihic al bolnavului de cancer. Studii recente au aratat ca un consum corespunzator de sfecla cruda duce la formarea unui anumit tip de celule la nivelul intestinului gros (numite prescurtat CD8), care detecteaza si distrug formatiunile maligne.
* Gastrita hiperacida - sucul de sfecla rosie este puternic alcalin, tamponand aciditatea excesiva din stomac. Cele mai bune rezultate in tratament se obtin combinand 100 ml de suc de sfecla rosie cu 100 ml de suc de cartofi cruzi si 500 ml de suc de morcov. Rezulta o licoare cu un gust nu foarte placut, dar foarte eficienta pentru prevenirea si calmarea durerilor sau arsurilor gastrice produse de hiperaciditate.
* Ischemie cardiaca, ateroscleroza - vitaminele si pigmentii organici din radacina de sfecla impiedica oxidarea colesterolului si trigliceridelor pe peretii arterelor, prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora. Se recomanda o cura cu o durata de 4-8 saptamani, timp in care se consuma de trei ori pe saptamana cate 150 de grame din aceasta leguma, in alternanta, ca suc si ca salata, de sfecla fiarta sau cruda.
* Hipertensiune - este, fara doar si poate, afectiunea in care se obtin cele mai rapide si spectaculoase efecte cu sucul de sfecla rosie. O jumatate de pahar din aceasta licoare duce la o scadere cu pana la 20% si la o stabilizare a valorilor tensiunii arteriale, efecte observabile la doar 30-60 de minute dupa ingerare. Aceste elemente au fost demonstrate printr-un studiu facut pe pacienti umani, la o universitate de medicina londoneza, in anul 2007. Ca urmare, in 2010, Societatea Americana de Cardiologie a introdus consumul regulat al sfeclei rosii intre recomandarile sale pentru prevenirea si tratarea hipertensiunii arteriale.
* Anemie feripriva - sfecla rosie contine fier, dar si magneziu si vitamina B6, care sunt esentiale pentru asimilarea acestui oligoelement si pentru combaterea anemiei. Mai mult, aceasta radacinoasa stimuleaza hematopoieza, adica procesul de formare a globulelor rosii (hematiilor). Ca atare, contra acestei afectiuni se recomanda o cura de o luna cu sfecla, din care se consuma cate 150 de grame, o data la doua-trei zile. Pentru o mai mare eficienta in tratarea anemiei, se introduc in dieta si alte alimente bogate in fier, cum ar fi galbenusul de ou, mazarea si fasolea verde, spanacul, urzica.

* Sarcina - fiind foarte bogata in vitamine din complexul B (mai ales acid folic), precum si in oligoelemente, sfecla rosie este un aliment ideal pentru o buna dezvoltare a foetusului. De asemenea, consumul de sfecla rosie previne si trateaza unele probleme specifice sarcinii, cum ar fi hipertensiunea sau varicele. Mai mult, aceasta radacinoasa previne mutatiile pe care le-ar putea suferi copilul in faza intrauterina.
* Adjuvant in bolile renale - se consuma o combinatie din 100 ml de suc de sfecla rosie si 400 ml de suc de morcov. Acest amestec este un puternic diuretic, protejeaza epiteliul renal de infectii si ajuta la refacerea sa in cazul in care a fost lezat de calculi sau infectii. Nu in ultimul rand, ajuta la eliminarea mai usoara a calculilor, avand efecte relaxante asupra musculaturii netede.
* Hepatita cronica - conform medicului american H. C. Vogel, sucul de sfecla rosie si sfecla rosie consumata cruda protejeaza celulele hepatice, ajuta la regenerarea lor mai rapida si le stimuleaza functionarea normala. Aceasta leguma este foarte bine tolerata de ficat si previne evolutia hepatitelor cronice spre ciroza sau spre cancerul hepatic. In cazul ingrasarii ficatului, ca urmare a unei otraviri sau a unei intoxicatii, sucul de sfecla rosie este, de asemenea, un ajutor de nadejde.
* Diabet - sfecla rosie face parte dintre alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei pacientilor, cu diabet de tip I si II. Desi este bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce pronuntat, sfecla rosie contine fibre alimentare si compusi cu efect usor hipoglicemiant, ceea ce o face usor de tolerat de catre diabetici. Ea are, de asemenea, efecte diuretice si previne complicatiile cardiovasculare ale diabetului.
* Constipatie - fibrele alimentare continute de sfecla rosie, laolalta cu polizaharidele pe care aceasta radacinoasa le secreta, au darul de a debloca tranzitul intestinal si de a elimina toxinele din colon. Se recomanda sfecla cruda si cea fiarta, preparata cu hrean si miere (a se vedea retetele prezentate anterior), ajungandu-se la 150 de grame din aceasta leguma consumate pe zi.

* Imbunatatirea capacitatii de efort fizic - betacianina, o substanta continuta din belsug de catre sfecla rosie, este un stimulator de efort extraordinar. Ea creste capacitatea sangelui de a transporta oxigenul, ceea ce aduce dupa sine o crestere substantiala a capacitatii de efort. Mai mult, sfecla rosie scade tensiunea arteriala, rareste ritmul cardiac, fiind perfecta pentru cei care fac eforturi intense si de lunga durata.
* Vitaminele complexului B - radacina de sfecla contine vitaminele B1, B2, B3, B6. Sfecla este cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentare naturale de vitamina B9, 200 de grame continand aproximativ 50% din necesarul zilnic din aceasta vitamina, foarte importanta pentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si digestiv.
* Vitamina C - este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rol esential in mentinerea sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparare al organismului. Dar rolul sau nu se limiteaza la atat, vitamina C fiind esentiala si pentru sistemul cardiovascular, pentru sistemul muscular si cel nervos. Ei bine, si la acest capitol, sfecla rosie este pe podium, 200 de grame din acest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de 25% din necesarul zilnic de vitamina C.
* Potasiu si magneziu - o portie de 150 de grame de sfecla rosie contine 16% din necesarul zilnic de potasiu al unui adult si 12% din necesarul de magneziu. Ambele minerale sunt esentiale pentru mentinerea functionalitatii inimii (ele alcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in aritmia cardiaca), pentru sanatatea sistemului nervos si a celui muscular.

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII

La aproximativ 15% dintre cei care consuma sfecla rosie, urina capata o culoare rosie, fenomen denumit beturie, care nu arata vreo afectiune sau intoxicatie, ci doar o incapacitate partiala a organismului de a asimila anumiti nutrienti din sfecla.
Abuzul de suc de sfecla (peste 400 ml) poate determina o paralizie temporara a corzilor vocale. De asemenea, la doze mari de suc de sfecla rosie sau la sucul de sfecla consumat simplu, fara suc de morcov, pot aparea stari de greata.

SURSA http://www.formula-as.ro/

Stimularea acizilor gastrici imbunatateste procesul de digestie si sanatatea

Tractul digestiv este una din interfetele principale dintre mediul extern si sistemul sanguin. Atunci cand tractul digestiv este iritat si afectat, se produc inflamatii violente si stres in intreg organismul. Consumul de anumite alimente si suplimente pentru imbunatatirea producerii de acizi in stomac poate imbunatati dramatic digestia si sanatatea.

                                          

O digestie deficitara este mai mult o regula decat o exceptie in societatea de azi. Cultura promovata nu acorda suficient timp si energie sistemului digestiv pentru a putea procesa in mod optim mancarea consumata. Mesele sunt de regula luate in cantitati mari si prea des pentru a permite o digestie adecvata a alimentelor consumate. In plus, se iau pe fuga, concomitent cu alte activitati, de regula stresante, si se consuma cu regularitate produse toxice si iritante.

O buna digestie se face in stomac:

Acidul hidrocloric este necesar crearii unui mediu acidic in stomac, in vederea digerarii proteinelor si a ionizarii mineralelor. In acest fel este stimulata si producerea bilei care poate metaboliza eficient grasimea in intestinul subtire. In lipsa acestor functii importante exista riscul aparitiei anemiei, a afectiunilor tiroidei, a osteoporozei si a bolilor autoimune.(1,2,3)

O cantitate redusa de acid in stomac este o problema des intalnita in special la persoanele cu varste inaintate sau la cei ce au suferit de infectii precum H. Pylori, au fost sub tratamente cu antibiotice si alte medicamente precum antiinflamatoare non-steroidale.(4,5,6). O cantitate redusa de acid in stomac este primul pas spre deteriorarea peretelui fragil al tractului digestiv si dezvoltarea sindromului intestinului permeabil.

Simptome asociate cu o cantitate redusa de acid in stomac

• Balonare
• Eructatii
• Flatulenta (gaze)
• Senzatie de arsura
• Indigestie
• Diaree
• Constipatie
• Acnee
• Oboseala cronica
• Oboseala adrenala
• Autoimunitate
• Piele uscata/matreata
• Mancarimi rectale
• Candida
• Pierderea parului la femei
• Carenta de fier /B12
• Alergii si/sau sensibilitati alimentare
• Unghii slabite, casante sau exfoliante

Posibile cauze ale cantitatii reduse de acid in stomac

• Alimentatie nesanatoasa
• Carente minerale
• Consum de zahar si carbohidrati in exces
• Alimente procesate
• Carenta de vitamina B
• Infectii cronice
• Varsta avansata
• Consumul de antiacizi
• Consum de medicamente pentru arsuri gastrice
• Consum de AINS (Tylenol, aspirina, ibuprofen)
• Anticonceptionale
• Stres cronic
• Alte probleme digestive
• Consum de antibiotice

Importanta sanatatii acidului din stomac

Cand ai o cantitate redusa de acid in stomac nu poti descompune eficient proteinele. Acest lucru permite proteinelor mari sa patrunda in intestinul subtire si creaza o presiune mare asupra pancreasului pentru producerea de enzime care sa le metabolizeze.

Acest proces ajunge sa epuizeze rezervele de enzime ale pancreasului si genereaza stres si iritatii in intestin. Pe langa aceasta, diminueaza absorbtia si utilizarea aminoacizilor esentiali care formeaza moleculele proteinelor.

Proteinele mari si digestia incompleta duc la aparitia sindromului intestinului permeabil si declanseaza reactii autoimune in variate zone ale corpului. O digestie incorecta a proteinelor poate duce si la o crestere exagerata a bacteriilor intestinale, hraneste Candida si alti paraziti. De asemenea mareste aciditatea din sange si diminueaza cantitatea de minerale din corp. Diminuarea mineralelor duce la incapacitatea stomacului de producere a acidului clorhidric si cercul vicios continua.

Important pentru vegetarieni/vegani/raw vegani

Cei care incep sa consume zilnic mai multe alimente integrale, bogate in fibre naturale si neprocesate, precum raw veganii, veganii sau vegetarienii se vor lovi cu siguranta de aceasta problema, deoarece, alimentele crude, fibroase au nevoie de o cantitate mare de acid clorhidric pentru a fi digerate. Dupa o viata intreaga in care au consumat alimente procesate, supra gatite si preparate, corpul si-a diminuat consistent acidul clorhidric din stomac si astfel trecerea catre o alimentatie mai sanatoasa poate veni cu anumite provocari.

Ce putem face

Pentru stimularea producerii acidului din stomac si digestia proteinelor cel mai indicat este suplimentarea cu betaina HCL si enzima proteolitica pepsina. Pepsina este produsa de stomac in mod natural atunci cand este suficient acid in stomac si este cea care decl. Persoanele cu acid prea putin nu pot produce forme active ale acestei enzime vitale ce ajuta la digestia proteinelor.

                                   

Persoanele cu o cantitate redusa de acid in stomac au stomacul iritat, precum si peretii intestinali. Plantele amarui si carminative contribuie, de asemenea, la producerea de acid, furnizand in acelasi timp si nutrienti vitali pentru vindecarea intregului sistem digestiv. Plantele amarui cuprind coaja de portocala, radacina de ghimbir, radacina de gentiana, frunzele de menta, semintele de cardamom, fenicul, radacina de goldenseal, floarea de liana lemnoasa, radacina de strugure de Oregon, iarba-amara, piperul rosu cayenne, radacina de brusture si radacina de papadie.

Alt remediu eficient este de a bea sucul de la o lamaie sau 50 ml de otet natural de mere inainte cu jumatate de ora de masa.

SURSA: http://viataverdeviu.ro/stimularea-acizilor-gastrici-imbunatateste-procesul-de-digestie-si-sanatatea/